2,808 matches
-
binefăcători - unii de la Neamț, alții de la Probota, Bisericani și Râșca - decât călugării care viețuiau la Bistrița! Cel mai probabil, acestă lucrare istoriografică, Pomelnicul Mănăstirii Bistrița, a fost scrisă ori la altarul bisericii, ori al egumenie sub îndrumarea egumenului, ori în chiliile unor călugări anonimi care, în condițiile vremii, erau cărturari.
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Talpa, formată din satele Chiliile, Crăești, Hlăpești, Homiceni, Negoești, Talpa și Tăietura, având în total 1810 locuitori. În comuna Talpa existau o școală mixtă, cinci biserici ortodoxe și una catolică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Războieni a aceluiași județ. Comuna Bârgăoani avea
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
și a boierului Aga Filisteanu era muncit în devălmășie de locuitori. Demn de subliniat este faptul că pe teritoriul actual al comunei se găseau în trecut moșiile care au fost secularizate, ale mănăstirilor Crasna și Tismana ce aveau pe aici chilii pentru slujitorii mânăstirești. Ulterior satele alcătuite pe fostele moșii au purtat chiar numele care atestă fosta proprietate. Astfel satul Chilia se numește așa pentru că s-a creat în locul unde altădată se aflau chiliile cu o singura odaie a călugărilor iar
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Crasna și Tismana ce aveau pe aici chilii pentru slujitorii mânăstirești. Ulterior satele alcătuite pe fostele moșii au purtat chiar numele care atestă fosta proprietate. Astfel satul Chilia se numește așa pentru că s-a creat în locul unde altădată se aflau chiliile cu o singura odaie a călugărilor iar satul Tismana poartă chiar numele fostului epitrop. Sunt sate noi ca și Bistrețu create în perioada 1896-1897 ca urmare a secularizării averilor mânăstirești și a împroprietăririi țăranilor. Bistrețu s-a creat ca sat
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
din altă comună desființată, Corlătești. În comuna Bărcănești se află (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea) din Tătărani; dar și mănăstirea Ghighiu (1817, 1856-1866), al cărui ansamblu cuprinde biserica mare „Izvorul Tămăduirii” (1866), biserica mică „Învierea Sfântului Lazăr” (1817), chiliile de pe laturile de sud și vest, turnul-clopotniță și zidul de incintă (1856). Ambele sunt clasificate ca monumente istorice de arhitectură de interes național. În rest, un singur alt obiectiv din comună este inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova
Comuna Bărcănești, Prahova () [Corola-website/Science/301642_a_302971]
-
păstrându-și compoziția de-a lungul secolului al XX-lea. În comuna Brebu se află fosta mănăstire Brebu (1640-1650) din satul Brebu Mânăstirei, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, format din biserica „Sfinții Mihail și Gavril”, casa domnească, ruinele chiliilor, turnul-clopotniță și zidul de incintă. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local, clasificat tot ca monument de arhitectură, este (sfârșitul secolului al XIX-lea) din satul Brebu Megieșesc
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
în forma actuală, la județul Neamț, reînființat. În comuna Pângărați se află , ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XV-lea, și cuprinzând biserica „Sfântul Dumitru” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1552-1560); un corp de chilii (secolul al XVI-lea); zidul de incintă (secolul al XIX-lea); fundațiile turnului-clopotniță (secolul al XVI-lea), peste care s-a construit turnul actual în 1857; și turnul de nord-est (secolul al XVI-lea, cu transformări suferite în secolele al
Comuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]
-
data respectivă. După cum ne informează pisania de pe zidul turnului-clopotniță ce străjuiește intrarea, în 1859 boierul Aga Ioniță Botez a construit clopotnița și a restaurat biserica, înzestrând-o cu mai multe cărți și obiecte liturgice. Alte lucrări de restaurare și construcție (chilii, stăreție, arhondaric) au mai avut loc în 1935, cele mai recente încheindu-se în 1987. Biserica are plan simplu, fără abside laterale, cu pridvor deschis, pronaos, naos și altar. Acoperișul este străpuns de trei turle nu prea înalte, iar bolțile
Comuna Țibucani, Neamț () [Corola-website/Science/301692_a_303021]
-
-lea-al XIX-lea) din satul Davideni, ansamblu format din biserica propriu-zisă (1774) și turnul-clopotniță (secolul al XIX-lea); și (1701-1900) din satul Țibucani, ansamblu alcătuit din biserica de lemn „Maria Magdalena” (1774, cu adăugiri în 1859), turnul-clopotniță (1855) și chilii (1942). Într-una dintre casele vechi bătrânești, care își păstrează structura originală, a fost amenajat un muzeu sătesc — un obiectiv de atracție pentru vizitatori. În timpul sărbătorilor de iarnă aici se desfășoară numeroase obiceiuri vechi, printre care caii — dans care mimează
