2,820 matches
-
dar dincolo de el e un întuneric de smoală. Iadul!" De ce, zisei, e firmamentul. Orion, o catedrală de lumină, Calea Lactee..." " Da, galaxiile, niște melci, despre care ni se spune acum că fug unele de altele cu mare viteză... Încotro dracu fug? Cică universul e în expansiune." "Ai vrea să fie fix?" "Bineînțeles! Adică să fie în mișcare fixă, cum e soarele și planetele. Asta mai merge! Sau cum sânt norii, care se mișcă, dar nu dispar, nu sânt în "expansiune". Cred că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
n-am trecut de pagina o sută." "E foarte interesant, zise Ciceo, dar mi-e mereu gândul la titlul pe care i l-a dat, Ulysse, de ce i-a spus el așa, când în cartea lui nu se întîmplă nimic." "Cică se întîmplă, zise Lavinia, cutare scenă din Homer e descrisă și aici, dar altfel!"" Ei, altfelul ăsta, zise Ciceo, mă scoate din sărite, descrie pe pagini întregi cum eroul ia dimineața un purgativ, se duce la toaletă și simte cum
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-mă! se închină Matilda. Poate o fi auzit de la alta, că se întîlnesc între ele și discută..." " Dar istoria cu bijuteriile?" o întrebai. "Ce istorie?!" Îi povestii. "Formidabil, zise Matilda, e nebună, o dau afară." " Păi asta și vrea, zisei, cică n-o lăsați!" N-o lăsăm?!! E de-o prezumție stupidă, nu ne-a spus niciodată că ar vrea să plece. Acum îmi dau seama, fată ca Ana n-o să mai găsesc. Îmi pare rău că n-am luat-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
știa el ceva, în locul ei ar fi venit alta, și numai dacă ar fi fost o babă știrbă istoria n-ar mai fi continuat... "deși... mormăise el furios, am avut odată și o astfel de babă, nu chiar știrbă, dar cică mi-ar fi plăcut de ea că făcea pe mămica cu mine" și i-a aruncat tava cu sandviciuri și cafele în față, când a văzut-o că intră în birou... Ce nevoie, cică, am eu să mănânc sandviciuri și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de babă, nu chiar știrbă, dar cică mi-ar fi plăcut de ea că făcea pe mămica cu mine" și i-a aruncat tava cu sandviciuri și cafele în față, când a văzut-o că intră în birou... Ce nevoie, cică, am eu să mănânc sandviciuri și să beau eu cafea făcută mâinile acestei... să mănânc și să beau acasă și să nu mă las lins pe gât ca un vițel de această vacă răscrăcărată... ce, adică, vreau să spun că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ție, zice, cafeluță. O să-ți fac una de-o să-ți stea în gât, să te frigi cu ea, să te îneci cu caimacul..." "Așa că nu pleci nicăieri, dacă din pricina asta vrei să pleci", îi mai spusese el fetei... "Tovarășe director, cică se smiorcăise ea, măcar dacă am fi vinovați de ceva..." "Ei, da, asta ar mai lipsi, se înfuriase el, ia nu mai da aici apă la șoareci și ieși afară... Auzi, măcar dacă... Asta îmi scoate sufletul și pentru laptele
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să nu ne cadă chiar toți dinții din gură, la asta nu ne pricepem." "Ba cum să nu, am auzit că americanii ți-i scot pe toți din gură, chiar de mic, și îți pun alții în falcă, cu holșuruburi. Cică mai buni, nu se cariază. Actrițele astea ale lor cu dantură frumoasă, crezi că e dantura lor naturală?" "Îi bag în mă-sa cu holșuruburile lor, mie îmi trebuie măselele mele de pe vremuri, când spărgeam cu ele și sâmburi de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Cum dracu să ajungă cineva până acolo? zise zbanghiul furios, care, deși era doar mecanic auto, se culturalizase și el în acei ani (nu scăpase!) și avea noțiunea distanțelor astronomice, dar nu și pe aceea a expansiunii noastre tehnice. Că, cică, americanii lucrează la chestia asta! O tîmpenie! Păi acolo pe lună nu e aer! Ori motoarele nu lucrează fără aer!" Și se foi dând din umeri și se agită atât de sigur pe sine, că nu putea fi contrazis, încît
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-și croiască un drum în noua societate. Cât timp?, căci erau mereu demascați! Sau te pomenești că și-i renegase și ea (cine putea să știe?) și nu reușise, ajungând în cele din urmă, ca și mine, la Oraca? Unii cică făceau acest lucru în deplin acord cu părinții, să poată să se mențină prin facultăți, să învețe și să-și facă un rost... "Au fost închiși?" o întrebai. "Bineînțeles!" zise. "Amîndoi?" "Da!" "Pentru cocoșei!". Da, zise, de unde știți?" Tăcui. Era
