3,105 matches
-
putea stabili nici existența posesiei. Dacă sînt neînțelegeri asupra drepturilor cu privire la suprafață, și dacă ele nu pot fi rezolvate urgent, se va trece, în mod provizoriu, în cartea minieră, numele acelora care au pretențiuni asupra terenului sau perimetrului în chestiune. Cetele de moșneni și răzeși vor fi înscrise pe numele cetei. În această pagină a cărții miniere se va arăta numele fiecărui proprietar, suprafața parcelei cu arătarea situației ei din plin, natura și originea drepturilor, transmisiuni, drepturi, sarcini asupra imobilului și
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
cu privire la suprafață, și dacă ele nu pot fi rezolvate urgent, se va trece, în mod provizoriu, în cartea minieră, numele acelora care au pretențiuni asupra terenului sau perimetrului în chestiune. Cetele de moșneni și răzeși vor fi înscrise pe numele cetei. În această pagină a cărții miniere se va arăta numele fiecărui proprietar, suprafața parcelei cu arătarea situației ei din plin, natura și originea drepturilor, transmisiuni, drepturi, sarcini asupra imobilului și date asupra situației juridice a persoanelor. Pe marginea registrelor se
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
pericol pentru siguranța Statului astfel cum sînt prevăzute prin legi, se vor pedepsi dela 5 la 10 ani închisoare corecționala. Instigatorii, chiar cînd faptul instigării n'a fost urmat de niciun efect se pedepsesc cu aceeași pedeapsă. Art. 330. - Cînd cete sau adunări, fie că aparțin ori nu vreunei asociații, savarsesc acte de violență contra persoanelor sau bunurilor, în scopul de a manifesta prin această ură sau ostilitate contra unei naționalități sau confesiuni, comit delictul de violență contra ordinei democratice și
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
litigioase. 4. Stabilirea felului de folosință sau de cultură a fiecărei parcele. 5. Așezarea semnelor de hotar ale imobilelor. 6. Întocmirea schițelor și planului parcelar al comunei, a repertoriului alfabetic al posesorilor, precum și a celui topografic al parcelelor. Articolul 158 Cetele de moșneni vor fi înscrise în repertoriul alfabetic cu denumirea lor colectivă, totodată se va alcătui un tablou, potrivit hotărârilor judecătorești și a legilor speciale în vigoare, cu numele persoanelor care ��mpreună alcătuiesc colectivitatea, arătându-se pe cat se poate în dreptul
DECRET nr. 1.642 din 21 aprilie 1938 privind dispoziţiunile privitoare la cărţile funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143618_a_144947]
-
general de apartenență dezvoltă mai multe valori semantice, cu nuanțări care depășesc planul semantic gramatical: • apartenența în general: „Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salbă.” (M.Eminescu, I, p. 75), „Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,/ Cu fețe-ntunecoase, o ceată pribegită,/Copii săraci și sceptici ai plebei proletare.” (M. Eminescu, I, p. 49), „Al lumii-ntregul sâmbur, dorința-i și mărirea,/ În inima oricărui i-ascuns și trăitor.” (M.Eminescu, I, p. 56), „...Prin bolțile ferestrelor, la lumina lunei, văzură
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se poate să fi ieșit d-aici.” (I.L. Caragiale) „Își făcea Hubăr mustrări și-și dedea silința să mângâie pe nevastă-sa.” (I. Slavici) „Mă mieram eu să fi mâncat lupul iarna asta așa de în pripă.” (I. Creangă) „...Adesea cete întregi găzduiau peste noapte pe la noi, spre-a pleca înspre ziuă iar, fără ca honvezilor să li fi trecut prin minte ca să-l surprindă cândva.” (M. Eminescu) Valoarea modală din aceste construcții nu mai reprezintă expresia voinței exprese a vorbitorului în legătură cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Humulești, uitându-mă înapoi.” (I. Creangă), „Și atunci unde nu începe Flămânzilă a cărăbăni deodată în gură câte o haraba de pâine...” (I. Creangă) „Cum nu vii tu, Țepeș Doamne, ca punând mâna pe ei, Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei.” (M. Eminescu) • adverbe-regim; situează într-un anumit regim stilistico-semantic termenii pe care îi însoțesc și care pot avea orice natură morfologică (verbe, adverbe, adjective, substantive, pronume); ele indică: aproximația (cam, aproape, aproximativ), restricția (măcar, numai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de brazi Basm al văzduhului, apa albastră Prietenie, soli de pace Poartă cu drag, spre ai lumii copii Zâmbetul lor cel frățesc ni-l întoarce. 1 iunie de Ț. Oancea 1 iunie, tu vii Cu bujori și ciocârlii Și cu cete de copii Zâmbete și-al păcii cânt Sol gingaș de bucurii Slavă ție, slavă ție! ¾ POEZII CU TEMATICĂ EDUCATIVA Chipul cifrelor de Alexandru Sabiglian 1 parcă e un băț șugubăț. Poartă chipul tras Cu cozorul pe nas 2 se-ndoaie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
