6,690 matches
-
8.2.2. Modelele de proiectaretc "8.2.2. Modelele de proiectare" Profesorul Sorin Cristea arată că modelele practicate în timp în ceea ce privește proiectarea didactică sunt următoarele: modelul de proiectare tradițională și modelul de proiectare curriculară. Modelul de proiectare tradițională este centrat pe conținuturi care subordonează obiectivele, metodologia și evaluarea într-o logică proprie „învățământului informativ”. Proiectarea tradițională concepe criteriul de optimitate în limitele obiectivelor prioritar informative. Potrivit concepției tradiționale, aptitudinile intelectuale ale elevilor sunt distribuite inegal. Într-o populație școlară mai
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de conținut însă sunt profund diferențiate, ierarhizate ca grad de dificultate, încât unii elevi să aibă acces numai la nivelul standardelor inferioare, iar alții să înainteze spre standardele superioare. Modelul de proiectare curriculară dezvoltat de didactica modernă și postmodernă este centrat pe obiectivele activității instructiv-educative. Prioritară devine corespondența obiective-conținuturi-strategii-evaluare. Principiile modelului de proiectare curriculară sunt următoarele: a) principiul analizei necesităților societății: urmărește definirea competențelor funcționale ale procesului de învățământ care reflectă finalitățile/macrostructurale ale sistemului educațional; b) principiul analizei necesităților elevilor
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
a realității noastre, prezența lui În miezul fierbinte al acestei realități. Opera lui de până acum tinde să fie o cronică a trecerii satelor noastre de la capitalism la socialism, dar nu o redare inertă a evenimentelor, ci una vie, interpretativă, centrată pe una din legile de bază ale acestei perioade de tranziție: ascuțirea din ce În ce mai puternică a luptei de clasă, atât la oraș cât și la sat. (Ă). Prin activitatea sa scriitorul a dărâmat mitul atât de dăunător al gestației Îndelungate necesară
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a trupului și emoțiile Dorința ne face să ne placă să fim priviți de interlocutori. Uneori căutăm chiar să-i atragem atenția celuilalt, să-i reținem privirea. Unele dintre gesturile noastre au această funcție; sunt gesturi de autocontact. Aceste gesturi centrate pe trup, cum ar fi, de exemplu, punerea unei mâini pe șold sau pe gât, au un rol special. Ele slujesc la atragerea atenției celuilalt asupra acelei părți a trupului pe care s-a oprit mâna. În imaginea din stânga, Syner
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
în trezirea afectivității. De altfel, specialiștii semnalează că sincronizarea este complet diferită de imitare. Imitându-și pruncul, mama îi arată că a înțeles ce a făcut, dar nu că înțelege ce simte el. Pe cea de-a doua situație este centrată armonizarea. În situația ilustrată mai jos, Syna aprobă și prelungește cele spuse, dând din cap și punctând un da nonverbal, ca să-și arate acordul. Interlocutorul se simte ascultat, învăluit, urmat, iubit... Secvență realizată în aproximativ o secundă Dând din cap
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
este accelerat, iar metabolismul e mai intens, ceea ce ne permite să fim foarte productivi, să avem randament maxim. Grație acestei stări active și deciziile pot fi coordonate. Suntem într-o stare de spirit potrivită pentru acțiune. Foarte concentrați, adică foarte centrați pe noi înșine, lăsăm puțin loc trecerii la nivel subliminal a informațiilor care țin de „modalitatea seducție”. Ne uităm la ceas: 18:00. Ziua de muncă e pe sfârșite. Ritmul pare să se întrerupă brusc și ruptura e cu atât
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
ieșire din priză” bine definite, activitatea cerebrală se reduce și ne deschidem din nou lucrurilor neoficiale. Acum ni se destind trăsăturile. Fiind mai deschiși, suntem mai receptivi. Asta pentru că în clipa precedentă, când eram sub presiune, viziunea ne era focalizată, centrată pe obiectiv. Pe scurt, simțim că „renaștem”. Poate că sună exagerat, dar de multe ori redă corect realitatea. Când suntem în stare de vigilență intensă, privirea ne este foarte focalizată și vederea periferică mult restrânsă. Însă, de îndată ce ne deschidem, vederea
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Alte gesturi ale mâinii prin păr dezvăluie armonie și bună dispoziție. Bazându-ne pe ceea ce am învățat din ultimele atitudini analizate, ar trebui acum să știm dacă următorul gest exprimă sau nu dorința. Gestul, despre care se spune că este „centrat pe obiect”, nu este legat, în mod particular, de dorința de a seduce. Mâna ei este îndreptată spre interlocutor, dorește comunicarea, corpul ei este deschis, dar palma rămâne închisă. Dorințe ascunse Atunci când observăm concordanța între poziția mâinii și amplasarea ei
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
