7,311 matches
-
descentralizare și de la impunerea de constrângeri pentru motive de coerență la acordarea unei libertăți de acțiune; situația de fapt și adaptarea la schimbări. Pentru a păstra acest echilibru putem fi adesea obligați, pe de o parte, să cerem mai multă coerență în scopul eficienței și, pe de altă parte, să acordăm o flexibilitate mai mare pentru a permite adaptarea la schimbări. Evaluarea controlului este în mod necesar e evaluare, chiar dacă parțială, a gestiunii unei organizații. Însă controlul nu este singurul element
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
acordat, care este partea pertinentă a discursului lor, această pertinență care ne permite să-i Înțelegem Într-o situație contextuală, și nu reconstruită? Această Întrebare s-a aflat În centrul abordării noastre, iar aceasta trebuia, În mod necesar, să integreze coerențele afișate și ambiguitățile inevitabile. O frază ca aceasta: „Capitalismul deschis, modern, care să nu piardă din vedere soarta oamenilor, acesta este idealul și țelul meu” (Cazul 6, Polonia) procedează În mod clar la o reconstrucție biografică prezentându-se ca legând
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pe listele de candidaturi pentru parlament, În 1996, aceștia devenind parlamentari. Asistăm În acest fel, la nivelul partidului, la crearea unei baze de personal, resursă importantă a partidului În vederea ocupării funcțiilor publice. Echipa PDSR dispunea de o dublă sursă de coerență: pe de o parte, afilierea politică, iar pe de altă parte, socializarea actorilor politici În cadre instituționale. Ceea ce este interesant de remarcat În cazul PDSR - PSD este că formele inițiale de cooptare pe care le Întâlnim În special În prima
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și temerile În modalitatea de a forma elitele din România de dinainte de și după 1989, putem avea o imagine corectă asupra mobilității elitelor actuale cu resurse importante pentru cei care vor fi interesați să dea coerență acestui proces. Prin coerența procesului Înțeleg identificarea de instrumente viabile care să Însoțească Întreg proces de selecție și de formare, și apoi activitatea acestora În diverse ramuri de activitate. Spre exemplu, procesul de vot este un mijloc prin care o
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
oportunitățile și temerile În modalitatea de a forma elitele din România de dinainte de și după 1989, putem avea o imagine corectă asupra mobilității elitelor actuale cu resurse importante pentru cei care vor fi interesați să dea coerență acestui proces. Prin coerența procesului Înțeleg identificarea de instrumente viabile care să Însoțească Întreg proces de selecție și de formare, și apoi activitatea acestora În diverse ramuri de activitate. Spre exemplu, procesul de vot este un mijloc prin care o țară ajunge să aibă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
bine definite și Închegate (prima parte - În care se analizează instituția școlilor de partid până În 1989, și a doua parte - dedicată noilor poziții deținute de intelectuali În câmpul puterii și noilor forme ale angajării lor politice după 1989), Își datorează coerența internă problematicii comune urmărite În ambele părți: relația dintre câmpul puterii politice și intelectuali În funcționarea societății. M.D. Gheorghiu practică un tip de analiză care depășește rigorile disciplinare „caricaturale” care mai caracterizează o bună parte a cercetărilor sociologice (reduse În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
lumii, Uniunea Europeană, SUA și Japonia, care alcătuiesc așa-numita Triadă a Societății Informaționale, fac eforturi pentru realizarea unei zone informaționale comune bazată pe convergența tehnologiilor informaționale și de telecomunicații. Fiecare din componentele triadei, prin politicile organizațiilor guvernamentale, dorește să asigure coerența strategiilor de realizare a societății informaționale globale din punct de vedere al legislației, competiției, tehnologiei informaționale și a comunicațiilor, al aplicațiilor și serviciilor. Zona informațională comună este constituită din mai multe niveluri indivizibile, și anume: informația ca atare, în format
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
la gestionarea cunoașterii și a proceselor legate de ea; cultura organizațională instituie consensual repere normative pentru perenitatea valorilor legate de creativitate, competență, învățare, comunicare; aspectele referitoare la cunoaștere capătă un rol esențial în afirmarea identității organizației, în asigurarea integrității și coerenței acesteia în termeni de structură, strategie și acțiune. Admițând că organizațiile devin inteligibile prin explicarea modului cum sunt structurate și, respectiv, cum funcționează spre a-și atinge obiectivele, devine posibilă identificarea de caracteristici ale organizațiilor bazate pe cunoaștere prin încadrarea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cu Europa voastră, suntem de mult În ea!”, 149 • Triumfalism globalizant, localism identitar, 153 • Deficitul de memorie ca stil de existență, 157 • Politicieni români, schimbați-vă dioptriile!, 157-158 • Medicina tradițională se numește UE și NATO, 158 Ziua a șasea 159 Coerență și clientelism, 161 • Loialitate și răsplată, 163 • Mica, dar reala upper-class, 164 • Cultul personalității Între futilitate și ridicol, 165 • Oameni de la Cotroceni iau cu asalt guvernul, 167-168 • De ce are nevoie România de serviciile secrete?, 168 • Moștenitorul Imperiului Hiperborean, 169 • Ignorantia