faza inițială a personalităților și, deci, la întreruperea progresului omenirii. Cap. II - Copilul cu dizabilități - ce este diferit? Motto: ALBATROSUL Charles Baudelaire Adesea marinarii, voind să se desfete, Atrag pe punți în cursă gigantici albatroși Ce însoțesc corăbii, în legănate cete, Pe-abisuri îmblânzite prin jertfe de matrozi. Dar cum se văd pe scânduri, stăpânitorii slăvii Devin ne-ndemânatici și înduioșător își poartă vastele-aripi târâș pe puntea năvii Ca vâsle ostenite pe laturile lor. Fochistu-i necăjește și, șchiopătînd, dă zorul Să
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
-Te au împărțit în toată lumea vindecări minunate, aducând la dreapta credință pe mulți dintre cei care au văzut cum s-a biruit prin hâr rânduiala firii, si au cântat cu mulțumire: Aliluia! Icosul al 6-lea Împreună cu Preacurata Maica Ta, cetele Sfinților se roaga Ție, Dumnezeule al izbăvirilor, pentru tămăduirea credincioșilor care sunt apăsați de boli, de suferințe și necazuri. O, Milostive Doamne, împreună cu rugăciunile lor curate primește și nevrednica noastră rugăciune: Iisuse, pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, miluieste-ne
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
peste aceasta un strat de paie pe care stăteau copii, băncile fiind co nsiderate „un lux corupător”, după opinia unor cardinali Saint-Cécile și dʹEstouville. Școala latină din Cotnari avea destul de mulți elevi, după cum reiese din următoarele versuri: „Eu însumi conducând cetele mele în lung convoi... și din care Șt. Bârsănescu deduce: „Deci elevii erau organizați pe grupe care formau un lung convoi care ar fi fost format din 7-8 grupe înmulțite cu o cifră de aproximativ 20 elevi pe grupă, se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
gol. Și în încheiere câteva catrene L IX Când veni-va neagra moarte De pe lume ca să-i iee, Hotărât-au radicalii De băut Cotnar să i dee. S-o îmbete; și pe urmă Să o puie ca să jure, Că din ceata lor pe nime Niciodată n o să fure. XVIII Nourii să se descarce, Ploaia facă-și de urât, Eu atunci, ca totdeauna, Vărs Cotnar bătrân pe gât. XX Cerului de-i vine gustul Iarăși să se-ntunece, Spun Cotnarului atunci Pe-
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lui Paul Michelangelo a lucrat între anii 1546 și 1550. Această frescă este bântuită ca de un ciclon. Spaima se oglindește pe figurile, în gesturile și atitudinile trupurilor celor de pe pământ, atunci când cerul se deschide și Isus Cristos apare între cetele de în‑ geri: parcă ne‑am afla într‑un vârtej dez‑ lănțuit. Cristos coboară aproape vertical, cu brațul întins drept spre creștetul bătrâ‑ nului Paul căruia îi pune întrebarea cruci‑ ală: Saule, Saule de ce mă prigonești? Cap. iii. fiGura lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lui Paul Michelangelo a lucrat între anii 1546 și 1550. Această frescă este bântuită ca de un ciclon. Spaima se oglindește pe figurile, în gesturile și atitudinile trupurilor celor de pe pământ, atunci când cerul se deschide și Isus Cristos apare între cetele de în‑ geri: parcă ne‑am afla într‑un vârtej dez‑ lănțuit. Cristos coboară aproape vertical, cu brațul întins drept spre creștetul bătrâ‑ nului Paul căruia îi pune întrebarea cruci‑ ală: Saule, Saule de ce mă prigonești? Cap. iii. fiGura lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
-și depășească limitele aparențelor fizice și, prin contrast, să aducă în atenție raporturile reale dintre oameni, dintre moral și instinctual, dintre dorință și putință. Din galeria urâților „fac parte toate măștile personaje nefaste: dracii, vrăjitoarele, zgripțuroaicele, moartea etc. iar din ceata frumoșilor fac parte toate măștile personaje ce aduc noroc: îngerii, bumbierii, feții frumoși etc”<ref id=”34”>Romulus Vulcănescu , Măștile populare, Editura Științifică, București, 1970, p. 177</ref> în basme, fețele urâtului îmbracă identități de zmei, balauri, uriași, monștri, draci
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de a transforma cuvântul într-un mod de captare, impresionare și manipulare a semenilor. Prin metafore (plastice sau lingvistice) mesajele capătă mai multă forță, ideile sunt mai ușor de transmis, chiar și atunci când au intenții moralizatoare. Dacă ne gândim la ceata lui Harap-Alb putem observa că toți prietenii săi care îi sunt aproape în situații limită și îl ajută să depășească momentele dificile prezintă diverse diformități, plasându-i la granița comunităților; sunt, de fapt, niște apariții aflate sub semnul hiperbolei de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în Eseuri diferențierea instruirii: "Cei care, după cum ne e obiceiul, folosesc aceeași învățătură și aceeași rînduială în creșterea și împlinirea minții mai multor copii, ale căror măsură și chip sînt cu totul felurite, nu-i minune că nimeresc dintr-o ceată de copii abia doi sau trei care se înfruptă din învățăturile lor"57. O educație activă, așa cum cerea el să fie educația copiilor, trebuia să țină seama de înclinațiile naturale ale elevilor, căci "sînt tot atîtea treptări ale minților, cîte
