4,620 matches
-
îl joacă în procesul de cunoaștere a unui obiect extramental real. Spunând că entitățile intermediare joacă fie un rol cauzal, fie un rol cognitiv, nu se întrevede o diferență prea mare între nivelurile procesului de cunoaștere, însă, daca traduc rolul cauzal și cel cognitiv în limbajul interpretărilor contem porane care au fost oferite epistemologiei tomiste, pot lesne observa o discrepanță, deoarece, „p“, „q“ și „r“ sprijină o interpretare realistă, pe când „s“ susține o interpretare reprezentationalista. A spune că una și aceeași
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
decât dacă sunt afectate funcția renală sau ingestia de apă. Supraîncarcarea hidrică a organismului crește volumul extracelular, inclusiv volemia, fapt ce duce la retur venos crescut, cu creșterea debitului cardiac și deci a presiunii arteriale (fig. 47). La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară a debitului sanguin local. In ce privește ingestia, sarea are efect mai puternic decât apa, deoarece creșterea ingestiei saline determină osmolaritate crescută, care pe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
exclusiv de valorile noastre, sau de ceea ce considerăm că este bine, drept, sau un scop dezirabil. Cînd trecem la întrebarea "de ce democrația?", judecățile noastre încă depind foarte mult de valorile noastre ideale, însă depind și de convingerile noastre cu privire la conexiunile cauzale, limitele și posibilitățile din lumea reală care ne înconjoară adică de judecăți empirice. Aici începem să ne bazăm mai mult pe interpretări ale dovezilor, faptelor și aparențelor. Cînd încercăm să stabilim ce instituții politice cere de fapt democrația, ne bazăm
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
fără o reglementare detaliată și o intervenție din partea guvernului, pentru diminuarea efectelor ei dăunătoare. Totuși, dacă într-o țară existența instituțiilor politice democratice afectează considerabil funcționarea capitalismului de piață, existența capitalismului de piață afectează semnificativ funcționarea instituțiilor politice democratice. Săgeata cauzală, dacă putem spune așa, indică două direcții: de la economie la politică și de la politică la economie. 4. Deoarece capitalismul de piață creează inevitabil inegalități, el limitează potențialul democratic al democrației poliarhice prin generarea de inegalități în distribuirea resurselor politice. Cuvinte
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
na, sugerează proveniența formelor Duna, Tuna, Tune din sl. Dunaj (evoluția aj > a fiind normală în maghiară, tc. Tuna < magh. Duna, iar alb. Tune < tc. Tuna). S-a avansat ideea că nu mele slave Dunav și Dunaj provin din forme cauzale diferite ale variantei gotice *Dú(ò)nawi (nominativ) > Dunav, *Dú(ó)nau jos, -jai, -ja (dativ) > Dunaj. Forma Danuvis din greaca modernă și rom. Dunăre pot proveni din bg. Dunav, transformarea o - u avînd loc în greacă, iar v > r
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
decât dacă sunt afectate funcția renală sau ingestia de apă. Supraîncarcarea hidrică a organismului crește volumul extracelular, inclusiv volemia, fapt ce duce la retur venos crescut, cu creșterea debitului cardiac și deci a presiunii arteriale (fig. 47). La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară a debitului sanguin local. In ce privește ingestia, sarea are efect mai puternic decât apa, deoarece creșterea ingestiei saline determină osmolaritate crescută, care pe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
gramaticale și lexicale între indoeuropeană și ugro-finică, precum și între indoeuropeană și turco-tătară. Toate aceste asemănări și coincidențe, continuă Mladenov, nu pot fi jocul orb al întâmplării, cu atât mai mult cu cât în lume nu există întâmplări, ci doar legături cauzale între fenomenele din lumea fizică și cea spirituală” (p. IX). Puțin mai jos el adaugă înrudirea dintre limbile indoeuropene și limbile semite: araba, ebraica, feniciana, arameica, siriana etc. Dar de la recunoașterea acestor înrudiri până la originea naturală a limbajului și la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
tendințe reacționare au exploatat acea terra incognita de care vorbea Ribot, unde jocul ipotezelor și al teoriilor era cu atît mai ușor cu cît observațiile științifice exacte erau mai puține. Unitatea, eul, trăirea, structura, configurația, înțelesul (în opoziție cu explicația cauzală din științele naturii), personalitatea, păreau a fi noțiuni cheie pentru cercetarea acestor procese psihice, care nu se lăsau captate în laborator. Este ușor de văzut și corelația ideologică între aceste școli, în care idealismul era practicat cu frenezie, și regimurile
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