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
spunea că problema cea mare a noii administrații nu este neapărat lipsa de convingeri. Probabil că aveau - unii dintre ei chiar foarte serioase - convingeri anticomuniste, antitotalitare, prooccidentale; au dovedit această orientare. Problema o constituia lipsa de viziune politică și de coerență. Mircea Mihăieș: Și de experiență! Vladimir Tismăneanu: Experiența se obține, se Învață. Mircea Mihăieș: În acele vremuri trebuia acționat rapid și radical, pentru că populația aștepta rezultate. Dar s-au pierdut luni foarte importante. Dacă ne gândim la faptul că timp
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
această direcție. Mircea Mihăieș: Lecția ar fi, așadar, că Între atitudinea opoziției și cea a puterii există nu doar nuanțe, ci chiar poziții diametral opuse. Sunt ele acceptabile Într-o lume, hai să nu zicem democratică, dar care aspiră la coerență? Ce credibilitate mai au acești lideri, Într-un absolut al practicii politice? Vladimir Tismăneanu: Din punctul de vedere al intelectualului critic care sunt, și bănuiesc că acest calificativ ni se aplică amândurora (nu aspirăm la funcții politice, nu intrăm În
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de vedere al intelectualului critic care sunt, și bănuiesc că acest calificativ ni se aplică amândurora (nu aspirăm la funcții politice, nu intrăm În partide politice pentru a câștiga vreo poziție Într-o birocrație sau alta), lipsește, În mod evident, coerența. Pe de altă parte, istoricește vorbind, liderul politic se definește prin adaptabilitate și printr-o articulare pe cât posibil virtuoasă a relației dintre scop și mijloace. Mircea Mihăieș: Aici e problema: cât de „virtuoasă” este incoerența În a susține poziții diametral
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
exponentul liniei care consideră că există profunde inechități globale. Nu neg că ele există, era pe undeva chiar amuzant să-l aud pe Ion Iliescu criticând odată distribuirea fondurilor Fundației pentru o Societate Deschisă! Ziua a saseatc "Ziua a sasea" Coerență și clientelism • Loialitate și răsplată • Mica, dar reala upper-class • Cultul personalității Între futilitate și ridicol • Oameni de la Cotroceni iau cu asalt guvernul • De ce are nevoie România de serviciile secrete? • Moștenitorul Imperiului Hiperborean • Ignorantia non est argumentum • „Aici se află piedestale
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și orgoliu • „Marele maestru al combinațiilor” • Ce va reține istoria? • Sărăcia ca stare de fapt • Miza pe noroc și disperarea socială • Șamanisme și totemuri • Maladiile ruse și tendința imperialistă • Uliii și porumbeii • Ce avantaje poți avea fiind În NATO?tc "CoerenȚĂ și clientelism • Loialitate și răsplată • Mica, dar reala upper‑class • Cultul personalitĂȚii Între futilitate și ridicol • Oameni de la Cotroceni iau cu asalt guvernul • De ce are nevoie România de serviciile secrete ? • Moștenitorul Imperiului Hiperborean • Ignorantia non est argumentum • „Aici se află
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
avea fiind În NATO ?" Mircea Mihăieș: Am ajuns În anul 2001. Se formează guvernul, care ar merita analizat nu atât prin personalitățile sale, pentru că ele nu par a fi neapărat de primă mână, cât printr-un amestec foarte interesant de coerență și clientelism. Pe de o parte, există oameni ce par să lucreze bine Împreună și dau impresia că au fost aleși de premierul Năstase. Pe de altă parte, există cel puțin doi miniștri - Răzvan Theodorescu, la Cultură și Culte, și
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
niște jucători pe cont propriu, apăreau la televizor, În talk-show-uri nesfârșite, de te Întrebai când mai lucrează ori dorm, dădeau comunicate din proprie inițiativă și cu proprie putere, de data aceasta lucrurile se schimbă. Cel puțin la prima analiză, cuvântul coerență se impune. În fapt, eu cred că sub această retragere a miniștrilor În semianonimat se ascunde o fugă de răspundere. Le-am urmărit foarte atent ieșirile la rampă. Fără nici o excepție, au fost extrem de grijulii să menționeze că tot ce
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
persoanei lui Ion Iliescu: cel puțin o dată pe an au apărut În România liberă articole despre trecutul de presupus KGB-ist al lui Ion Iliescu. A treia coordonată, legitimitatea rațional-procedurală, vine din alegeri. Ion Iliescu și-a construit treptat această coerență a legitimității, lucru ce poate fi discutat atunci când reconsiderăm momente precum revoluția română din decembrie 1989. Cred că aceste discuții vor renaște, și dau două exemple. Am cu mine un extrem de interesant articol despre prezența și utilizarea istoriei În dezbaterile
