4,913 matches
-
creștinilor în fața păgânilor se datorează ereticilor, așa‑zișilor „desăvârșiți”, care „afirmă că pot făptui liber toate nelegiuirile, toate sacrilegiile” (I, 25, 4). „Acești oameni”, este vorba de secta lui Carpocrat, au fost trimiși de Satan să calomnieze în fața păgânilor numele cinstit al Bisericii, ca oamenii să audă vorbindu‑se despre ei în multe feluri și să‑și închipuie că toți suntem asemenea lor, întorcând urechile lor de la propovăduirea adevărului și, văzând deopotrivă purtarea lor, să ne acopere pe toți cu aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
voi cei ce călătoriți încă pe marea îndoielilor,/ Că, după cum spun Scripturile, neamurile au fost cele care au crezut mai întâi în Domnul/ Acum deci drept este să credeți în Cel descoperit de Scripturi/ Și nu în idolii cei deșerți, cinstiți zadarnic în locul Vieții” (vv. 433‑436). Păgânii trebuie să părăsească idolii, dar nu pentru a îmbrățișa ulterior religia iudaică. Argumentul cel mai puternic rămâne exemplul personal, altfel spus, convertirea lui Commodian însuși (vv. 3‑12): Rătăceam neștiutor din loc în loc
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ghenar 24 deni 7196, făcut-au Șerban vodă căsătorie unii cocoane a lui, anume doamna Alexandra, după feciorul lui Ivașco Băleanul, ce au fost mare logofăt, anume Gligorașcu postelnicul” [L.C.], „întru acest an Șărban vodă au făcut nuntă mare și cinstită, măritând pă fie-sa Smaragda după Gligorie postelnic Băleanul...” [C.B.] -, tentativă nereușită, fiindcă tânăra soție („frumoasă și înțeleaptă, foarte o iubiea tată-său”) n-a izbutit să-și facă prea multă vreme („scurtă bucurie”) fericit bărbatul (și el remarcat prin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la înmulțire) și realizarea cuplurilor (prezența Doamnei fiind o trebuință) în primele două epoci „în care se desface, din punct de vedere politic și nu numai din acesta, trecutul nostru” - cea „a neatârnării de fapt” și aceea „a unei supuneri cinstite și cruțătoare față de turci” (N. Iorga), adică în acel interval ce interesează paginile de față. Avea importanță - zise Iorga -, în alegerea partenerilor, condiția soților, după cum aceștia „erau domni în scaun, domni legiuiți sau fii ai unor stăpânitori ori numai niște
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
părăsit unul după altul, la 3 noiembrie 1592 moare și Irina Botezatu, țiitoarea care i-l făcuse pe Ștefan și pe care o legitimase ca soție printr-o căsătorie secretă, săvârșită în ianuarie 1591. Va fi înmormântată această soție „prea cinstită și prea iubită” - glăsuiește inscripția funerară - într-o capelă din cimitirul franciscan din Bozea. în 1594, vara, Petru Șchiopul s-a îmbolnăvit de podagră. Ferdinand von Kühlbach i-a oferit drept reședință castelul Zimmerlehen, aflat pe o moșie a sa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai trăit mult. S-a stins la Bolzano (Bozen) la 3 noiembrie 1592 (mormântul ei se află în cimitirul franciscanilor din Bolzano, cu o inscripție ce o laudă că și-a urmat soțul și că a fost o femeie „prea cinstită și prea iubită”). N-a apucat, probabil, Irina să vadă că Petru Șchiopul, cu „starea civilă” rezolvată, neatent la faptul că era „bătrân, bolnav, rătăcitor și «șchiopț” (N. Iorga), își luase o nouă țiitoare (era obligatoriu?!). Pe circaziana Maria (de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sârboaică măritată cu un Voievod român, de la Despina Malița s-a păstrat o epistolă autografă redactată într-o slavonă cizelată, în care Doamna Despina le confirma sibienilor că un anume Hratui era - prin 1513 - într-adevăr trimis domnesc: „întru tot cinstitului și de toată cinstea vremelnicului și bunului nostru prieten, domnului Mateiaș, pârgarmeșter, multă sănătate să aibă domnia-ta de la Dumnezeu, iar de la noi închinăciune. Și după acestea, dau domniei-tale de știre că am trimis la domnia-ta pe sluga noastră
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
către călugărițe închinăciune, și tuturor alor noștri salutări...”349 sau depersonalizat în clișeele genului (ca în epistola prin care Doamna Marica, văduva lui Constantin Brâncoveanu, încerca, în 1717, făcând destulă retorică, să recupereze un rest de bani depozitați la Brașov: „Cinstitului și al nostru de bine voitor și vecin de aproape, dumneata jupâne Filștai [Filstich], marele județ al marii și cinstitei cetăți a Brașovului, împreună cu tot Sfatul. De la Dumnezeu sănătate și tot fericitul bine poftesc dumitale, împreună cu tot cinstitul Sfat al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Marica, văduva lui Constantin Brâncoveanu, încerca, în 1717, făcând destulă retorică, să recupereze un rest de bani depozitați la Brașov: „Cinstitului și al nostru de bine voitor și vecin de aproape, dumneata jupâne Filștai [Filstich], marele județ al marii și cinstitei cetăți a Brașovului, împreună cu tot Sfatul. De la Dumnezeu sănătate și tot fericitul bine poftesc dumitale, împreună cu tot cinstitul Sfat al cinstitei cetăți. Pricina acestei cărți nu este alta, numai să știm de sănătatea dumitale. După aceasta facem știre dumitale că