termen lung, decât dacă sunt afectate funcția renală sau ingestia de apă. Supraîncărcarea hidrică a organismului crește volumul extracelular, inclusiv volemia, fapt ce duce la retur venos crescut, cu creșterea debitului cardiac și, deci, a presiunii arteriale. La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară a debitului sanguin local. În ceea ce privește ingestia, sarea are efect mai puternic decât apa, deoarece creșterea ingestiei saline determină osmolaritate crescută care, pe de o
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rezultată din degradarea AMP cu ajutorul nucleotidazei. Schema inervației eferente a căilor aeriene este prezentată în figura 101. Deși mecanismul de producere a efectelor bronhodilatatoare ale fibrelor purinergice la om este insuficient cunoscut, alterarea acestora pare a fi unul din factorii cauzali ai creșterii reactivității căilor aeriene la astmatici. Problema este desigur mai complexă, întrucât conținutul în autoanticorpi circulanți specifici alfa-receptorilor adrenergici crește în detrimentul celor anti-beta-adrenergici, la bolnavi cu astm bronșic (Fraser și colab., 1984). Prezența celulelor argirofile aparținând sistemului APUD la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
migrarea acetilcolinei prin iontoforeză prin piele, până la nivelul glandelor sudoripare. 72,8% din pacienții cu dureri în picioare au avut scăderi semnificative de cantități de transpirație, în manieră dependentă de lungime. Terapia este etiologică dacă se poate identifica o boală cauzală, precum diabetul sau sindromul metabolic, sarcoidoza, bolile autoimune și boala celiacă. Managementul durerii este crucial în tratamentul neuropatiei, deoarece durerea poate fi debilitantă și poate duce la depresie. Medicația de primă linie este reprezentată de anticonvulsivante, precum gabapentin și pregabalin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eficacitatea efectului de surpriză (thaumaston) este de netăgăduit. Evenimentul care se produce "împotriva oricărei așteptări", creează, prin irupția unei iraționalități, o puternică emoție. "Reprezentația are drept obiect (...) niște evenimente care inspiră spaimă și milă, emoții deosebit de puternice când o înlănțuire cauzală de evenimente se produce împotriva oricărei așteptări; surpriza va fi atunci mai puternică decât dacă ele s-ar fi produs de la ele însele sau din întâmplare, pentru că noi găsim loviturile destinului deosebit de surprinzătoare când par să se întâmple voit." (cap
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
își susține teoria prin numeroase exemple. Cel al lui Don Quijote i se pare a întruchipa tipul general al absurdității bazate pe iluzie, generând, prin contrastul între logica bunului simț și cea a personajului, un comic de o factură aparte. Criteriul cauzal pare să stea și la baza clasificării din perspectivă pragmatică. În studii relativ recente se propune 46 o tipologie a comicului în funcție de abaterile de la legile discursului, respectiv de la normele conversaționale inventariate de Paul Grice și de la regulile de conivență a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ai vărsat sângele ca să ajungem pentru ca să aibă fortificații și să poți zice la un moment dat, pînă aici! nu permit!"31 Logoreicul Mitică din Situațiunea întreprinde un adevărat atac, inconștient însă, asupra regulilor conversației, violarea maximei relevanței, deci a legăturii cauzale logice între elementele discursului fiind cea mai evidentă. Totuși, cu un efort substanțial din partea cititorului solicitat să suplinească lipsa informației de tranziție între ideile discursului, comunicarea poate fi salvată de la un eșec total căreia îi este sortită o "conversație" ionesciană
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dar și revirimentul mitologiilor clasice, prin Wagner, Zola, Freud, Mann, Joyce, iar "ceea ce credeam a fi obiectivitatea pozitivă și indubitabilă a narațiunii istorice nu este decât o mitologizare partizană și subiectivă".266 Lucian Boia formulează la rândul său un diagnostic cauzal pertinent, când notează că înainte de secolul al XVIII-lea lumea era stabilă, organică, dată (ulterior ea trebuie inventată cu fiecare generație), dubla necesitate umană, de protecție și de speranță, care în societățile pretehnologice era asigurată prin relații simple, clare, complete
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sunt națiunile, conducerile statale ori piețele economice, trebuie să fie completate cu modele ale situațiilor politice, precum și ale transformărilor sociale de genul progresului științific ori industrial", subliniază Popper, căci "nu poate exista istorie fără puncte de vedere": explicația unui lanț cauzal nu are sens deoarece orice situație sau eveniment are cauze multiple, parțial diferite, iar punctul de vedere este selectiv, preconceput, spicuind datele din perspectiva adoptată, ceea ce nu ar trebui să însemne ignorarea datelor ce nu convin demonstrației, ori alunecarea spre
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
