8,082 matches
-
în grad sau în gradul de înțelegere. - Domnule ofițer, fie. Poftim spravca. Mi-a plăcut că deși ai limba iute, ești tenace. Dar dacă te refuzam sauăchiar mai rău? - Imposibil. și i-am întins un teanc de cărți poștale, de chitanțe cu plata radio-ului în 1940 la Nicorești, un act de vânzare al casei tatei și chitanțele de plată trimise la Nicorești din Câșlița, livretul militar în care se arăta că am fost mobilizat pe frontul de răsărit. - Oooo! Dar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ai limba iute, ești tenace. Dar dacă te refuzam sauăchiar mai rău? - Imposibil. și i-am întins un teanc de cărți poștale, de chitanțe cu plata radio-ului în 1940 la Nicorești, un act de vânzare al casei tatei și chitanțele de plată trimise la Nicorești din Câșlița, livretul militar în care se arăta că am fost mobilizat pe frontul de răsărit. - Oooo! Dar, dacă îmi arătați de la început aceste documente, nu mai aveam nici un motiv de discuție. - Poate. Dar am
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
scoasă tot în 1893, la aceeași editură ieșeană: Mihail și Henriette Eminescu: Scrisori către Cornelia Emilian și fiica sa, Cornelia, 138 de pagini cuprinzând vreo 80 de scrisori, dintre care 5 ale lui Eminescu (de fapt, acestea mai degrabă sunt chitanțe de primire a sumelor expediate, două sunt scrise la dicteul Hanrietei și una singură este proprie) iar restul ale Hanrietei. Cartea a fost întâmpinată cu rezerve ori cu aspre critici („scrisorile au un cuprins ordinar”, „denigrează”; Titu Maiorescu, în 1902
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mulțumire desigur, pentru a scoate în evidență mărinimia donatorilor dar și pentru a verifica procesele verbale publicate de către Cornelia Emilian în cealaltă carte a anului 1893, ediția „Diverse” de care am amintit. Hanrieta notează aceste sume cu grijă mare, dă chitanțe și intonează continuu aria mulțumirilor de felul acesta: „Domnul Pompiliu îmi scrie să vă trimet o chitanță de primirea banilor. Vă alăturez aici în scrisoare, mulțumindu-vă din adâncul inimei la toate Doamnele din Comitet pentru generoasa îngrijire ce-o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de către Cornelia Emilian în cealaltă carte a anului 1893, ediția „Diverse” de care am amintit. Hanrieta notează aceste sume cu grijă mare, dă chitanțe și intonează continuu aria mulțumirilor de felul acesta: „Domnul Pompiliu îmi scrie să vă trimet o chitanță de primirea banilor. Vă alăturez aici în scrisoare, mulțumindu-vă din adâncul inimei la toate Doamnele din Comitet pentru generoasa îngrijire ce-o aveți în nenorocirea ce se găsește iubitul meu frate...” (12 mai 1887), sau: „Nu găsesc cuvinte îndestul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lua acordul unei „Societăți Eminescu” al cărei scop nu-i înțelege. Doctorul Isac, care era și membru în consiliul comunal, devine cea mai apropiată persoană publică de Eminescu, medicul lui curant. 3 decembrie: bilet de mulțumire pentru bani. 5 decembrie: chitanță și mulțumire pentru bani. 8/20 decembrie: Iată cauza din care m-am îmbolnăvit. 1) Un bonjurist, într-o dimineață, a găsit de cuviință să iasă înaintea lui Mihai dimineața când făcea plimbare, să-l ieie la dejun cu d-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
comitet face parte și D.N. Pătrașcu, secretar la Legațiune atașat acum la Ministerul de Externe. Vă rog , dați d-lui Pătrașcu acomptul de 500 lei noi pentru ediția a treia a poeziilor lui Eminescu și priviți deocamdată această scrisoare drept chitanță.” (Idem, p.140) Acestea sunt avatarurile volumului ca obiect. Revenind însă la conținutul lui și la acel enunț din scrisoarea lui Eminescu, am atras atenția în altă parte că poetul vorbește de poezii „de intercalat” deci pune în discuție structura
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
începând cu noiembrie 1884 și până în august 1885, statele de plată sunt semnate de către poet, pentru suma de 252 lei lunar (din care plătește 10% rețineri pentru Casa pensiilor, 26 lei și Taxa de 3% pentru Stat, 11 lei ), pe chitanța cu același nr.45/85, ridicând efectiv suma de 215 lei. E.Gruber nu apare pe statul de plată, iar din adresa din 13 aprilie 1885 a Direcției agriculturii din Ministerul Agriculturii (de care ținea Școala Comercială din Iași), prin
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
