4,822 matches
-
diferitele sale prisăci de pe la numeroasele moșii, inclusiv la Umbrărești. Regăsim menționarea stupilor la Umbrărești în sămile Conăchești de mai târziu, respectiv ale lui Gavril Conachi, stăpânul Umbrăreștilor între 1778-1811, zestre de la soția sa, Măriuța Costache. Comercializarea produselor apicole, mierea și ceara, se făcea în cantități mari din moment ce se foloseau unități de măsură precum vadra, putina și chiar polobocul, pentru miere sloiurile sau piatra de ceară, presupunând că toate acestea aveau o greutate etalon din moment ce se specifica într-un hrisov de danie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Conachi, stăpânul Umbrăreștilor între 1778-1811, zestre de la soția sa, Măriuța Costache. Comercializarea produselor apicole, mierea și ceara, se făcea în cantități mari din moment ce se foloseau unități de măsură precum vadra, putina și chiar polobocul, pentru miere sloiurile sau piatra de ceară, presupunând că toate acestea aveau o greutate etalon din moment ce se specifica într-un hrisov de danie „jumătate de piatră de ceară”, ce urma a fi atribuită unei mănăstiri din timp în timp. Umbrăreșteanul Vasilică Trifan, tehnician agronom în perioada interbelică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mari din moment ce se foloseau unități de măsură precum vadra, putina și chiar polobocul, pentru miere sloiurile sau piatra de ceară, presupunând că toate acestea aveau o greutate etalon din moment ce se specifica într-un hrisov de danie „jumătate de piatră de ceară”, ce urma a fi atribuită unei mănăstiri din timp în timp. Umbrăreșteanul Vasilică Trifan, tehnician agronom în perioada interbelică la Tecuci, ne relata prin anii ’70 că auzise de la străbunicii săi cum aceștia aveau o predilecție deosebită pentru albinărit. Ei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pretinde, Îi aparținea Oracolul, acest lucru s-a Întâmplat astfel deoarece prezicerea viitorului era cântată În versuri 4. După spusele unora, aici este locul unde a fost auzit primul vers eroic 5: „Păsări, dați-ne penele voastre; iar voi, albine, ceara”. Atunci când Zeul... ea rămase fără... și Își pierdu caracterul divin. șText lacunarț 18. Sarapion 1 interveni: - „Da, Boethos, ( E) acestea sunt cuvinte mai cu tâlc și mai apropiate de Învățăturile autentice 2. Nu se cuvine să intrăm Într-o dispută
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și fără de greș, ci impregnată de elemente proprii naturii sale. Gândirea lui În forma ei originară ne este nouă necunoscută. Când se manifestăîn altă ființă șdecât În cea a Zeuluiț, Îmbracă În totalitate natura acestei ființe. Nu mă refer la ceară, la aur, la argint sau la bronz, nici la toatesubstanțele maleabile care primesc o amprentă unică În asemănarea cu modelul imitat. Opera primește un specific propriu materiei din care este făcută față de original. Las la o parte oglinzile plane, convexe
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
trupul moșiei Mănăstirii Răchitoasa ce era subordonată Mânăstirii „Sf. Spiridon” din Iași („Epitropia Casei Sf. Spiridon”) și se mărginea la est cu moșia Papadopol și la vest cu moșia lui Crețu. Proprietarul Tomozei se obliga să dea 10 oca1 de ceară pe an, dar care a crescut la 20 de oca în 1802 și la 35 de oca în 1804. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din zonă datează din anul 1446 și se referă la locurile de prisacă și de livezi din Oncești (probabil valea stupilor de la Oncești). În anul 1448 erau menționate prisăcile lui Obreja și Tănase, pe Berheci. În evul mediu, mierea și ceara aveau, pe lângă valoarea de întrebuințare, și valoare de schimb. Pe la 1675, un pământ din Oncești se vindea cu 9 bezmeni de ceară, un bezmen (un cântar) prețuind un leu bătut (monedă bătută de banul Severinului). În vechime, prisăcile cu stupi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Oncești). În anul 1448 erau menționate prisăcile lui Obreja și Tănase, pe Berheci. În evul mediu, mierea și ceara aveau, pe lângă valoarea de întrebuințare, și valoare de schimb. Pe la 1675, un pământ din Oncești se vindea cu 9 bezmeni de ceară, un bezmen (un cântar) prețuind un leu bătut (monedă bătută de banul Severinului). În vechime, prisăcile cu stupi era așezate de regulă în păduri, fiind înconjurate și apărate cu trunchiuri de copaci tăiați. De aici și numele de „prisacă”, provenind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