are cauze multiple, parțial diferite, iar punctul de vedere este selectiv, preconceput, spicuind datele din perspectiva adoptată, ceea ce nu ar trebui să însemne ignorarea datelor ce nu convin demonstrației, ori alunecarea spre un relativism subiectiv.277 De altfel, orice explicație cauzală a unui eveniment singular survine din două tipuri de propoziții: legi universale și propoziții singulare, referitoare la speță (la condițiile sale inițiale), cauzalitatea putând fi concepută doar pe baza unei legi universale acceptate iar explicația unei regularități trebuind să conțină
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
drumul progresiv spre libertate", perfect întruchipată în statul prusac, iar Marx adoptă același traseu al istoriei, cu ținta însă în societatea comunistă, secolul al XIX-lea impunând ca regulă simplificarea deductivă a istoriei, reducerea acesteia la un traseu unic și cauzal, uniform, jalonat de determinismul geografic, rasial, biologic, descifrat prin cheia Progresului și a Evoluției (pentru a ține pasul cu tehnologia, omul era nevoit să se dezvolte cel puțin în ritmul ei, iar evoluționismul oferea teoria care justifica cel mai bine
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
p. 36. 204 Ibid., p. 39. 205 Ibid., p. 45. Mitul acoperă un câmp semantic larg și difuz, de la poveștile cosmogonice la fabule și alegorii, la romane și invenții (uneori chiar relatarea unor fapte reale, dispuse într-o schemă logic cauzală se ridică la rangul de mit, însă nu toate) iar formarea unui mit nu este o invenție, o creație, ci o actualizare, o reminiscență. ibid., p. 41. 206 Ibid., p. 47. 207 Ibid., p. 56. "Negânditul care rămâne în mit
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
acea bucățică de hârtie din coșul de gunoi al lui Jeschonnek se aflau alături numărul de telefon de acasă al lui Haupthändler și cel de la Adlon Hotel, propriul meu nume și cel al prințesei inventate, făcea dovada unui posibil lanț cauzal: alarmat de vizita mea și totuși nedumerit de povestea mea, Jeschonnek telefonase la Adlon pentru a verifica existența prințesei indiene, iar apoi, când aceasta i se confirmase, Îl sunase pe Haupthändler pentru a-l pune față În față cu niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
cazul omorârii unui om ca pe parcurs ucigașul să-și facă Încălzirea pentru evenimentul principal descotorosindu-se de câteva victime inocente, cum ar fi animalele de companie ale familiei. Activitatea de detectiv se referă În Întregime la construirea unui lanț cauzal, la identificarea legăturilor dintre fapte: cu Paul Pfarr, Von Greis, Bock, Mutschmann, Dieter Helfferich Roșcovanul și Hermann Six, aveam o bucată de lanț suficient de lungă și de puternică să-mi suporte greutatea corpului. Paul Pfarr, Eva, Haupthändler și Jeschonnek
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Libreria della Voce, 1915 Antoine Augustin Cournot (1801-1877), matematician francez, preocupat de formalizarea teoriilor economice (Recherches sur les principes mathématiques de la théorie des richesses, 1838); ca filozof, elaborează o nouă teorie a hazardului în care vede „întâlnirea a două serii cauzale independente“. Se referă la așa-numitele „războaie carliste“, de succesiune la tronul Spaniei, din secolul al XIX-lea. Silvio Tissi, activ în prima jumătate a secolului XX, autor a numeroase monografii despre mari filozofi (Descartes, Nietzsche) și despre psihanaliza aplicată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
șederi a fiului și fratelui, care se prefăcea că-i din cale-afară de capabil să sufere. Și totuși, locuința de două camere care-mi devenise insuportabilă și closetul pentru patru familii de la mezanin nu stau în picioare ca unic impuls cauzal pentru faptul că, într-o zi de care nu-mi mai aduc aminte, m-am prezentat voluntar. Prietenii mei din școală creșteau în locuințe cu cinci camere, cu baie și toaletă, în care exista hârtie igienică pe rolă și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
încercat să ne păstrăm atenția pentru a evita contradicții interne în elaborarea sistemului de ipoteze. Cea de-a doua regulă privește alegerea atentă a variabilelor dependente. După King, Keohane și Verba, "selecția observațiilor de inclus în funcție de diferitele categorii ale variabilei cauzale cheie nu provoacă probleme în inferențe. Rațiunea ține de procedura de selecție. Aceasta nu predetermină rezultatul studiului nostru de vreme ce n-am restrîns gradele de variație posibilă în variabila dependentă"60. Asta nu înseamnă că variabilele independente nu sînt importante, dar
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
puterea sprijinului pe care o ipoteză îl primește de la un corp de date ar trebui să depindă doar de ceea ce afirmă ipoteza și de care sînt datele"68. De aceea, pentru fiecare studiu vom menționa măsura în care ipotezele noastre cauzale sînt coroborate de datele culese 69. 1.3.1.2. Metodele calitativă și cantitativă Metoda noastră este în esență calitativă, în sensul dat de Patrick Lecompte și Bernard Denni acestui demers "adaptat în mod deosebit studiului profund al unui "fenomen
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]