3,278 matches
-
nostru care-și lăsase oile pe Plaiul Lăiți și pleca la antipozi să culeagă aur. Situația era însă mult mai complexă, riscantă, obositoare, chinuitoare, dar mai ales uneori deosebit de tristă. Ne informează cercetătorul Eugen Lazăr în studiul său despre lirica ciobanilor români ajunși n America, publicat în volumul de «Studii și Comunicări» al Asiciației Folcloriștilor și Etnografilor din județul Sibiu-1981, la pagina 151 : «La cumpăna dintre secole (e vorba de secolele XIX-XX, n.n.) se dezlănțuise și în Transilvania o puternică campanie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o puternică influență ce îndemna spre emigrare. Între cei ce au luat în mâini toiagul pribegiei ca să se îndrepte spre acele mirifice meleaguri, primii care s-au arătat receptivi a lua parte la această mare aventură s-au aflat și ciobanii din Mărginime ca și cei din Țara Oltului, ce și-au abandonat familiile și turmele ca să se avânte în necunoscut». Existau două căi pe care bunii și moșii noștri se îndreptau spre mirajul aurului înșirat la vedere pentru oricine era
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dumineca pentru Nord America Și-am plecat pe auzite către Statele Unite» * Că în nouă sute opt or stat fabricile-n loc. Lucru și eu l-am lăsat și-n Montana am plecat Să iau servici ca la noi. M-am făcut cioban la oi. Frunzuliță flori mărunte, iată-mă că-s baci la munte. Făcînd comparație cu situația altor ortaci de pribegie ce acceptaseră să intre să lucre la fabrică, în atmosfera înăbușitoare, în fumul halelor, la banda rulantă sub strictețea supraveghetorilor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
că-s baci la munte. Făcînd comparație cu situația altor ortaci de pribegie ce acceptaseră să intre să lucre la fabrică, în atmosfera înăbușitoare, în fumul halelor, la banda rulantă sub strictețea supraveghetorilor vreme de 12 ore în fiecare zi, ciobanul nostru ajuns în Montana își exprima satisfacția în cântec: «Parcă-i mai bine pe-aici, decât să lucri-n fabrici ; Nu e bosul lângă tine, nici nu te supără nime’. De mergi iute or încet nu-ți strigă nime „go
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Parcă-i mai bine pe-aici, decât să lucri-n fabrici ; Nu e bosul lângă tine, nici nu te supără nime’. De mergi iute or încet nu-ți strigă nime „go het”». Pe de altă parte, în singurătatea cântecului său, ciobanul recunoaște că viața pe coclauri străine e grea și amară, lipsită de dragostea celor de acasă și de farmecul plaiurilor natale, trec uneori luni de zile și el nu întâlnește în drumurile lui suflet de om. Singurii săi tovarăși sunt
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pe munte, numai trei mii și cinci sute Turma-i mare, oi sunt multe, locu-i berc, pustiu și munte ; Plouă, ninge vântu-bate, eu sunt tot cu pușca-n spate. Doamne, cât am ciobănit, oi cu pușca n-am păzit. Că ciobanului i-e dată, bâta de corn ferecată. Iar puștile sunt făcute pentru soldați și răcute ! Dar oriunde între străini, indiferent de ocupația pe care ai șansa s-o practici, dorul tot te macină. Ne-o spune acelaș Dumitru Sgură stabilit
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
procesului genetic rămâne. Întorcându-ne la ce spunea ghidul în legătură cu satul Trei Lumânări, oamenii erau foarte îngrijorați de ceea ce se întâmpla cu construcția bisericii și se rugau la Dumnezeu să facă ceva ca să-i ajute. În satul acela, trăiau trei ciobani. Unul din ei a visat că trebuie să meargă noaptea cu trei lumânări, să urce dealul și unde se vor stinge lumânările, acolo va fi locul pentru biserică. Așa au făcut păstorii. Au urcat dealul noaptea, fiecare cu câte o
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
treacă neobservată. Dimpotrivă. Când se afla între alte surate, de vârsta ei, stârnea scântei de invidie. Și pentru ea trebuie să fi făcut un artist anonim acele versuri populare: "Femeia fără dușmani / E ca punga fără bani / Și stânca fără ciobani". Bițu era mândru de ea. Simțea că lumea îl privea și cu o anumită admirație și cu invidie; și că îl și compătimea, tocmai fiindcă era altfel decât ea. Tăcut. Rușinos. Introvertit. Modest. Prea obișnuit îmbrăcat. Nu prea umblat. Venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