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
poporului, fiindcă am fi întors spatele clasei muncitoare. Am scris atunci, în această revistă, că nu noi i-am batjocorit pe mineri, ci acei care au încercat să transforme această categorie socio-profesională, aflată cândva în avangarda societății românești, într-o ceată de bătăuși care ajută trupele USLA să apere puterea de manifestațiile studențești și de partidele de opoziție. Am fost intimidați, prin toate mijloacele, începând cu scrisoarea anonimă pusă zilnic în cutia poștală și cu telefoanele de amenințare de la miezul nopții
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Prima diviziune a muncii 83 sociale va avea loc mai târziu și va consta în desprinderea triburilor de păstori din ansamblul celorlalte triburi. După cum se observă, în acest moment societatea umană era organizată în triburi, fiind depășită etapa familiei, a cetei și a gintei. Tribul presupunea deja o structură socială bine ierarhizată, cu lideri (preoți și regi), clase și diferențieri sociale. Economia naturală va lua sfârșit odată cu prima diviziune socială a muncii. În acest moment oamenii nu numai că sunt pregătiți
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este specifică omului primitiv. Specific modului de producție al comunei primitive este inexistența diferențelor între oameni în legătură cu posesiunea și folosința bunurilor materiale. Diviziunea naturală a muncii nu presupune diferențierea omului pe ocupații în mod clar și nu presupune existența surplusului. Cetele de vânători și agricultori nu cunosc vânzarea bunurilor sau schimbul acestora. Există surse 215 care vorbesc despre faptul că în urmă cu 20.000 de ani omul a început să domesticească și să crească animale domestice. Vânătorul-culegător devine și crescător
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este cel care conștientizează individualitatea, conștientizează și cooperarea ca mijloc de apărare individuală și colectivă. Omul social este un om inteligent, care învață și pentru care experiența acumulată poate însemna schimbarea comportamentului. Omul social nu mai este omul turmei sau cetei, ci omul familiei, gintei și apoi omul tribului. Conștiența de sine în plan personal duce la organizare în plan colectiv. Omul social este o ființă cu nevoi, cu interese și cu tendința permanentă de a căuta soluții la nevoile sale
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sau nepoți. Există primării, de exemplu, în România, în care primarul și-a adus pe unchiul său viceprimar, nepoata la cadastru, sora directoare de școală și mătușa măturătoare la grădiniță. Se trăiește găunos într-un fel de complicitate perpetuă, asemeni cetelor și triburilor primitive. Chiar comportamentul celor amintiți este unul în consecință. Ei nu se comportă ca funcționari ai statului, ci ca șefi de trib sau preoți, care dețin legătura cu Dumnezeu, sunt inițiați în tainele vieții și morții și decid
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mii de ani. Schimbul primitiv la rândul său putem presupune că a fost mai întâi un schimb în interiorul comunității sau un schimb de ajutorare a unor familii mai numeroase și apoi un schimb la distanțe mai mari, în exteriorul familiei (cetei sau tribului). Evident că schimbul neechivalent a fost dictat de nevoia de rezistență a omului (a speciei), în poziția de agresat al naturii în care se afla la începuturile existenței sale conștiente. Niță Dobrotă 325 vorbește despre o "funcție de etalon
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nu este o marfă oarecare. Ea este o instituție prea importantă..."406. Moneda este o instituție socială, deoarece ea apare prin efortul uman de a munci, de a se constitui în grupuri sociale (ca forme prime de organizare socială), în cete, ginte, triburi, așa cum am arătat. Evident că a existat viață și înaintea monedei, după cum tot așa de evident este că au existat oameni sub diferite forme evolutive. Odată cu recolta, cu munca, apare și schimbul, după care se impune moneda. Moneda
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
planetară. Teritorii din ce în ce mai întinse ale planetei începeau să scape, la propriu, de foame ca stare permanentă și presiune permanentă asupra omului. Era epoca marii expansiuni planetare și a marilor descoperiri științifice. Ilia Rupin are un tablou frumos în care o ceată de mujici ruși trag o barcă spre mal cu un efort uriaș, supraomenesc, în timp ce în spatele lor, pe fundal, se arată un vapor cu aburi care merge singur, sigur și rapid la destinație. Expansiunea capitalistă va externaliza problemele interne și va
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]