3,531 matches
-
trunchiate și răuvoitoare (pg. 73) avea să fie făcută în subcapitolul „Miracolul de la Toronto” (pg. 55), miracol care se produce în îndepărtata Canadă unde, brusc, în mai 121, (când Paulescu își făcuse deja cunoscută descoperirea hormonului antidiabetic), un aventurier, întâmplător chirurg militar (Friederick Banting), fără pregătire în știința experimentală și fără nici o tangență cu domeniul diabetului, un student (Charles Best) care să-l ajute pe primul în determinările de laborator (cu ce competență?), sub coordonarea profesorului de Fiziologie de la catedra de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
șanse de afirmare și dezvoltare. Înveți vreo zece ani, mai mult deci decât un dințolog, umbli cu degetele prin tot felul de cleiuri și mațe, diseci babe din bazine cu formol, ca să te faci în cele din urmă ginecolog. Sau chirurg. Și vrei, ca tot omul, să-ți faci vad la cabinet. Poți oare să nu pui perdele la camera cu ecograful endovaginal, ca să vadă lumea că-l ai? Sau să vadă că faci avorturi rapide și curate? Sau, chirurg fiind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Sau chirurg. Și vrei, ca tot omul, să-ți faci vad la cabinet. Poți oare să nu pui perdele la camera cu ecograful endovaginal, ca să vadă lumea că-l ai? Sau să vadă că faci avorturi rapide și curate? Sau, chirurg fiind, poți să-i rezolvi omului ocluzia lângă geam, să te vadă lumea? Nu poți, fiindcă, vezi doamne, nu e etic. Că, dacă se putea, cumpăram și eu spațiu publicitar pe geamul central, să fac reclamă la noul album Fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
cu aparatul imunitar al primitorului. Prima grefa reușită a unui organ solid (transplantul de rinichi efectuat de Joe Murray, la Boston, în anul 1954) a avut la bază mai degrabă o intuiție. După descoperirea fenomenului de rejet de către Peter Medawar, chirurgii de la Boston au decis să-l evite utilizând singurul mijloc ce le stătea la îndemână la acea dată - grefa între gemeni monozigotici -, așadar între două organisme cu configurație antigenică identică. Experiment reușit, dar nereproductibil, din păcate, dat fiind numărul extrem de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
contribuit la activitatea culturală, economică și socială din satele comunei și județului, unde au activat amândoi ca niște adevărați apostoli. Asupra acestor buni și exemplari oameni avea să se abată o mare nenorocire. La 30 aprilie 1972, fiul cel mare, chirurgul George Niculiu, fost medic la Spitalele Colțea și Fundeni, se stinge într-un accident de circulație. Ioan Niculiu supraviețuiește un an de zile morții fiului său. Cumplit și nedrept, îndurerat moare la 29 aprilie 1973, în București. Soția sa, Margareta
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a îmbogățit patrimoniul național, ce este peren în medicină și efemerul care a rămas istorie. Se cristalizează astăzi, la început de secol XXI, o nouă dimensiune tehnico-științifică, deontologic umană și social economică a actului chirurgical. Evidențiem de asemenea (alături de alți chirurgi și medico-istorici contemporani) funcția inseparabilă, obligatorie și permanentă a urgenței în orice serviciu chirurgical pentru că, chirurgia are în ea „gena” urgenței. Mai mult decât atât, putem afirma cu siguranța unei aserțiuni de mare actualitate: un medic nu poate să știe
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Numirea aceasta nu este întâmplătoare și nici o simplă prezență de imagine. Profesorul Minovici i -a solicitat funcția aceasta în Comitet, în calitate de Secretar general (funcție cu virtuți de inițiativă și prerogative de execuție), dr. Petre Topa, cunoscând că era un reputat chirurg și ortoped, un bun organizator; era director al Spitalului de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie al Asigurărilor Sociale. Pe larg vom prezenta activitatea acestei personalități în capitolul consacrat contribuției Asigurărilor Sociale la asistența urgențelor chirurgicale în București. Mai remarcăm
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
nevoie de intervenții chirurgicale imediate la cap, torace, abdomen sau membre,mortalitatea era aproape 70-80%. Se dovedea că ajutorul chirurgical în cazurile de urgență dădea rezultate cu atât mai bune cu cât era realizat mai repede și executat de un chirurg specializat. Asistența spitalicească bucureșteană nu putea satisface în întregime acest deziderat. Spitalele existente aveau servicii relativ bune de chirurgie, nu aveau însă linii permanente de gardă, nu aveau un serviciu de urgență și un program adecvat, nu puteau primi la
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
De altfel conducerea spitalului a întocmit și o listă de onoare, a celor mai distinși profesori și specialiști în scopul de a fi chemați la consulturi de specialitate sau poate chiar de a efectua unele intervenții de specialitate mai complicate. Chirurgi ai Capitalei și profesori ai Facultății de Medicină, s- au înscris în tabelul celor care, benevol, acceptau să răspundă când vor fi chemați urgent la un consult de către chirurgul de gardă al spitalului. Directorul medical al spitalului, prof. dr. Iacobovici