venit Încoace? — Era un fel de femeie de serviciu, una-n halat albastru... — Coana Leontina, Îmi explică Laur. Cotoroanța aia de nevastă-sa are cam tot pe-atât partea ei, prin părțile Roșiorilor, de unde este ea. Ie din neam de ciobani, vere, din ăia cu turme de mii de oi. Ai să scrii o mare carte despre ce pune ăștia aicea la cale. Se-ntoarce spre Andrei străduindu-se din răsputeri să-l fixeze cu privirea lui jucăușă: văr-miu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de oi. Ai să scrii o mare carte despre ce pune ăștia aicea la cale. Se-ntoarce spre Andrei străduindu-se din răsputeri să-l fixeze cu privirea lui jucăușă: văr-miu e scriitor, părințele. Noi nu suntem neam de ciobani, de salahori și tubari ca ei. Așa că vezi, părințele, nu te-ntinde cu noi că n-ai nici o șansă. — Sfinte Dumnezeule, voi nu sunteți... Sunteți pă dracu’ să vă ia. C-am zis că nu mai zic și nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Andrei spre mine. — Nu i-am furat nimic! — Să fii sigur că nu, părințele. Nu-i văr-miu de așa ceva. — S-o fută pe mă-sa, vere, noi nu suntem neam de hoți! Nici neam de tubari și salahori și ciobani. Noi nu suntem d-ăia— asta să fie clar! — Așa e, vere. Fă ce-ți spune Andrei, că el știe mai bine. Andrei se lovește cu palma peste frunte. Uite-l că și-a adus aminte. — Taci că-i bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ar mai fi trebuit să se ostenească să le trimită pe Năsoasa sau Tarantoaca la Mortu’ Fript, că la caz de ceva s-ar fi dus ele și singure. Avea el dreptate văru’ Laur că noi nu suntem neam de ciobani și tubari. Astea sunt neamurile mele bune și până la urmă le-aș face oricând loc lângă mama, În locul acela cumpărat pe spezele mele, pentru care am sacrificat garsoniera părintească. Țin la ei, mă sfâșii de dorul lor, inima mea e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să-i ceară socoteală, În timp ce Leontina le veghează Întrevederea târșâindu-și mătura pe sub ferestre. Am Întors capul, să-i ia dracu’, nu mai vreau să-i văd, nu mai există pentru mine, eu nu sunt neam de tubari, salahori și ciobani. Ortansa a rămas stând turcește În iarbă Între mine și Andrei și nu se pregătește În nici un fel de plecare și n-arată deloc grăbită. Mă trag și mai aproape și mă ridic În capul oaselor În fața ei, pe locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
belit-o. — Are draci pă el? Ce-are ăla cu mine? se smiorcăie Laur. Are, că l-ai omorât pe moș Victor! Îi strigă părințelu’ printre gâfâituri. Păi să-i trag tot neamu-n pula lu’ moșu'! Tot neamu’ lui de ciobani și salahori și tubari. Numai’ de nu ne-ar trage ei pe noi, vere. Nu-i pasă lui Andrei nici cât lui văru’ Laur. Hohotește spre mine Împroșcându-mă cu salivă și sudoare. — Or să intre ei la bănuieli, face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nici o formă să aivă de-a face cu neamu’ lor țigănesc. Și n-a avut ce să-mi dea să chelfăi nici unii nici alții, futu-le morții-n gură de janghinoși. Noi nu suntem neam de tubari, de salahori ori ciobani, care dacă ar ști părințelu’, vere, de unde ne tragem noi... — Taci, vere! — Păi ce să-ți mai spun, Relule? face Andrei. Știi și tu prea bine că până la noi ordine și până ne-om vedea scăpați peste graniță, noi l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
da Plug cu patru boi, Cu plugar cu tot, Doară mi te-a scoate De la neagra moarte. Dar nu e pe dare, Ci e pe răbdare. Că de-ar fi pe dare, Soția ta ar da Ciopărel de miei, Cu cioban cu tot Și oile toate, Doară mi te-a scoate De la neagra moarte. Dar nu e pe dare Ci e pe răbdare. Descompunere De câtva timp nu mai pot mesteca. Gingiile mi-au devenit dureroase și sângerează atunci când le apăs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
județul Sibiu. 16. Torok Maria, născută la 13 ianuarie 1963 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Budai Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4532 Rohr/Kremstal, Lindenstr. 18, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cluj-Napoca, Str. Ciobanului nr. 6, ap. 165, județul Cluj. 17. Chiriță Eugenia Lidia, născută la 30 octombrie 1967 în localitatea Feiurdeni, județul Cluj, România, fiica lui Rarău Todor și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 2442 Unterwaltersdorf, Im Winkel 16, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
59, județul Cluj. 18. Torok Iosif, născut la 17 mai 1956 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Iosif și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 4532 Rohr/Kremstal, Lindenstr. 18, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cluj-Napoca, Str. Ciobanului nr. 6, ap. 165, județul Cluj. 19. Manea Sorin Nicolae, născut la 22 ianuarie 1968 în București, România, fiul lui Dumitru și Floarea, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Eisteichstr. 9/3/22, cu ultimul domiciliu din România, București
