2,440 matches
-
tuf vulcanic. Are trei laturi, simbolizând cele trei principate unite sub Mihai Viteazul în anul 1601. La baza fiecărei laturi se află stemele celor trei principate, executate din marmură albă de Simeria (la fel ca și placa mormântului) de către artistul clujean Vasile Rus Batin. Placa are sculptat sigiliul lui Mihai Viteazul și inscripția „Aici odihnește Mihai Viteazul (1593-1601) Domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei” apoi sunt trecute luptele sale eroice de la Nicopole, Sadova, Călugăreni, Șelimbăr, Mirăslău
Mormântul lui Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/306922_a_308251]
-
de Kend, alter Mychael Volach de Wyragosberk, et Johannes Meșter de Cluswar". La sfârșitul anului 1437 Budai a căzut în lupta în apropierea fortificațiilor Bisericii Calvaria de la Cluj-Mănăștur, după ce Clujul se alăturase răsculaților. Până în anul 1988 una din principalele străzi clujene i-a purtat numele. Odată cu valul de schimbări ale numelor de străzi care evocau personalități de etnie maghiară, "Stradă Budai Nagy Antal" a devenit "Calea Dorobanților".
Antal Budai () [Corola-website/Science/306969_a_308298]
-
o încercare de „reconstrucție estetică a lumii”, cum spune autorul atunci când vorbește despre un scriitor care a scris despre „Viața postmortem”. E o încercare de refacere a unității în diversitate. Valentin Marica urmează în cercetările sale dascăli și critici literari clujeni afini, într-un registru al relațiilor magister - discipol: Ion Vlad, Mircea Zaciu, Mircea Muthu, Ioana Em. Petrescu, Petru Poantă, Mircea Vaida, citiți și invocați adesea. Valentin Marica propune relecturi, utilizând abil arta citării, evitând traseele bătătorite și locurile comune, cu
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
Budai Deleanu", ibid., XXV, 1981, nr.49, p. 6; "O scriere necunoscută a lui Petru Maior?", ibid., XXVI, 1982, nr.47, p. 3; "Sancta cetate”. Din istoricul motivelor literare românești", ibid., XXVII, 1983, nr.3, p. 2; " Ce citeau elevii clujeni la 1838?", ibid., nr.26, p. 3; "“Turtureaua criminală“? O precizare în domeniul motivelor literare", ibid., nr.45, p. 2; "O scriere inedită a lui Simion Bărnuțiu: Istoria filosofiei", ibid., XXIX, 1985, nr.12, p. 2;"“Opera lui Eminescu e
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
în “Francmasoneria magazin”, București, I, 1999, nr.1, p. 3-6. [[Remus Câmpeanu]]: "", în vol." Biserica Română Unită între istorie și istoriografie", Cluj-Napoca 2003, p. 252-262; "Dicționarul general al literaturii române", [II], C/D, București, 2004, p. 203-204; Dan Fornade, "Personalități clujene (1800-2007)", Cluj-Napoca, 2007, p. 125-126; Cornel Udrea, "Microfonul cu cerneală. Almanah monografic al scriitorilor radiofoniști clujeni 1954-2009", Cluj-Napoca, 2009, p. 39-46; Nicolae Balotă, "Papiu Ilarian și contemporanii săi", în “Luceafărul”, 1972, nr.44, p. 7; Mircea Zaciu, "Ardelenii", în “Steaua
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Unită între istorie și istoriografie", Cluj-Napoca 2003, p. 252-262; "Dicționarul general al literaturii române", [II], C/D, București, 2004, p. 203-204; Dan Fornade, "Personalități clujene (1800-2007)", Cluj-Napoca, 2007, p. 125-126; Cornel Udrea, "Microfonul cu cerneală. Almanah monografic al scriitorilor radiofoniști clujeni 1954-2009", Cluj-Napoca, 2009, p. 39-46; Nicolae Balotă, "Papiu Ilarian și contemporanii săi", în “Luceafărul”, 1972, nr.44, p. 7; Mircea Zaciu, "Ardelenii", în “Steaua”, 1972, 1-15 oct., p. 14-16; Virgil Nemoianu, "Ilarian printre contemporani", în “Familia”, 1973, nr.2, p.