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
narative pornind de la subiectele lor de cercetare. Tipologia lui include trei categorii sau perspective asupra narațiuniI: referința și ordinea temporală se referă la relația dintre ordinea evenimentelor în timp real și ordinea în care acestea apar în narațiunea ca atare; coerența textuală și structura privesc strategiile lingvistice și narative utilizate în construcția propriu-zisă a poveștii; funcțiile narative se referă la contextele mai largi (sociale și culturale) ale poveștii. Cât despre modelul nostru, care tinde să sistematizeze diversele tipuri de lectură, analiză
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
va fi descris după ce vom prezenta poziția noastră teoretică. Poziția noastră teoretică De ce ar trebui să se realizeze studii narative? Sau, altfel spus, care ar fi locul narațiunii autobiografice în psihologia modernă? Oamenii sunt, prin natura lor, povestitori. Poveștile dau coerență și continuitate experiențelor noastre și au un rol central în comunicare. Poziția noastră teoretică, fundamentată pe lucrările menționate mai sus, e aceea că misiunea psihologiei, alături de interesul său pentru comportamentul oamenilor și cel al animalelor, precum și de scopurile ei legate
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
respectiv sau ce anume simbolizează o imagine pentru care optează naratorul. La cealaltă extremă a spectrului, anumite lecturi ignoră conținutul poveștii vieții referindu-se în exclusivitate la forma sa: structura intrigii, secvențializarea evenimentelor, relația lor cu axa temporală, complexitatea și coerența lor, sentimentele evocate de povestea în cauză, stilul narării, alegerea metaforelor sau a cuvintelor (diateza pasivă versus diateza activă, de exemplu) și așa mai departe. Deși conținutul se impune ca evidență imediată, cercetătorii ar putea prefera totuși studierea formei poveștii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
cu terapeutul său. El a propus și alte criterii structurale prin care să se poată distinge mai bine între povestiri „bune” și cele „rele”, referindu-se, astfel, la existența unor goluri sau scăpări între povestea inițială - „povestea peticită”, și realizarea coerenței, ținându-se cont de succesiunea cronologică a evenimentelor, de punctele lor de început sau de final ori de orice altceva ce ar putea ajuta la constituirea unei povești „închise” sau „deschise”. Abordarea categoriilor de conținut Acest tip de lectură, numit
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
varietate de comportamente verbale, provenind din diferite surse, cum ar fi comunicarea diplomatică, discursurile, interviurile, editorialele din reviste și așa mai departe. Linde (1993), de asemenea, analizează anumite aspecte formale ale poveștilor vieții - mai exact, modul în care se construiește coerența de-a lungul unei povești. Linde a analizat treisprezece interviuri privind alegerea profesiei, examinând diferite modalitățile de creare a coerenței, printre care ordinea temporală, cauzalitatea și continuitatea. Linde s-a concentrat aici asupra nivelurilor morfologic și discursiv ale textelor mai
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
mai departe. Linde (1993), de asemenea, analizează anumite aspecte formale ale poveștilor vieții - mai exact, modul în care se construiește coerența de-a lungul unei povești. Linde a analizat treisprezece interviuri privind alegerea profesiei, examinând diferite modalitățile de creare a coerenței, printre care ordinea temporală, cauzalitatea și continuitatea. Linde s-a concentrat aici asupra nivelurilor morfologic și discursiv ale textelor mai degrabă decât asupra poveștilor în ansamblul lor, fiind atentă la forme și nu la conținuturi. Dincolo de clasificarea presupusă de modelul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
avea o melodie, un ton și o intensitate sau, în termenii noștri, poate avea conținut și formă - conținut care cuprinde o mulțime de teme bine îmbinate între ele, deși uneori conflictuale, și formă care se poate caracteriza prin structură, stil, coerență și alte atribute de acest fel. Următoarea întrebare care e utilă discuției noastre ar putea fi deci următoarea: care dintre acestea ar reflecta, atunci, identitatea naratorului? Am putea ajunge la concluzia că atât povestea unui om, cât și identitatea lui
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
cât și pentru a le considera drept viitoare linii directoare în lectura și efectuarea cercetării narative în general. Prezentând pe scurt încercările anterioare de evaluare a studiilor de caz, Runyan (1984) distinge între criterii interne, cum ar fi stilul, coloratura, coerența și plauzibilitatea aparentă, și criterii externe - mai exact, gradul de corespondență cu sursele externe de informații privind subiectul în cauză: „Pentru a fi complet, procesul de evaluare nu poate fi dus până la capăt decât prin citirea cazului, această lectură trebuind
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]