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
poate chiar de a efectua unele intervenții de specialitate mai complicate. Chirurgi ai Capitalei și profesori ai Facultății de Medicină, s- au înscris în tabelul celor care, benevol, acceptau să răspundă când vor fi chemați urgent la un consult de către chirurgul de gardă al spitalului. Directorul medical al spitalului, prof. dr. Iacobovici și-a format echipa sprijinindu-se pe cea mai mare parte a colaboratorilor săi de la Clinica de chirurgie și ortopedie a Spitalului Brîncovenesc dar chemând în colaborare și alți
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
gardă al spitalului. Directorul medical al spitalului, prof. dr. Iacobovici și-a format echipa sprijinindu-se pe cea mai mare parte a colaboratorilor săi de la Clinica de chirurgie și ortopedie a Spitalului Brîncovenesc dar chemând în colaborare și alți tineri chirurgi sau personalități deja afirmate ale medicinei bucureștene. Aici au făcut gărzi sau au lucrat perioade mai scurte, în dorința de a sprijini activitatea spitalului și de a se perfecționa ca chirurgi, mulți tineri medici - interni, care au devenit personalități ce
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Spitalului Brîncovenesc dar chemând în colaborare și alți tineri chirurgi sau personalități deja afirmate ale medicinei bucureștene. Aici au făcut gărzi sau au lucrat perioade mai scurte, în dorința de a sprijini activitatea spitalului și de a se perfecționa ca chirurgi, mulți tineri medici - interni, care au devenit personalități ce au ilustrat servicii județene ca dr. C. Andreoiu sau făuritori de ramuri ale chirurgiei ca D. Bagdasar, C. Arseni. Activitatea Spitalului în această primă etapă (1933-1941) reprezintă și o mare experiență
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de bombardamentul aerian german. Spitalul își găsește adăpost, ca urmare a efortului directorului său de atunci dr. Firică, în localul Sanatoriului „Dr. A. Antoniu”, situat în strada Arhitect Ion Mincu, nr. 7, clădire rechiziționată și dată în folosință Ministerului Sănătății. Chirurgii de la Urgență sunt prezenți cu comunicări la Societatea de chirurgie, cu articole publicate în Revista de Chirurgie, sau, comunicând observațiile și concluziile științifice la Congrese naționale și internaționale de chirurgie. Comunicând sau publicând rezultatele activității lor, concluziile respective deveneau publice
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în viziunea și experiența școlii lui Iacobovici, șocul traumatic este definit ca un complex simptomatic caracterizat prin încetinirea progresivă a funcțiilor organismului, fenomen apărut în urma unui traumatism puternic. Practica chirurgiei de urgență și spiritul de observație, i-a adus pe chirurgi în fața acestui fenomen ce însoțește traumatismul. Atenți la modul de exprimare clinică și fiziopatologică, medicii încep să deslușească mai bine acest „blestem” al chirurgiei de urgență. Tocmai această experiență de la Urgență - remarca profesorul Iacobovici - ne-a învățat în primul rând
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de colaps sau șoc, și au optat în final, pentru cel din urmă, care de altfel a și intrat, ca atare, în literatura națională și internațională de specialitate. Șocul ocupă un loc central și în preocupările teoretice și practice ale chirurgilor bucureșteni - și nu numai ale lor, subliniindu-se totdeauna, caracterul de mare urgență în care sancțiunea terapeutică se impune într-un interval de timp foarte scurt. Cu două-trei secole înainte, chirurgii constataseră că, fie în timp de pace sau de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
loc central și în preocupările teoretice și practice ale chirurgilor bucureșteni - și nu numai ale lor, subliniindu-se totdeauna, caracterul de mare urgență în care sancțiunea terapeutică se impune într-un interval de timp foarte scurt. Cu două-trei secole înainte, chirurgii constataseră că, fie în timp de pace sau de război, decesul răniților nu putea fi totdeauna explicat prin gravitatea leziunilor și mult timp nu au putut explica „misterul” acestei stări; moartea nu putea fi explicată în mod satisfăcător doar prin
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