leafă suplinitorul. Este același procedeu prin care I. Creangă a lăsat câțiva ani buni să fie suplinit la catedră, dând o parte din leafă suplinitorului. în cazul de față, M.Eminescu are poziție fixă în stat, își achită dările cu chitanță fixă, este numit în mod oficial pe postul vacant cel care-i ține locul trebuie să aibă doar agrementul conducerii școlii, relațiile financiare dintre ei privindu-i exclusiv. Pentru că Eugen Gruber se întâmplă a fi un accident în mitul lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
deoarece am primit mandatul sâmbătă după amiază. Ieri fiind duminică, 42 Dramaturgul Horia Lovinescu. 43 E vorba de fotocopii după documente necesare „Galeriei oamenilor de seamă”. 544 abia astăzi am putut să le ridic de la Academie. Pentru siguranță, bonul și chitanța pentru suma achitată, le păstrez la mine, până când vin acolo. M-am programat pentru sfârșitul săptămânii acesteia; dacă mai intervine ceva, În orice caz voi Întârzia cel mult până luni 3 aprilie. Rog ca până la venirea mea să nu se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din Fălticeni, vă asigur de toată buna mea voință, care bine Înțeles este legată de a D-stră față de mine. Zilele acestea am primit o scrisoare de la moș Jorjâcă Todicescu din Botești, care Îmi confirmă unele informații În legătură cu familia. 6. Restitui chitanța ce mi-ați dat pentru fotografiile Împrumutate. Încă o dată toate mulțumirile mele și cele mai bune urări de sănătate, de la soția mea și de la Mircea V. Pienescu P.S. Aștept un răspuns de la mata. Dacă ai putea să-mi faci și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
starea d-voastră de sănătate e nefavorabilă. Vă mulțumim pentru urări. Vă dorim un an bun, cu sănătate. Cu dragoste, Emilia și V. Popa 813 RACOVIȚĂ, Elena 1 (Brașov, 26 sept. 1972) Domnule Dimitriu, Cu poșta de azi 29.9., chitanța nr. 210442 am expediat pe adresa matale un pachețel cu tabloul mătușii tatălui meu C. Romanescu, a cărei fotografie cred că o mai aveți În muzeu și pe care eu am văzut-o când era Dl. Ciurea director și muzeul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Creație, Chircă 409 și cu Nistoreasa 410. Le-am spus toate cum trebuia, vreau ei să fac o expoziție aici, care să meargă la Suceava, Rădăuți și Dorna-Vatra. Am spus că aici nu fac. Mi-au luat 6 lucrări, cu chitanță În regulă, pentru bienală. M-am lăsat cam greu, dar au luat 4 În temă, care nu aveam ce face cu ele. Te rog, când vor fi expuse, la expoziția de la Suceava, cu alții, pt. bienală, să-mi scrii cum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
va mai trebui să plătesc, un funcționar de la serviciul de pașapoarte mi-a răspuns cam așa: Vrei să pleci în Germania? I-am răspuns: Da! Atunci, plătește! , mi-a replicat el. Și de fiecare dată când am plătit, am anexat chitanțele la memoriu... Am făcut a treia plângere la Procuratura Generală, arătând ce mi s-a întâmplat. Răspunsul a fost: să mă adresez Ministerului de Interne, căci nu este de competența Procuraturii Generale să rezolve astfel de probleme. Domnule director Bernard
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
au convins mulți, în fond un fel de buturugă mică, dar care răstoarnă planuri și visuri mari. Dacă legea ar fi respectată de organele de miliție, totul ar fi simplu ca bună ziua: înaintarea dosarului de cerere, însoțit de actele necesare, chitanța pentru plata taxelor, fotografiile. Însă neapărat se cere și acordul întreprinderii, recomandarea Comitetului Oamenilor Muncii, parafată de cinci semnături conducerea întreprinderii , din care să rezulte că cetățeanul X prezintă garanții moral-politice și se va întoarce în țară de pe unde călătorește
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
multă tărăgăneală întâi au vrut să taxeze proviziile noastre individual pentru fiecare turist s-au hotărât să le taxeze global. Ei au fixat o sumă de 5.600 de șilingi austrieci pentru tot autobuzul care să fie împărțită pe zece chitanțe. Un kilogram de cafea, de exemplu, în valoare de 400 de șilingi, a fost taxat cu 270 de lei. După cinci ore de formalități ne-am hotărât să plătim vama cerută pentru ca să putem în sfârșit să ne continuăm călătoria. Cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