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Iași”, 1984, p. 654; Gh. Platon, "Ioan Chindriș, Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian, Edit. Politică, București, 1983, 203 p. (181 text + cronologie și bibliografie)", în „Analele Universității « Al. I. Cuza» din Iași”, 1984, p. 89-90. Cristian Colceriu, Elite Clujene Contemporane, Academia Romana, Centrul de Studii Transilvane, Editura Clear Vision, Cluj Napoca, 2009,p. 157-193. [[Categorie:Istorici români]] [[Categorie:Nașteri în 1938]]
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
ale liceului de la Aiud, pe care le-a încheiat în 1940. Licean fiind, s-a simțit atras, temporar, de mișcarea legionară, iar această atracție a fost mărturisită în "Straja dragonilor". În anul 1937 a debutat cu versuri, publicate în revista clujeană "Națiunea română". În 1941 a publicat primul său volum, "Povestea tristă a lui Ramon Ocg", mic roman suprarealist, unde se întrevede metaforismul fastuos-serafic al viitoarei sale exegeze eminesciene. Ca student al Facultății de Litere și Filosofie din Cluj (1941-1946), s-
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
Haiduc și F. Edelmann.”" Cariera sa strălucită a primit recunoaștere pe deplin meritată. A primit premiul „Gheorghe Spacu” oferit de Academia Română în 1974 și a fost ales membru corespondent în 1990 și membru titular în 1991. A fost președintele Filialei clujene a Academiei Române (1995-2006) și vicepreședintele Academiei Române (1998-2000). Din 2006 este președintele Academiei Române. Multe alte premii naționale și internaționale marchează cariera excepțională a Profesorului Ionel Haiduc. Câteva exemple ar fi: A fost de asemena decorat de Președintele României cu ordinul „Steaua
Ionel Haiduc () [Corola-website/Science/302303_a_303632]
-
Consiliului Dirigent al Transilvaniei, pentru a solicita un ajutor financiar necesar ridicării unei catedrale ortodoxe la Cluj. Consiliul a aprobat cererea episcopului, oferind pentru început suma de 2 milioane de coroane austro-ungare. În 1920 episcopul Nicolae Ivan a solicitat Primăriei clujene ca parcul din fața Teatrului Național să fie cedat pentru zidirea catedralei, cerere care a fost și ea acceptată. A fost organizat un concurs de proiecte, câștigat de către arhitecții George Cristinel și Constantin Pomponiu, aceiași care au definit și planurile mausoleului
Catedrala Mitropolitană din Cluj () [Corola-website/Science/302404_a_303733]
-
român, membru al Partidului Comunist Român din anul 1947. a provenit dintr-o familie de simpli țărani maghiari transilvăneni. A urmat cursurile gimnaziului reformat din Aiud și a celui din Cluj. A debutat la vârsta de 18 ani în revista clujeană "Világosság" cu eseul "Levél egy román barátomhoz" („Scrisoare către un prieten român"). A fost membru al Marii Adunării Naționale între 1965 și 1980. A fost de asemenea vicepreședintele Asociației Scriitorilor din România între 1974 și 1982. În anii 1950 proza
András Sütő () [Corola-website/Science/302089_a_303418]
-
În raport de datele oferite de izvoarele istorice, precum cele amintite, au apărut mai multe monografii dedicate revoluției românilor din Transilvania de la 1848, cele mai recente datorându-le distinsului istoric, specialist al perioadei moderne, Liviu Maior (29) și competentului cercetător clujean Gelu Neamțu (30). Dintre celelalte monografii, anterioare celor amintite, să reținem importanta lucrare a lui N. Bălcescu privind mișcarea de la 1848 din Ardeal (31), lucrarea lui V. Popescu Râmniceanu (32), excelenta lucrare aparținând acad. Cornelia Bodea (33), cea privitoare în
Istoriografia revoluției române de la 1848-1849 din Transilvania () [Corola-website/Science/302494_a_303823]