propice pentru creșterea albinelor, în sensul existenței în zonă a pădurilor de salcâm sau de tei (moșiile Siliștea, Pleșa, Bărboasa sau Valea Iepei). Stăpânii prisăcii erau obligați pe atunci să plătească deseatina 1 și camăna, reprezentând darea pe miere și ceară. În secolul al XIX-lea, această dare se evalua la un stup din 50 sau la un leu de stup. Prisăcile erau îngrădite cu garduri din mărăcini sau din nuiele împletite, având o odaie pentru adăpostul prisăcarului 2. Procedeul de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se evalua la un stup din 50 sau la un leu de stup. Prisăcile erau îngrădite cu garduri din mărăcini sau din nuiele împletite, având o odaie pentru adăpostul prisăcarului 2. Procedeul de extragere a mierii era primitiv. Mierea și ceara cu derivatele respective (miedul, propolisul sau ceara „verde”, boștina) au constituit până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea produse de neînlocuit în lipsa zahărului și a gazului lampant. Omul a beneficiat la început de foloasele albinelor fără să fie interesat de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau la un leu de stup. Prisăcile erau îngrădite cu garduri din mărăcini sau din nuiele împletite, având o odaie pentru adăpostul prisăcarului 2. Procedeul de extragere a mierii era primitiv. Mierea și ceara cu derivatele respective (miedul, propolisul sau ceara „verde”, boștina) au constituit până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea produse de neînlocuit în lipsa zahărului și a gazului lampant. Omul a beneficiat la început de foloasele albinelor fără să fie interesat de organizarea și dirijarea muncii acestora, dar treptat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nenumărate ce se fac în fiecare an la Poartă” (Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călători, vol. II, pag. 5-6 ). Importanța acestei activități străvechi este pomenită în actele vechi domnești din Epoca feudală, care amintesc de dijma de miere numită „deseatină”. Ceara și mierea erau cerute mult peste hotare, fiind îndeosebi monopolizate de turci. În anul 1890, se găseau în Oncești 180 de stupi cu albine care au dat 326 kg de miere și 72 kg de ceară. În trecutul comunei, creșterea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de miere numită „deseatină”. Ceara și mierea erau cerute mult peste hotare, fiind îndeosebi monopolizate de turci. În anul 1890, se găseau în Oncești 180 de stupi cu albine care au dat 326 kg de miere și 72 kg de ceară. În trecutul comunei, creșterea albinelor era o îndeletnicire de seamă, mierea și fagurii fiind destinați consumului și în special vânzării. Mierea era folosită nu numai în alimentație, ci și în medicina empirică, pentru prevenirea și tratarea unor boli. Ceara constituia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de ceară. În trecutul comunei, creșterea albinelor era o îndeletnicire de seamă, mierea și fagurii fiind destinați consumului și în special vânzării. Mierea era folosită nu numai în alimentație, ci și în medicina empirică, pentru prevenirea și tratarea unor boli. Ceara constituia, în acele vremuri, singura sursă pentru asigurarea iluminatului și, la fel ca și mierea, avea și întrebuințări medicinale, fiind folosită pentru combaterea vărsatului de vânt sau pentru pansarea rănilor. Bogăția și varietatea plantelor melifere din pădurile de tei, cele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
stoarsă din faguri cu mâna, după care se punea în oale de pământ. După extragerea mierii, fagurii se fierbeau într- un cazan cu apă, până ce se topeau. Fiertura se turna apoi într-un vas cu apă rece, ceea ce făcea ca ceara să se adune deasupra. După ce ceara era stoarsă, se punea din nou la fiert pentru a o separa de impurități. Pentru stoarcerea mierii și a cerii s-au mai folosit și teascuri (prese) cu „pene” sau cu șurub. Din fagurii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care se punea în oale de pământ. După extragerea mierii, fagurii se fierbeau într- un cazan cu apă, până ce se topeau. Fiertura se turna apoi într-un vas cu apă rece, ceea ce făcea ca ceara să se adune deasupra. După ce ceara era stoarsă, se punea din nou la fiert pentru a o separa de impurități. Pentru stoarcerea mierii și a cerii s-au mai folosit și teascuri (prese) cu „pene” sau cu șurub. Din fagurii rămași după extragerea mierii se prepara
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