același tablou simptomatic ca și o hemoragie masivă. Singura diferență este în reținerea masei sangvine, și ca atare, aceasta nu este pierdută definitiv de organism, rămânând de a găsi mijlocul de a fi repusă în circulație. Conduita terapeutică este specială. Chirurgii convin asupra unui tratament profilactic al șocului. Măsurile se bazează pe cunoașterea factorilor cauzali - fizici și chimici care înlesnesc apariția șocului. Orice accidentat să fie transportat cât mai repede posibil, suprimându-i frigul și oboseala, și punându-l la adăpostul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Pentru a asigura Salvării o bună funcționalitate și eficiență medicală, a chemat și numit pe dr. Petre Topa ca Secretar general în conducerea acesteia. Era o funcție executivă în Societatea de Salvare. Este anul 1940. Dr. Petre Topa era un chirurg ortoped de prestigiu. Profesorul Minovici l-a convins și pe acel titan al chirurgiei românești, profesorul Iacobovici, să sporească până la limită, eforturile sale și să participe, pe lângă funcția ce o avea de director medical al Spitalului de Urgență - și în
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Asigurărilor Sociale. Biroul adunării a fost alcătuit din personalități medicale: Președinte Prof. dr. Besnea Ștefan (cunoscută personalitate a învățământului medical bucureștean) și vicepreședinți Prof. dr. Traian Nasta (director al Institutului de chirurgie „Polizu” și dr. Ștefan Bâlcu - reputat medic primar chirurg, la Spitalul de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie Floreasca. Scopul - precizat în statut - era ca Asociația să studieze și să ofere soluții în orice problemă care interesa profesionalitatea corpului medico-farmaceutic din Asigurările Sociale - să armonizeze interesele profesionale cu cele
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
numește preparator al clinicii (1912) și apoi, asistent. Această perioadă de instruire a fost hotărâtoare pentru dr. Traian Nasta; cunoștințele și tehnica ce și le-a însușit profesând pe lângă acest strălucit maestru fiindu- i îndreptar în întreaga lui carieră de chirurg. Tot în acest timp (începând din 1912), activează ca medic chirurg consultant și apoi medic primar la Asigurările Sociale. Participă la Primul Război Mondial (în calitate de medic chirurg), iar în 1919 își reia activitatea de chirurg principal al Casei Centrale a
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
instruire a fost hotărâtoare pentru dr. Traian Nasta; cunoștințele și tehnica ce și le-a însușit profesând pe lângă acest strălucit maestru fiindu- i îndreptar în întreaga lui carieră de chirurg. Tot în acest timp (începând din 1912), activează ca medic chirurg consultant și apoi medic primar la Asigurările Sociale. Participă la Primul Război Mondial (în calitate de medic chirurg), iar în 1919 își reia activitatea de chirurg principal al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. Specializat în boli de gât, nas și urechi la
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
profesând pe lângă acest strălucit maestru fiindu- i îndreptar în întreaga lui carieră de chirurg. Tot în acest timp (începând din 1912), activează ca medic chirurg consultant și apoi medic primar la Asigurările Sociale. Participă la Primul Război Mondial (în calitate de medic chirurg), iar în 1919 își reia activitatea de chirurg principal al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. Specializat în boli de gât, nas și urechi la Berlin (1921), devine Conferențiar suplinitor la Facultatea de medicină București în 1925, apoi Conferențiar definitiv în
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în întreaga lui carieră de chirurg. Tot în acest timp (începând din 1912), activează ca medic chirurg consultant și apoi medic primar la Asigurările Sociale. Participă la Primul Război Mondial (în calitate de medic chirurg), iar în 1919 își reia activitatea de chirurg principal al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. Specializat în boli de gât, nas și urechi la Berlin (1921), devine Conferențiar suplinitor la Facultatea de medicină București în 1925, apoi Conferențiar definitiv în 1930, Director al Institutului de chirurgie „Regele Carol
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de muncă, cei trei profesori, propun Consiliului profesoral și susțin să fie chemat dr. Traian Nasta la conducerea catedrei vacante de Anatomie topografică și chirurgicală. Profesorul Traian Nasta și-a consacrat o parte importantă a activității sale profesionale ca specialist chirurg, profesor și director de spital la Asigurările Sociale. Un moment semnificativ al aprecierii contribuției sale a fost în anul 1937, cu ocazia sărbătoriri a 25 de ani de activitate în acest domeniu. S-au reunit atunci, pentru a elogia activitatea
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și director de spital la Asigurările Sociale. Un moment semnificativ al aprecierii contribuției sale a fost în anul 1937, cu ocazia sărbătoriri a 25 de ani de activitate în acest domeniu. S-au reunit atunci, pentru a elogia activitatea marelui chirurg, reprezentanți ai organizațiilor patronale și de salariați, asociațiile de medici și farmaciști, elevi și colaboratori ai maestrului. Sărbătoritului i s-a dat o mare prețuire, manifestarea fiind pusă sub patronajul unui prestigios comitet de onoare, alcătuit, printre alții din: N. N
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]