-
constitui tema unei lucrări anume, nefiind în intenția noastră o asemenea evidențiere. Vom da deci, doar câteva exemple de volume de studii. Și de data aceasta păentru transilvania trebui început tot cu Silviu Dragomir, prin volumul îngrijit de către apreciatul istoric clujean Teodor Pompiliu (ediție, introducere, note, comentarii) (86), apoi câteva din cele apărute în ultimele decenii (87). Cu toată această bogată bibliografie nu avem încă lucrarea amplă necesară, pe măsura evenimentelor de la 1848 din spațiul românesc, deci și referitor la cele
Istoriografia revoluției române de la 1848-1849 din Transilvania () [Corola-website/Science/302494_a_303823]
-
, inițial „"Casa Stefan Kolb"” (în Evul Mediu str. Sf.Spirit nr.258) este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj (cod LMI: CJ-II-m-A-07393, cod RAN: 54984.75), unicul palat clujean din epoca de tranziție de la stilul gotic la cel renascentist. În această clădire, situată în prezent pe strada Matei Corvin nr. 6, s-a născut regele Matia Corvin. Clădirea a fost construită în secolul al XV-lea și este amplasată
Casa Matia din Cluj () [Corola-website/Science/302574_a_303903]
-
al XV-lea și este amplasată în interiorul primei incinte de apărare aparținând vechii cetăți. Inițial a aparținut patricianului sas Stefan Kolb. Conform unor alte surse, ar fi fost folosită și drept han, iar în 1740 a fost cumpărată de urbea clujeană, îndeplinind și alte scopuri, cum ar fi cel de închisoare sau de spital. În 1887 împăratul Francisc Iosif a făcut o vizită orașului, ocazie cu care pe clădire a fost amplasată o placă comemorativă, proiectată de Lajos Pakey și realizată
Casa Matia din Cluj () [Corola-website/Science/302574_a_303903]
-
în Slovacia. Freudiger l-a contactat pe Wisliceny și a reușit să salveze un număr de 80 de evrei proeminenți din ghetourile maghiare. Negocierile cu SS-ul, în special cu Wisliceny, urmate de mită uriașă, au fost continuate de evreul clujean Kasztner Resző și de Joel Brand, doi membri marcanți ai Consiliului evreiesc maghiar și ai "Vaadah"-ului (Comitetul de Salvare și Ajutorare). Freudiger stabilise niște legături "aproape prietenești" cu criminalul SS-ist. E aproape sigur că Wisliceny, care lucra uneori
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
în anii 1940 la Sibiu. Sub aspectul ideologiei literare, gruparea este continuatoare a ideilor liberal moderniste ale lui Eugen Lovinescu din perioada interbelică. Nucleul acestei grupări s-a format în jurul marii personalități a lui Lucian Blaga, dar și alți profesori clujeni au avut o înrâurire asupra tinerilor studenți. „” a apărut în acest oraș, deoarece din cauza dictatului de la Viena, Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj din cadrul Universității „Regele Ferdinand” a fost mutată în Sibiu. Gruparea s-a manifestat inițial în cadrul unui
Cercul Literar de la Sibiu () [Corola-website/Science/302812_a_304141]
-
1967 urmează cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în cadrul Facultății de Interpretare, la clasa de oboi. Fărcaș i-a ascultat în înregistrări difuzate la radio pe taragotiștii Luță Ioviță, Ion Murgu Bănățeanu, Iosif Milu etc. După absolvirea academiei clujene, învață autodidact taragotul, împrumutând unele tehnici din cele specifice oboiului. și-a început cariera profesională în 1960, când s-a angajat ca instrumentist al Ansamblului „Maramureșul” din Baia Mare. În 1962 a preluat Ansamblul „Mărțișorul” al Casei de cultură a studenților
Dumitru Fărcaș () [Corola-website/Science/303381_a_304710]
-