topeau. Fiertura se turna apoi într-un vas cu apă rece, ceea ce făcea ca ceara să se adune deasupra. După ce ceara era stoarsă, se punea din nou la fiert pentru a o separa de impurități. Pentru stoarcerea mierii și a cerii s-au mai folosit și teascuri (prese) cu „pene” sau cu șurub. Din fagurii rămași după extragerea mierii se prepara, prin fierbere, o băutură numită „mursă 2”. Această băutură se utiliza și în practicile magice de vindecare a „bolnavilor”, victime
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu o lumânare aprinsă, care să-i lumineze calea „dincolo”, defunctul era spălat de regulă de către două persoane care nu aparțineau familiei acestuia, după care era îmbrăcat cu haine noi și așezat în sicriu. Se confecționa o lumânare din ceară, având lungimea celui decedat (numită „toiag”), ce trebuia să ardă până la înmormântare. Deasupra ușii de la intrarea în casă era fixată o pânză neagră cu inițialele celui decedat. Exista credința că în ea se află sufletul mortului. Astfel pregătit, mortul era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sulfițiă, ameliorarea aspectului (coloranțiă sau a gustului produsului (acidifianți și intensificatori de gustă. Acești aditivi sunt prezenți În aproape toată alimentația noastră, putând fi conținuți În produse aparent proaspete. Un măr, de exemplu, poate fi Îmbrăcat Într-un strat de ceară care Îl va face să strălucească. La fel și cu citricele tratate, pe care se pulverizează un conservant. Toți aditivii utilizați În alimentație sunt, evident, supuși autorizării Înainte de punerea lor pe piață. Unii nu prezintă nici un pericol pentru sănătate. Este
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
afectată. Oblojeli cu usturoi pisat, iarbă de pușcă și pucioasă, care se pune pe o frunză de viță de vie și se aplică pe rană. Oblojeli cu prăjeli cu burete de bubă, untură de iepure, săpun de casă. Cataplasme cu ceară coaptă, cu balegă de vacă, cu rădăcină de boz pisată, cu flori de gălbenele amestecate cu praf de pușcă și usturoi pisat, aplicate pe răni. Cataplasme cu urzici și 9 boabe de grâu, o prună neagră și pânză de păianjen
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Aerosoli cu ulei de isop, brad, molid, pin. Se fac 2 ședințe pe zi, dimineața și seara. Ceai de salvie și mușețel, câte 2 lingurițe din fiecare, la o cană. Se beau 2 căni pe zi. Inhalații cu propolis și ceară curată de albine, introduse Într-un vas cu apă. DILATAȚIILE BRONȘICE Bronșectazia sau dilatațiile bronșice reprezintă o afecțiune bronhopulmonară cronică, caracterizată prin dilatarea bronhiilor, inflamații purulente, tuse, expectorații muco purulente abundente. Tratamente naturiste Ceai de roua cerului și lichen de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se adaugă un sfert de litru de coniac și un sfert de kg de zahăr praf. Se bea câte un păhărel de 3 ori pe zi, Înainte de mesele principale. Oblojeli pe piept cu făină de porumb prăjită și Îmbibată cu ceară, cu tărâțe de grâu și ceapă prăjită, cu tărâțe de grâu și untură de porc, cu hrean ras, mămăliguță pripită, varză albă fiartă În borș, cu hoștină, muștar, sare Încălzită, prapur de porc, foi de varză prăjite pe plită. Inhalații
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de bulbi pisați, În 125 g de alcool de 90-95ș, lăsat la macerat 10-15 zile. Miere de salcâm și usturoi pisat, câte o linguriță, cu o oră Înainte de mese. Inhalații cu propolis: 60 g de propolis și 40 g de ceară curată, se amestecă și se pune Într un vas emailat, care la rândul lui, este introdus Într-un vas cu apă În clocot. Inhalațiile se fac seara, la culcare, timp de 10 minute sau chiar de 2 ori pe zi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fuior de in muiat În albuș de ou, cu mâzgă de tei fiartă În lapte dulce. În cazurile foarte grave se confecționa un cornet ca un bucium, făcut dintr-o bucată de pânză de cânepă sau de in, muiată În ceară curată de albine, care se introducea cu capătul subțire În ureche. La celălalt capăt, i se dădea foc cornetului și se lăsa să ardă Încet, până aproape de ureche, ca să "tragă" toată răutatea. În ureche se turna apoi untdelemn călduț, În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se așează pe zona afectată a gingiei, cu un pansament, timp de 5-10 minute. Aburirea danturii cu vaporii degajați de fiertură din fructe de măselariță, fără a se inspira, sau de cimbru de câmp. Pe măselele dureroase se mai aplică ceară frământată cu piper, țuică tare pe vată, suc de hrean. Se ține În gură și se fac clătiri repetate cu ceai de măselariță, de urzică, de rădăcină de cașul dracului, iarba porcului sau cu sare și oțet. Gargară cu ceai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]