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Brașov: „Cinstitului și al nostru de bine voitor și vecin de aproape, dumneata jupâne Filștai [Filstich], marele județ al marii și cinstitei cetăți a Brașovului, împreună cu tot Sfatul. De la Dumnezeu sănătate și tot fericitul bine poftesc dumitale, împreună cu tot cinstitul Sfat al cinstitei cetăți. Pricina acestei cărți nu este alta, numai să știm de sănătatea dumitale. După aceasta facem știre dumitale că iată trimisesem pe jupânul Neacșul, omul nostru, pentru cei bani ai noștri ce avem la dumneavoastră. Ci vă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și al nostru de bine voitor și vecin de aproape, dumneata jupâne Filștai [Filstich], marele județ al marii și cinstitei cetăți a Brașovului, împreună cu tot Sfatul. De la Dumnezeu sănătate și tot fericitul bine poftesc dumitale, împreună cu tot cinstitul Sfat al cinstitei cetăți. Pricina acestei cărți nu este alta, numai să știm de sănătatea dumitale. După aceasta facem știre dumitale că iată trimisesem pe jupânul Neacșul, omul nostru, pentru cei bani ai noștri ce avem la dumneavoastră. Ci vă poftim să faceți
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pristăvit întru fericită credință, celuia ce au fost binecinstit și de Hs. iubit domnŭ creștin”) istorisește această aventură postfunerară: „Radul voevod ce au fos[t] domnŭ țărăi Rumănești și Moldovei. Și multe războe au biruit; și iară au venit de la cinstita Poartă, și-au fost al doile răndŭ domnŭ țărei Rumănești și s-a lăsat stegul fiiu-său, ce e mai sus scris și iar se-u dus de au fo[st] domnŭ țărăi Moldovei; și acolo se-u pristăvit întru cetate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bun creștin Io Șerban Cantacuzino voevodŭ, nepotul răposatului Șărban Basarabŭ voevodŭ, pre carele miluindu-l D(u)mn(e)zeu cu do(m)niia aceștŭ țărî, de au domnit 10 ai. Ș-au chivernisit țeara bine și vrednicéște cu totu cinstit neamul lui, apărându-o de toți vrăjmașii [...]. A căruia i-au fostu viiața de ani 54; și așa s-au pristăvit întru H(risto)s la octom(vrie) 29 l(ea)t 7197, 1689” (poate Doamna Maria a avizat chiar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Nicolae din Poiană). Teudora (Tudora), soră cu Iane banul și cu Andronic Cantacuzino, cea care și-a făcut loc între multele iubite ale lui Pătrașcu cel Bun (mort la 24 decembrie 1557), era din Orașul de Floci, un târg ialomițean. „Cinstita - va scrie Mihai mai târziu - și din inimă prea iubita maica Domniei mele”, îi va face daruri bogate și o va socoti o veritabilă Doamnă, chiar dacă locul ei rămâne între „văduvele nenuntite”. Un „loc de văduvă” disputat Doamna Ilisafta (Safta
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
noemvrie, însă veselie domnească mare și înfrumusițată, care în zilele noastre asémene aceiia n-am mai pomenit” - Radu Greceanu; Maria-Constantin Duca: „gătit-au Măria sa pre fiica Mării sale cu toate céle vrédnice, cuvioase și domnești cinsti și orânduiala și împreună cu cinstite și mari obraze o au trimis anume cu cinstită, cea cu de toată creștinătatea împodobită, jupâneasa Stanca, maica Mării sale lui Costandin vodă și cu cinstitul și blagorodnicul unchiul Mării sale Costandin Cantacuzino, carele au fost vel stolnic, i Diicul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zilele noastre asémene aceiia n-am mai pomenit” - Radu Greceanu; Maria-Constantin Duca: „gătit-au Măria sa pre fiica Mării sale cu toate céle vrédnice, cuvioase și domnești cinsti și orânduiala și împreună cu cinstite și mari obraze o au trimis anume cu cinstită, cea cu de toată creștinătatea împodobită, jupâneasa Stanca, maica Mării sale lui Costandin vodă și cu cinstitul și blagorodnicul unchiul Mării sale Costandin Cantacuzino, carele au fost vel stolnic, i Diicul Rudeanul vel logofăt, i Cornea Brăiloiu vel păharnic, i