mentale și, în consecință, atitudinile fizice care exprimă abandonul. Antebrațele Atunci când ne mângâiem antebrațele, nu partea de sus a brațelor, exprimăm dorințe mai orientate spre celălalt. Suntem mai departe de zona eului decât atunci când ne mângâiem brațele. Suntem mai puțin centrați pe propriile nevoi afective și mai mult în slujba relației. Observați gesturile de mai jos. Doar unul dintre ele indică dorința de apropiere relațională; după părerea dumneavoastră, care anume? Acum aveți într-adevăr toate indiciile pentru a dezlega enigma. Înclinarea
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
încheieturii. Încheieturile mâinilor noastre se deschid în momentele în care noi înșine ne deschidem, dar lucrurile nu au stat întotdeauna așa. La naștere, încheieturile mâinilor nu ne erau deschise. Ne țineam brațele închise, lipite de piept. Până la șase luni, fiind centrați pe noi înșine, ne însușeam obiectele care ni se dădeau. Apoi, brusc, la această vârstă, am început să aruncăm obiectele. Deveneam conștienți de exterior. Nu mai neglijam lucrurile, din neatenție, ne hotăram să ne desprindem, eram gata să ne deschidem
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Paris, 1988. Desmond Morris, op. cit. Este ceea ce au demonstrat, printre alții, Ekman și Friesen. Vezi: P. Ekman și W. Friesen, „Hand Movements”, Journal of Communication, nr. 22. pp. 353-374. Freedman și Steingart sunt primii care au făcut deosebirea între „gesturile centrate pe obiect” și „gesturile centrate pe trup”. Vezi: N. Freedman și J. Steingart, „Kinesic Internalization and Language Construction”, în Psychoanalysis and Contemporary Science, vol. IV, 1975, coordonator D.B. Spence, New York University Press, pp. 355-403. Este important să înțelegem că analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Este ceea ce au demonstrat, printre alții, Ekman și Friesen. Vezi: P. Ekman și W. Friesen, „Hand Movements”, Journal of Communication, nr. 22. pp. 353-374. Freedman și Steingart sunt primii care au făcut deosebirea între „gesturile centrate pe obiect” și „gesturile centrate pe trup”. Vezi: N. Freedman și J. Steingart, „Kinesic Internalization and Language Construction”, în Psychoanalysis and Contemporary Science, vol. IV, 1975, coordonator D.B. Spence, New York University Press, pp. 355-403. Este important să înțelegem că analiza gamei gesturilor menționate nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
ca acea cercetare a rațiunii practice, care a fost întreprinsă acum mai bine de două secole de filosoful din Königsberg, să fie înfățișată drept antiteza directă a filosofiei morale utilitariste. De regulă, se vorbește despre opoziția dintre o teorie morală centrată pe conceptul datoriei și o alta în centrul căreia stă conceptul fericirii. Ni se spune că abordarea deontologică și abordarea teleologică ar fi, până la urmă, cele două perspective fundamentale, singurele posibile, asupra moralității și ni se sugerează că opoziția dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și una utilitaristă, chiar dacă aceste concluzii nu vin în întâmpinarea sugestiei lui R.M. Hare că între ele nu ar exista deosebiri semnificative. Căci nu pot fi șterse pur și simplu acele deosebiri dintre perspective asupra sensului existenței omenești care sunt centrate pe conceptul datoriei și respectiv al fericirii. Examinarea lor din punctul de vedere al relației cu rațiunea morală comună previne însă împotriva tendinței de a dramatiza aceste deosebiri. Kantienii și utilitariștii pot realiza un acord cuprinzător cu privire la îndatoririle morale fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
naționalistă a umanitarismului universalist al lui Kant. Temele lui Kant sunt omenirea și rațiunea, ale lui Ionescu națiunea și credința. La mai bine de un secol după Kant, Ionescu opunea în toate privințele filosofia științei. El contesta posibilitatea cercetării filosofice centrate pe probleme, a dialogului, a cooperării și interacțiunii critice între gânditori care aparțin unor epoci și comunități culturale distincte. Pentru el nu exista filosofie, ci doar filosofare, altfel spus căutarea unei formule de împăcare cu existența potrivită structurii personalității fiecărui
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
religia nu va mai fi fundamentul moralității, ci doar o consecință de neevitat a acceptării dictatului necondiționat al legii morale. Dacă credința religioasă nu are voie să contrazică rațiunea și dacă progresul conștiinței religioase constă în ridicarea de la religia revelată, centrată pe cult, la religia rațiunii, al cărei nucleu îl constituie moralitatea, rezultă că străduințele autorului Criticilor vor fi îndreptarte spre o interpretare morală a religiei creștine, iar concluzia va fi că ea trebuie să fie curățată de tot ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sobru și argumentativ, care riscă să pară uscat, rece și impersonal. El nu va putea să nu observe cât de largă este audiența unui discurs filosofic cu un marcat apel la trăiri existențiale în raport cu cea a unui discurs teoretic detașat, centrat pe analiză și clarificări conceptuale, uneori chiar printre intelectuali cu preocupări profesionale de natură științifică și tehnică 21. Și nu trebuie să fii deosebit de familiarizat cu preferințele publicului care citește cărți de filosofie, de teorie a culturii, a literaturii și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