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
cu domiciliul actual în Germania, 35584 Wetzlar, Wetzlarerstr. 81, cu ultimul domiciliu din România, comuna Ciorogârla, sătul Dârvari, str. Adunați nr. 3, județul Ilfov. 500. Thean Maria, născută la 15 februarie 1942 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Cioban Dimitrie și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 92334 Berching, st. Lorenzstr. 11, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Constantin cel Mare nr. 49, județul Timiș. 501. Szalontai-Potsa Judit, născută la 5 octombrie 1960 în localitatea Miercurea-Ciuc, județul
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
din sudul Bucovinei și grupurile aduse din Ardeal de lângă Arad și colonizați În apropiere de Kiev. Ancheta etnosociologică efectuată În cursul războiului, În intervalul 1942 - 1944 prezintă cea de a 5 - a generație de colonizați. Ultima categorie de coloniști erau ciobanii ardeleni din Țara Bârsei, Țara Făgărașului, a Sibiului și alte locuri din Transilvania. Ei s-au așezat În Crimeea, coasta Mării Azov pînă În Caucaz și zona carboniferă a Donețcului. Mareșalul Ion Antonescu a ordonat Înregistrarea tuturor românilor din Ucraina
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
așezări românești din apropiere de Harcov și din Transnistria. În studiul său scoate În evidență starea economică a coloniștilor români mult inferioară coloniștilor germani și chiar bulgari cu excepția satelor de români din Crimeea constituite În cea mai mare parte de ciobani ardeleni. Sunt descrise obștile rurale - gospodăria, casa, interiorul caselor precum și starea culturală. După revoluția rusească și instaurarea regimului sovietic s-au Întrerupt orice relații cu comunitățile românești din Uniunea Sovietică. În timpul celui de-al II-lea război mondial, odată cu depărtarea
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
românii nu numai că nu fuseseră slavizați, dar ajunseseră la câteva sute de familii cu câteva mii de suflete vorbind românește până la ultimul copil”. Din cercetarea lingvistică În aceste zone reiese că unele colonii de români au fost formate din ciobani ardeleni plecați În diferite perioade istorice cu turmele de oi din Țara Bârsei, Făgărașului, Sibiului.... În luna martie 2008 românii din Crimea s-au constitiut În organizații neguvernamentale la care au participat reprezentanți și invitați de la alte organizații românești din
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
la București, 31 ianuarie 1975; participanți: Clara Georgeta Chiosa, Tatiana Slama-Cazacu, Valeria GuțuRomalo, Theodor Hristea, Ion Diaconescu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Ion Dumitrescu, P.Duțu, V. Răduleț, Ion Voinescu; intrevenții: Al. Toșa, Ștefan Mircescu, T. Petride, Gh. Șovu, Olga Duțu și Traian Ciobanul], LL, 1, 1975, 27-74. [54] RĂDULEȚ V., Probleme ale perfecționării comunicării verbale, “Limbă și literatură”, 1975, nr. 1, p. 60-65. [55] RUTHER, I., Problema însușirii limbajului scris, Timișoara, 1975. [56] SCHVEIGER, PAUL K.; K. OHNESORG (ed.), Colloquium Paedolinguisticum, Janua Linguarum
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Editura Coresi, 2007, 48 p. [15] CHIVULESCU, LILIANA-DANIELA, Caiet de vacanță pentru clasa a III-a, București, Editura Coresi, 2007,48 p. [16] CHIVULESCU, LILIANA-DANIELA, Caiet de vacanță pentru clasa a IV-a, București, Editura Coresi, 2007, 64 p. [17] CIOBAN, FLORIN, coord., Primii pași în limba română: studii și articole despre particularitățile metodice ale educației limbajului în învățământul preșcolar, Oradea, Didactica Militans-Casa Corpului Didactic, 2007, 127 p. [18] COJOCARU, ILEANA; BUTNARU, ELENA, BUHACIUC, LAURA, Limba și literatura română: clasa a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în republica literelor. E. Lovinescu i-a făcut un portret memorabil, de un lirism neînfrânat, după prima vizită a tânărului literat: „Sul de fum ridicat pe coșul casei în zările înalte ale primăverii, plop singuratic cu foșnet perpetuu de frunze, cioban grigorescian răzimat în bâtă și profilat nesfârșit pe fundul cerului albastru - cu ce aș fi putut asemăna pe tânărul ce mi-a intrat în birou acum vreo zece ani - beduin fără burnuz și cămilă sau tânăr prinț indian, smead, iluminat
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]