Comuna Țibucani, Neamț () [Corola-website/Science/301692_a_303021]
-
incinta fortificată (secolul al XVII-lea). (secolul al XV-lea-al XX-lea) cuprinde în ansamblul său biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1824), biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (1740, strămutată aici din satul Hlăpești), paraclisul „Sfinții Ioachim și Ana” (1840), stăreția, chiliile (secolul al XIX-lea) și turnul-clopotniță (1825). Mănăstirea Neamț cuprinde biserica „Înălțarea Domnului” (1497), vestigiile bisericilor I și II (sfârșitul secolului al XIV-lea-jumătatea secolului al XV-lea), biserica „Sfântul Gheorghe” (1826), turnul-clopotniță de poartă cu paraclisul „Buna Vestire” (1821), paraclisul
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
cu 17 elevi (toți băieți). Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă. Comuna Giurgeni avea 1872 de locuitori în satele Giurgeni, Muncelu de Jos, Valea Ursului și în cătunele Băneasa, Fundu Șiștarului și Golani; în vreme ce comuna Chiliile, cu aceeași alcătuire, avea 1096 de locuitori. În 1931, satul Băneasa a dispărut, iar comuna Chiliile s-a desființat, satul Chiliile trecând la comuna Bălușești, iar satul Buciumi la comuna Valea Ursului. În 1950, comuna Valea Ursului a fost transferată
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
Comuna Giurgeni avea 1872 de locuitori în satele Giurgeni, Muncelu de Jos, Valea Ursului și în cătunele Băneasa, Fundu Șiștarului și Golani; în vreme ce comuna Chiliile, cu aceeași alcătuire, avea 1096 de locuitori. În 1931, satul Băneasa a dispărut, iar comuna Chiliile s-a desființat, satul Chiliile trecând la comuna Bălușești, iar satul Buciumi la comuna Valea Ursului. În 1950, comuna Valea Ursului a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. Satele Golani și Fundu Șiștarului au luat, respectiv, denumirile de "Zorile
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
locuitori în satele Giurgeni, Muncelu de Jos, Valea Ursului și în cătunele Băneasa, Fundu Șiștarului și Golani; în vreme ce comuna Chiliile, cu aceeași alcătuire, avea 1096 de locuitori. În 1931, satul Băneasa a dispărut, iar comuna Chiliile s-a desființat, satul Chiliile trecând la comuna Bălușești, iar satul Buciumi la comuna Valea Ursului. În 1950, comuna Valea Ursului a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. Satele Golani și Fundu Șiștarului au luat, respectiv, denumirile de "Zorile" și "Izvoarele". În 1968, comuna
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
din regiunea Iași. Satele Golani și Fundu Șiștarului au luat, respectiv, denumirile de "Zorile" și "Izvoarele". În 1968, comuna a trecut la județul Neamț, iar satele Zorile și Izvoarele au fost desființate și comasate cu satul Muncelu de Jos. Satul Chiliile a fost alipit și el comunei Valea Ursului în 1981.
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. În comuna Măneciu se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: (1782), ansamblu cuprinzând biserica „Sfânta Treime” (1835-1839), paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” (mijlocul secolului al XIX-lea), stăreția, chiliile (1882), trapeza și turnul-clopotniță (mijlocul secolului al XIX-lea); și (1740, refăcută în 1840 și 1880-1882), ansamblu format din biserica „Sfântul Nicolae” (1840, 1880-1882), paraclisul „Acoperământul Maicii Domnului” (1880-1882), chiliile din incintă (circa 1840) și din afara incintei (sfârșitul secolului al
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” (mijlocul secolului al XIX-lea), stăreția, chiliile (1882), trapeza și turnul-clopotniță (mijlocul secolului al XIX-lea); și (1740, refăcută în 1840 și 1880-1882), ansamblu format din biserica „Sfântul Nicolae” (1840, 1880-1882), paraclisul „Acoperământul Maicii Domnului” (1880-1882), chiliile din incintă (circa 1840) și din afara incintei (sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea). În rest, alte douăsprezece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
Chilia este un sat în comuna Homoroade din județul Satu Mare, Transilvania, România. Se află la graniță cu județul Maramureș. Numele românesc vechi și utilizat de săteni este "Tilie", iar denumirile maghiare, exprimând ideea de sat mânăstire/chilie, sunt: "Apaczafalu", "", "Paczafalu" și "Tyilie". Este un sat situat în Țara Codrului. Satul este inclus în programul "Transilvania Magică". Pe tot întinsul comunei Homoroade (incluzând "Drumul Chiliei") s-au identificat urme de așezări omenești preistorice, din vechea Europă: neoliticul timpuriu