așa cum a dovedit-o în cărțile sale, pot sta la baza acestuia. El a înțeles că există în romanul polițist o tensiune ce nu diferă cu nimic de aceea a tragediilor antice (câte scrieri ale grecilor sau latinilor nu erau centrate tocmai pe descoperirea făptuitorului unei crime?), dar și că generația sa - generația Războiului - poartă cu sine blestemul unor păcate neexpiate. În plus, realitățile zugrăvite de Chandler puteau fi văzute cu ochiul liber: nevrozele, asasinii, setea de îmbogățire erau realități de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ne apar net superioare. Integrate într-o structură mai amplă, episoadele respiră un alt aer și câștigă șansa de a deveni entități posesoare a unui serios potențial simbolic. Detașându-se de stilul impus de revistele anilor ’30 - un stil minimalist, centrat pe dialog și pe descrierea sumară a acțiunii -, Chandler își asuma un mare risc. Depășind perioada Black Mask (stilul revistei îi obliga pe autori să înghesuie o cantitate mare de evenimente într-un spațiu textual mic), el dobândește, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fapt, din două romane, din istoria rezolvării a două enigme. Cel dintâi constă în anihilarea șantajistului Geiger. Acesta posedă un document exploziv care, dacă ar deveni public, ar compromite și mai mult imaginea fiicei ultradepravate a generalului. Al doilea e centrat pe găsirea lui Rusty Regan, soțul Vivianei, dispărut de acasă în condiții misterioase. În economia cărții, primul caz ocupă nouăsprezece capitole, iar al doilea, treisprezece. Fără a fi radical deosebite în ton, ele diferă în viteza de narare. Dacă prima
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
acțiune, pe când Chandler adoptă stratagema învăluirii largi, a cercurilor concentrice, din ce în ce mai apropiate de epicentrul emoțional al narațiunii. Cititorul curios nu are decât de câștigat de pe urma acestei constatări. El va fi mai puțin surprins decât criticii literari că, dintr-o povestire centrată pe elucidarea misterului, romanul se transformă într-un veritabil text série noire: de pe la jumătatea cărții știm ce s-a întâmplat și cine sunt făptașii. Rămâne doar să aflăm cum vor fi anihilați. E o slăbiciune a lui Parker, desigur, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în familie și a abuzului asupra copilului. Un rol deosebit l-au avut Consiliul Europei și Comisia Europeană. În ultimii ani, voința politică în vederea armonizării legislației interne cu cea europeană a devenit un factor important pentru promovarea unor inițiative legislative centrate în mod specific pe combaterea și prevenirea violenței domestice. În același timp, România a semnat Convenția asupra drepturilor femeii și Convenția cu privire la eliminarea oricărei forme de discriminare pe criterii de gen. În consecință, atât Guvernul, cât și Parlamentul au făcut
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
să fie mai adecvată și să cuprindă instrumente de implementare eficiente, sancțiuni mai severe și proceduri mai clare de intervenție a poliției. În același timp, lipsa serviciilor sociale specializate influențează în mod negativ șansele de promovare a mijloacelor de prevenire centrată pe educația și terapia atât pentru victimă, cât și pentru agresor. Organismele guvernamentale au încă o capacitate foarte scăzută de a depăși bunele intenții, exprimate în formularea obiectivelor, și de a trece la acțiuni concrete care să le și finalizeze
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de o relevanță deosebită pentru femei, trebuie promovate la nivel național. În fapt, sănătatea reproducerii (și, mai ales, planificarea familială) și violența împotriva femeii reprezintă domenii critice. După părerea noastră, în aceste sectoare trebuie dezvoltate programe speciale care să se centreze pe categoriile marginale, caracterizate printr-un proces accentuat de dezorganizare socială. În contextul societății românești, factorul negativ, în ceea ce privește drepturile femeii, nu este „modelul tradițional al dominării masculine”, ci dezorganizarea socială. Aceasta afectează mult mai acut situația femeii și reprezintă sursa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
stilul lor de viață, un grup deosebit, făcând obiectul unor studii internaționale. Nu utilizează toxice uzuale, nu consumă carne de porc (bogată în grăsimi saturate și colesterol), cca două treimi dintre ei sunt ovo-lacto-vegetarieni, au o secțiune a crezului creștin centrată în mod deosebit pe un stil de viață sănătos, deci urmăresc în mod conștient aceste aspecte. Pravoslavnicii (ortodocși de rit vechi) au fost aleși din cadrul rușilor lipoveni. Studiul nostru este o anchetă epidemiologică retrospectivă. Chestionarul a reprezentat un important instrument
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]