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pânză de pe pereții lui valora cât salariul fiicei lui pe un an... Ne așezarăm la masă și Suzy servi ceaiul. Părinții ne asistară. "Auzi, mamă, zise ea, și domnul Petrini spune că fotografia mea de pe pianină e oribilă. Mai rău, cică e funebră!" "Vai de mine, cum se poate!" exclamă doamna Culala, surprinsă și derutată, și se uită la mine așteptând cu neliniște o desmințire. Nu, zisei cu tărie, am spus că tot ceea ce e falsificat nu are viață, fotografia a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
colegi și au distrus tot ce se putea vinde, clanțele de la uși (erau frumoase, de!), feroneria de la ferestre, galeriile din lemn de nuc, ha, ha, ba chiar și uși întregi, au fost scoase din țâțâni și au fost declarate inexistente, cică "n-au fost de la început". Pe dosul celor de la șifoniere sau ale dulapurilor în perete își înscriseseră fetele programul de la cursuri, cu creion chimic, pe furnirul alb de paltin. Luni: de la opt la zece, economie politică și marxism, marți, de la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cutare norma a fost (sau n-a fost!) depășită, și așa mai departe. Cine ascultă toate astea? Sau că în lume au loc tot felul de cutremure, inundații, avalanșe, secetă, uragane... Dar, adaugă reporterul (am auzit cu însumi chestia asta), cică la Praga liliacul a înflorit a doua oară." "Bineînțeles, zise domnul Culala, la noi e o liniște de paradis, unui regim drept, până și natura îi face ochi dulci." "N-aveți dreptate, îl întrerupse doamna Culala, uite la radio Erevan
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
e o liniște de paradis, unui regim drept, până și natura îi face ochi dulci." "N-aveți dreptate, îl întrerupse doamna Culala, uite la radio Erevan se transmit totdeauna lucruri interesante!" "Da, mamă, zise Suzy, ia spune-ne tu ultima!" Cică s-a pus o întrebare: e adevărat că în comunism fiecare om o să aibă avionul lui? Răspuns: e adevărat! Întrebare: și ce-o să facă cu el? Răspuns: cum, de pildă, află că se dă brânză la Kamciatka, se urcă repede
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
scriitor și gazetar cu relații, călătorea des în Occident și se întorcea totdeauna cu geamantanele pline cu cadouri pentru gagicele lui nestatornice (parca le alegea anume din specia celor care părăsesc partenerul repede și fără motiv aparent). "Cobor la gară, cică ar fi relatat grecul însuși, și mă repej la telefon s-o anunci pe iubita mea că am șoșit. Telefonul cîrrr, cîrrr... nu răspunde! Mă urc ia taeși... Adușeșem pentru ea ciorapi de mătasea, rochice, pantofi cu tocul ascuțit, ruj
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vorbesc turcește. Nu se mai pot înțelege cu ea, stă tot timpul strâmb, Matilda îi spune să se culce, ea nu se culcă, îi spune să-și facă lecțiile, nu și le face, e chemată la masă, la masă sparge, cică din greșeală, ba un pahar, ba o farfurie, ba o ceașcă de ceai, iar Matildei îi e frică s-o mai pedepsească, e și mai rea după ce o pedepsește. I se face ordine în odaie, peste o oră umple odaia
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lăsa, mai rău, acasă începea să urle... " Ce e cu tine, îl întrebam, ai înnebunit? Ce-am mai făcut?" Își lăsa capul în jos și tăcea zile în șir. A trebuit să treacă multă vreme până să înțeleg: îmi atrăgeam, cică, prea multe simpatii cu felul meu de a fi, cu toate că nu făceam nimic deosebit, îmi dădeam și eu seama că o recepție cu protocol înalt nu e o petrecere ca acasă, unde nu te vede nimeni. M-am hotărât atunci
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ceea ce era acasă, numai eu mi-am ieșit din pepeni. El mai fusese în străinătate, eu nu, și eram și eu dornică să văd orașul, îți dai seama... Fiindcă îmi interzisese tot timpul să părăsesc hotelul singură... Nu era prudent, cică. Să mergi pentru întîia oară la Londra sau la Paris și să stai închis într-un hotel, asta poate să scoată din sărite pe cel mai răbdător... "Azi putem merge? l-am întrebat. Mi-ai spus că tratativele s-au