asistențe medicale serioase. - Căpitanul Munteanu Mihai, Comandantul Companiei 5/7 Carieră, a supus oamenii, la o percheziție minuțioasă și a confiscat banii, pe care îi aveau asupra lor, însușindu-și astfel suma de circa un milion lei. - S’au eliberat chitanțe pentru banii primiți, dar care la plecarea evreilor, au fost ridicate fără a se restitui banii. - Toată această operațiune, s’a făcut de către evreul Sechter din acel detașament și care aparține Cercului Teritorial Tecuci. - Parte din ei, au fost siliți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fluorescentă. Clamele acelea mă preocupaseră și înainte, așa că am luat una de jos. Prefăcându-mă că o analizez, am băgat-o în buzunar. — Exista ceva important aici? Nu, zise fata. Lucrurile din birou nu prea aveau nici o însemnătate. Registre contabile, chitanțe, ceva documente... Nimic care să ne creeze probleme în caz că s-au furat. — A rămas intact aparatul de îndepărtare a Întunegrilor? Fata a scotocit prin maldărul de lucruri din fața fișetelor, dând la o parte o lanternă, un casetofon, un ceas deșteptător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Și pe acesta l-am văzut intrând acolo, dincolo de faptul că el codoșea tot timpul. Odată am plecat la băi și sectorul meu a rămas în responsabilitatea lui. Când m-am întors, băieții cu care lucram mi-au arătat niște chitanțe. Îi amendase Chițiga. Era în secție unul Totolici, hoț internațional, și a zis odată că mai frică i-a fost de Ralea decât de Chițiga, care era securist, că-l știau toți că a fost ofițer de securitate și a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care să mă agațe. Mi-a venit înștiințare de la secția financiară că în urma verificării am o imputație de... Era 10 bani kilogramul de paie, cam până în 300 de lei, și am plătit-o ca să n-am neplăceri. Mi-au dat chitanță și m-am dus la unitate și am pus-o cu mâna mea la dosar. C. I.: V-ați dus înapoi la unitate să vă reangajați? V-au primit înapoi? V-ați angajat în altă parte? I. N.: Da' de unde
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Știu că nu s’a făcut nici o cercetare”34. Ofițerul care, În seara șilei de 6 iulie, i-a primit pe evrei În gară i-a predat a doua zi altui ofițer, după ce au fost Îngropați 25 de morți. Conform chitanței i-a predat: „1.005 șevreiț buni, 69 muribunzi și 8 morți... și 26 căldări tablă zincată, 7 ciubărașe de lemn”35. Lagărul Călărași XE "Călărași" Toate autoritățile românești care au purtat răspunderea sau au fost implicați În deținerea evreilor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
potrivit formelor prevăzute de Decretul Lege Nr. 2909/941 și să predea efectele primite de la evreii botezați direct autorităților însărcinate de lege cu primirea lor. Pentru efectele și certificatul predat, fiecare evreu va primi de la comunitatea sau Parohia respectivă, o chitanță care trebuie să cuprindă: Numele, prenumele și domiciliul evreului care a predat efectele. Venitul brut total anual indicat în certificat și felul și cantitatea de efecte predate. Efectele adunate de la evrei de către comunitățile evreiești și Parohii, se vor preda de către
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înțeles cu adevărat că lupta împotriva inflației trebuie să fie prioritară și au decretat inflația ca fiind inamicul public numărul unu. Se vorbește mult despre precursorii monedei din hârtie contemporane. Thomas H. Greco Junior amintește despre folosința în vechime a chitanței de depozit sau a cecului de creanță, instrumente care erau forme simple de bani simbolici. În Egiptul Antic un fermier putea să meargă să-și depoziteze o anumită cantitate de grâne în schimbul cărora primea un înscris care să ateste proprietatea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
282 "Banii de hârtie sau moneda fiduciară este forma banilor care a apărut după moneda metalică. O sursă a fost asigurată de bijutierii care aveau nevoie de seifuri sigure și acolo oamenii au început să păstreze aurul. Aceștia emiteau deponenților chitanțe promițând să returneze aurul la cerere. Dacă oamenii știau că bijutierul este de încredere nu mai era nevoie să-și transfere aurul, ci pur și simplu își transferau chitanțele. Chitanța de depozit era la fel de bună ca și aurul. Apărea astfel
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și acolo oamenii au început să păstreze aurul. Aceștia emiteau deponenților chitanțe promițând să returneze aurul la cerere. Dacă oamenii știau că bijutierul este de încredere nu mai era nevoie să-și transfere aurul, ci pur și simplu își transferau chitanțele. Chitanța de depozit era la fel de bună ca și aurul. Apărea astfel foarte clar că era mai convenabil să fie utilizate bucăți de hârtie decât aurul. Când au luat ființă în acest mod, banii de hârtie reprezentau o promisiune de a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]