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
sat. Cazarea se poate face în Satu Mare, Chilia aflându-se la doar 23 de kilometri de oraș, dar o opțiune o constituie și cazarea la localnici. Tradiția locală spune că în vremuri străvechi zona era ocupată de o mânăstire și chilii cu măicuțe/călugărițe; de aici s-ar trage și numele localității. Năvălirile tătarilor au distrus mânăstirea și chiliile, din relațiile (forțate) acestora cu călugărițele născându-se "chilienii". Ca urmare a acestui "păcat", mânăstirea originală s-a scufundat în zona mlăștinoasă
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
o opțiune o constituie și cazarea la localnici. Tradiția locală spune că în vremuri străvechi zona era ocupată de o mânăstire și chilii cu măicuțe/călugărițe; de aici s-ar trage și numele localității. Năvălirile tătarilor au distrus mânăstirea și chiliile, din relațiile (forțate) acestora cu călugărițele născându-se "chilienii". Ca urmare a acestui "păcat", mânăstirea originală s-a scufundat în zona mlăștinoasă numită "La Călugărițe" din "Chilia Bătrână" (imediat în partea stângă a drumului spre Satu Mare, lângă râul Lupului, pe
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
biserica „Cuvioasa Paraschiva” a fostului schit Lacu Negru (1787) din satul Radu Negru; și mănăstirea Râncăciov din secolul al XV-lea (cu modificări în 1648 și 1868), ansamblu cuprinzând biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și „Înălțarea Domnului”, fundațiile chiliilor, anexelor și turnului de poartă. La acestea se mai adaugă și situl arheologic de interes național din „Dealul Olarului”, 500 m vest de centrul satului Râncăciov, sit cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului, perioada Latène, perioada
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
se află schitul rupestru „Sfinții Apostoli” (secolele al XIV-lea-al XV-lea, cu refaceri în secolul al XVIII-lea și la 1814) din Jgheaburi, ansamblu monument istoric de arhitectură de interes național, alcătuit din biserica rupestră „Sfinții Apostoli”, ruinele chiliilor rupestre, stânca schitului „Sfinții Apostoli”, o bisericuță de lemn (secolul al XIX-lea) și un cimitir (secolele al XIV-lea-al XV-lea). Tot de interes național sunt și situl arheologic de la Coasta Frumoasă-Cârstienești, aflat la 400 m nord de
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
și Cetățenii din Vale au fost și ele comasate atunci, formând satul "Cetățeni". În comuna Cetățeni se află schitul Negru-Vodă (secolele al XIV-lea-al XIX-lea), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu alcătuit din biserica rupestră, ruinele chiliilor rupestre și incinta. Pe lângă aceasta, ansamblul fortificațiilor și așezărilor dacice și medievale, aflate pe platoul de pe malul stâng al Dâmboviței în zona satului Valea Cetățuia, între Valea lui Coman, Valea Chiliilor și monticul „Cetățuia” este clasificat ca sit arheologic de
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
de interes național, ansamblu alcătuit din biserica rupestră, ruinele chiliilor rupestre și incinta. Pe lângă aceasta, ansamblul fortificațiilor și așezărilor dacice și medievale, aflate pe platoul de pe malul stâng al Dâmboviței în zona satului Valea Cetățuia, între Valea lui Coman, Valea Chiliilor și monticul „Cetățuia” este clasificat ca sit arheologic de interes național, cuprinzând o fortificație și o așezare dacică (perioada Latène), o așezare medievală, o fortificație, ruinele unor biserici și un cimitir, acestea patru din urmă datând din secolele al XIII
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
sunt ortodocși (98,09%). Pentru 1,72% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Mățău", făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Muscel și era formată din satele Mățău, Călulești, Chiliile, Cocenești și Suslănești, având în total 1194 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 60 de elevi și 4 biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 2495 de locuitori în satele Mățău și Suslănești
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
Seacă. Este o mânăstirea pe stil vechi cu hramul mare Sfânta Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului, situată în satul Cucova. Construcția lăcașului a început în anii 1933-1934 prin grija ieromonahul Ioanichie Dudescu. Au fost ridicate o biserică, câteva chilii și alte anexe. Mânăstirea odată terminată au început șicane administrative, care - în contextul prigoanei instituite împotriva susținătorilor calendarului iulian, au culminat în 23 aprilie 1935 cu o intervenție a autorităților civile și ecleziastice ortodoxe de stil nou, sprijinite de jandarmii
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]