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe acela compus din alte elemente nu vroia să-l exprime... La masă mâncarăm și băurăm zdravăn. La cafea medicii povestiră anecdote, tot despre medici, care se plasau cu un an în urmă, când li se desființaseră cabinetele particulare. Rațiunea cică ar fi fost următoarea: în zilele noastre nu se mai poate pune un diagnostic fără analize prealabile de laborator. Or cine avea laboratoare? Spitalele. Deci bolnavul era dirijat tot acolo, și le obținea gratuit. Atunci de ce să ia medicul particular
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca un urs în cușcă. ― O, Doamne! Și eram așa de aproape! Mai aveam de tras patru săptămâni și salutare! Din care trei în hipersomn. Pensionare anticipată. Zece ani de infanterie și după care viața ca lumea și venituri confortabile, cică. Niște căcănari, recrutorii ăștia. Pensionarea o s-o fac pe bolovanul ăsta afurisit. Nu e drept, bătrâne! ― Ne scutești, cinci minute? făcu Vasquez, iritată. El o privi. ― A, păi îți vine ușor. Armata e viața ta. Ție-ți place să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
a rânjit Mihnea. Altul care se simțea bine; trebuia să-i mai tai din elan. „Ăla din ’40 a fost mai rău. A căzut «Carlton»-ul ca un tort Doboș: un etaj peste altul, felie peste felie. Jos, la subsol, cică erau apartamente și-au rămas nu știu câți prinși acolo, printre dărâmături.“ „Fără aer?“, m-a întrebat Maria. Își mai revenise. „Cu aer. Nu asta a fost problema. S-au spart țevile și subsolul s-a inundat: înotau ca șobolanii, cu capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu grijă. Din interior, a scos un sul înalt, rulat strâns. „Bine, măi, mafoame, ne-ai chemat aici ca să ne-arăți un plan de bloc? Avea și bunică-meu unul de-ăsta, îl ținea-n congelator, să nu se strice. Cică gheața omoară bacteriile.“ „Robane, nu încetezi să mă uimești: ai perspicacitatea unui melc! Ia zi, Maria, unde l-ai găsit pe istețul ăsta, în frigiderul familiei?“ „Hai, nu te mai prosti, desfă odată hârtia!“ Mihnea a tras o măsuță lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Mihnea, absent. „Nu, da’ mi-a povestit Andrei. L-au împachetat frumos, cu panglică și baloane colorate, i-au înțepat și două găuri în cutie, să nu scape nimic. Pe urmă i-au adus-o pe nu știu ce mătușă din Australia. Cică nu mai putea Gino, zicea: «Bă, le vedeam picioarele balerinelor prin găurile alea, îmi venea să fac ferfeniță cutia și să ies pe scenă în minutul doi!»“ „L-au reunifi-ficat cu-cu familia!“, a observat Cezar, voios. Cezar era întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
așa că tot acolo a rămas și până acum. Numai Konev, Vasili Vasilici, m-a ajutat, mi-a scris despre toate. De pe acoperământul de brocart al sicriului în care zăcea tata, în timpul nopții, frate-meu a tăiat ciucurii de aur turnat: „Cică, iote ce multe parale fac“. Păi numai pentru asta poate ajunge în Siberia, dacă vreau eu, pentru că asta-i profanare. Hei, tu, momâie caraghioasă! i se adresă el funcționarului. Ce zice legea: e profanare? — Profanare! Profanare! aprobă imediat funcționarul. — Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu-i ca Armance. Numai cu Toțki. Or, seara la Teatrul Mare sau la cel francez stă în loja ei proprie. Până și ofițerii, care câte și mai câte bârfesc între ei, nu pot dovedi nimic. Zic și ei: „Uite, cică, asta-i Nastasia Filippovna aceea“ și gata; nu mai au nimic ce să spună! Pentru că chiar nu este nimic de zis. — Asta-i într-adevăr așa, confirmă Rogojin posomorât și încruntat. Și Zaliojev mi-a spus tot așa atunci. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe-un ceas și am văzut-o iar pe Nastasia Filippovna; n-am putut dormi toată noaptea aceea. A doua zi de dimineață răposatul îmi dă două bilete de cinci la sută, a câte cinci mii fiecare, și-mi zice, cică, du-te și le vinde. Șapte mii du-i-le lui Andreev la birou, plătește, iar restul de la zece mii, fără să te mai abați pe altundeva, adu-mi-l mie; o să te aștept. Biletele le-am vândut, pe la biroul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]