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mării sale cu toate céle vrédnice, cuvioase și domnești cinsti și orânduiala și împreună cu cinstite și mari obraze o au trimis anume cu cinstită, cea cu de toată creștinătatea împodobită, jupâneasa Stanca, maica Mării sale lui Costandin vodă și cu cinstitul și blagorodnicul unchiul Mării sale Costandin Cantacuzino, carele au fost vel stolnic, i Diicul Rudeanul vel logofăt, i Cornea Brăiloiu vel păharnic, i Mihalcea vel stolnic, i Matei Filipescul stolnic, i Radul Golescul vel agă i Bunea vel armaș și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să le supere...”), iar două luni mai târziu, la 31 decembrie 1546, confirmă că aceleași văduve sunt proprietare ale unor sate și ai unor țigani, primiți în schimbul unei mai vechi datorii: „Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele cinstitei doamnii Dospinei și doamnei Rucsandrii, ca să le fie satul Brăgăreștii jumătate și Ireștii și Drăgăneștii și Copăcelul jumătate și țiganii anume: Lera i Burtea i Danciul cu țiganca lui i Stan i Pătru. Pentru că aceste mai sus zise sate și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a făcut văduva Grăjdana, care, îngrijită - „a căutat-o [...] la toate nevoile ei și a cercetat-o și a cinstit-o, ca pe un părinte” - de ginerele ei, logofătul Pană Filipescu, i-a dăruit acestuia, după ce s-a recăsătorit cu „cinstitul dregător al domniei mele, jupân Bunea mare sluger”, un sălaș de țigani; Matei Basarab, istorisind cauza, i-l întărește pe 5 ianuarie 1650) erau multe și felurite. De la recuperarea unor rumâni fugiți (Alexandru Coconul o împuternicește pe Cheajna voiniceasa, „ce-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apropia - la șase ani de la crima făptuită la Mănăstirea Snagov - de sfârșit. Divanul cel mare (a cărui componență o descrie un hrisov dat de Antonie Vodă din Popești: „înaintea Domniei mele și a fiului Domniei mele, Io[an] Neagul Voievod [...] cinstitul preasfințitul părinte Teodosie mitropolitul, și amândoi episcopii, și toți egumenii, și toți boiarii țărăi, din mare și pănă la cel mic...”) consultase pravila și găsise că Stroe Leurdeanul trebuie, pentru culpa morală și pentru celelalte învinuiri cu caracter material, „să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în toată viața ei”395; sau: „Certarea răpitorilor iaste nu numai spre cela ce răpéște fată cucoană, ce încă și spre cela ce răpéște muiare cu bărbat, sau văduo, sau roabă sau fată de suflet, veri bogată, veri săracă, veri cinstită, veri fără cinste, tot într-un chip și cu o certare se vor certa”396; răspunzători erau făcuți autorii - ce urmau să-și piardă și averea, „încă-ș va piiarde bucatele” -, dar și deopotrivă, sfătuitorii și complicii 397. Și Biserica era
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cu mila lu Dumnezeu și cu ajutorul Precistii creștinul și luminatul Domno Io[an] Constantin Șărban Voevod” - scrie Domnul în 1656, dar biserica din Dobreni o ridicase în 1646, când era mare serdar [n.m., D.H.M.] - „pus-am și am așăzat această cinstită piatră pe cinstita groapă pe oasele maicii mele Elini [o ipoteză spune că mama lui Constantin Șerban a fost soția preotului din Dobreni - nu știu dacă era văduvă -n.m., D.H.M.] și se-au prestăvit în zilele Io[an] Mathei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dumnezeu și cu ajutorul Precistii creștinul și luminatul Domno Io[an] Constantin Șărban Voevod” - scrie Domnul în 1656, dar biserica din Dobreni o ridicase în 1646, când era mare serdar [n.m., D.H.M.] - „pus-am și am așăzat această cinstită piatră pe cinstita groapă pe oasele maicii mele Elini [o ipoteză spune că mama lui Constantin Șerban a fost soția preotului din Dobreni - nu știu dacă era văduvă -n.m., D.H.M.] și se-au prestăvit în zilele Io[an] Mathei Voevod msț Avgust
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
admită „concretizări”, să se acomodeze la niște situații precis definite. Dintre aceste „concretizări” nu lipsesc femeile - cu felurite „stări civile” („VI. Când moare fata de boiariu”;„VII. Când moare muiarea de cinste și înțeleaptă”; „Când moare de bun neam și cinstită cocoană”) și nici „oamenii singuri”, „bărbatul văduv” sau femeia rămasă fără soț („VIII. Când moare cineva care iaste singur, de i-au murit toată făméia lui” - predicatorul profitând de ocazie și dăscălindu-i pe cei vii în întâia și A
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
această „localizare” se va dovedi corectă, înseamnă că transformarea omiliei în „text repetabil” („Și așa zic eu [...] cătră dumneata [cutarele] și cătră célialalte iubite rudenii”) în circumstanțe potrivite - cum ar fi zis Ioan Zoba: „Când moare de bun neam și cinstită cocoană” - a fost făcută de un copist familiarizat cu practica unor asemenea compuneri. Moartea ca „dulce adormire” (stare din care „trezirea - înviere” se produce firesc) - și nu ca drastică „ruptură” - era o „încheiere” cu destule încorporări în meditațiile asupra omenescului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]