(n. 16 aprilie 1961, Borșa, județul Cluj) este un cantautor de muzică populară și ușoară din România. Un artist, un om al muzicii populare și al muzicii ușoare, clujean venit din mediul rural, tradițional, credincios, foarte dedicat activităților ce le desfășoară, dar mai ales un adevărat mare român, acesta este . S-a născut în 16 aprilie 1961 într-o familie tradițional ardeleneasca în Borșa, județul Cluj, iar în prezent
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
pe cei patru generali ai săi, a fost dezvelită în anul 1902 în Piața Mare a Clujului. Macheta lucrării, operă a artiștilor János Fadrusz și Lajos Pákey, a obținut în anul 1900 marele premiu al Expoziției Universale de la Paris. Monumentul clujean a devenit de-a lungul timpului unul din semnele distinctive ale orașului. Ansamblul este clasificat ca monument istoric în Lista monumentelor istorice sub denumirea "Statuia ecvestră a lui Matia Corvin" și codul CJ-III-m-A-07819. Ideea înălțării la Cluj a unei statui
Ansamblul monumental Matia Corvin din Cluj () [Corola-website/Science/302441_a_303770]
-
Asociației Scriitorilor Profesioniști din România, ASPRO. Între anii 2004 și 2008 a făcut parte din Consiliul Uniunii Scriitorilor iar între 2009 și 2013 din conducerea Filialei de proză a acesteia. A debutat în presă cu o schiță, "Fuga", în revista clujeană "Tribuna" în 1978 ( condusă de D.R. Popescu ), iar editorial în 1983, cu volumul de proză scurtă „Departe, pe jos...“. În paralel, tot în 1978, a debutat în revista "Amfiteatru" cu o recenzie la volumul " Pasărea și umbra", de Sorin Titel
Nicolae Iliescu () [Corola-website/Science/298967_a_300296]
-
roman, "Sfântul Părere", apărut în același an și la Editura Cartea românească. În 1932 tipărește, la invitația lui Nicolae Iorga, în cadrul Editurii "Datina românească" din Vălenii de Munte, prima sa piesă, "Ioana d'Arc", înscrisă mai târziu în repertoriul Naționalului clujean. În anul 1936 apare, în Editura "Vremea", romanul " Invitația la vals", care înregistrează, de-a lungul timpului, 35 de ediții, obținând un record unic în materie de tiraj. Autorul devine unul dintre cei mai citiți scriitori din perioada interbelică. În
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298982_a_300311]
-
sunt trei obiecte mici și străvechi de lut. În Transilvania, în localitatea Tărtăria din județul Alba, între Alba Iulia și Orăștie, echipa cercetătorului clujean Nicolae Vlassa a descoperit, în anul 1961, trei tăblițe de lut. Este cunoscut faptul că arheologul Nicolae Vlassa nu a fost prezent pe șantierul arheologic în momentul în care s-au găsit tăblițele de lut. Tăblițele, care au fost datate
Tăblițele de la Tărtăria () [Corola-website/Science/299031_a_300360]
-
din Cluj. Între 1928-1929 face o specializare în Germania, la Leipzig, Berlin, Hamburg. Din 1929 este conferențiar, iar din 1931 docent în Psihologie cu teza " Aptitudinea tehnică și inteligența practică". A fost una dintre personalitățile de marcă ale vieții universitare clujene, recunoscut totodată și pe plan internațional, atât pentru activitatea sa didactică cât și pentru cea de estetician. Preocupările din domeniul psihologiei s-au materializat în studii publicate, între 1929-1939, în Revista de psihologie, în volume colective (L. Rusu, L. Bologa
Liviu Rusu (literat) () [Corola-website/Science/303629_a_304958]
-
Statuia Sfântului Gheorghe, reprezentat omorând balaurul, este o copie a Statuii Sfântului Gheorghe din Praga, originalul realizat de meșterii clujeni Martin și Gheorghe, la sfârșitul Evului Mediu. Copia a fost realizată în anul 1904 de sculptorul József Róna, postamentul fiind realizat de Kálmán Lux (1880-1961). Statuia a fost amplasată la Cluj în jurul anului 1904, inițial în „Piața Sf. Gheorghe” (redenumită
Statuia Sfântului Gheorghe din Cluj () [Corola-website/Science/303669_a_304998]