2,881 matches
-
râul Severn, la Coalbrookdale, din Anglia . Tendința de a folosi materiale noi avea sa cunoască o înflorire în perioada victoriană, din secolul XIX. În multe regiuni ale lumii au rămas în uz stilurile tradiționale ce foloseau materiale de pe plan local. Coloniștii și-au ridicat locuințele în noile teritorii din SUA și Rusia, precum și în coloniile europene, în plina dezvoltare, din India, Africa și America de Sud. În majoritatea cazurilor, construcțiile acestea erau practice, simple și tradiționale. Însă guvernatorii, șefii și proprietarii de plantații
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
unite, proprietarii de plantații, în bună parte descendenți ai unor europenii bogați, și-au înălțat conace impresionante, în stil grec. Își afișau superioritatea într-o societate în care, în multe zone, majoritatea populației era formată din sclavi negri. În Rusia, coloniștii ruși au avansat spre Siberia, unde și-au construit case țărănești, ieftine și ușoare, din buștenii ciopliți rudimentar. Metodele similare de construcție au fost folosite și de coloniștii din Vestul Americii. În sudul Africii, zulușii trăiau în gospodării împrejmuite cu
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
în multe zone, majoritatea populației era formată din sclavi negri. În Rusia, coloniștii ruși au avansat spre Siberia, unde și-au construit case țărănești, ieftine și ușoare, din buștenii ciopliți rudimentar. Metodele similare de construcție au fost folosite și de coloniștii din Vestul Americii. În sudul Africii, zulușii trăiau în gospodării împrejmuite cu palisade, concentrate în jurul unui țarc pentru vite (kraal). Colibele erau construite din lemn și acoperite cu împletituri din ierburi și paie. Stilul arhitectonic al unei clădiri poate depinde
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
anexa Hanatul Crimeii, nevoia pentru o apărare a frontierei de sud de către zaporojeni a dispărut. A început colonizarea „Noii Rusii”. Una dintre coloniile aflate în imediata vecinătate a Zaporojiei a fost Noua Serbie. Colonizarea din zonă a provocat conflicte dintre coloniști și cazaci legate de dreptul de proprietate asupra pământurilor. which often turned violent. Hotărârea pentru dizolvarea organizației militaro-teritoriale a cazacilor a fost luată de împărăteasa Ecaterina a II-a pe 7 mai 1775. Generalul Piotr Teleki a primit ordinul să
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
americane și în 1936 rasa a fost recunoscută de Asociația Chinologică Americană (AKC). Deși strămoșii acestei rase provin din Anglia, dezvoltarea ului este povestea unei rase cu adevărat americane. Amstafful a avut un rol deosebit de important în succesul fermierilor și coloniștilor americani care au construit această țară. Câinele acelor vremuri era folosit la diverse munci cum ar fi: paza și supravegherea gospodăriilor, câini de companie și babysitteri. Alții au fost folosiți pe post de gladiatori care luptau în arene împotriva altor
American Staffordshire Terrier () [Corola-website/Science/317545_a_318874]
-
este denumirea dată coloniilor olandeze, care se află în prezent pe teritoriul Guyanei de azi care este situată pe coasta nordică a Americii de Sud. În jurul anului 1600 coloniștii olandezi au format puncte unde se practică cu băștinașii un comerț prin schimb de produse. Aceste locuri de schimb erau mărginite de cursul râurilor Pomeroon la vest și Suriname la est. După ce s-a constituit în anul 1621 Compania Olandeză
Guyana Olandeză () [Corola-website/Science/317698_a_319027]
-
astfel o serie de războaie care s-au întins pe aproape o sută de ani - Războiul Caucazului. În 1769 - 1770, aproape jumătate dintre cazacii de pe Volga au fost recolonizați în regiunea Mozdok. În 1776 a sosit un nou val de coloniști, printre care un nou val de cazaci de pe Volga plus cazaci din Kuban, mai precis, din răsăritul regiunii Donului. (Cazacii rămași în regiunea cursului inferior al Volgii au format Armata cazacilor din Astrahan). S-a format astfel linia defensivă Azov-Mozdok
Cazaci de pe Terek () [Corola-website/Science/317837_a_319166]
-
de răscoale, care izbucneau periodic în Ucraina. În același timp, cazacii se opuneau cu tărie oricărei încercări a guvernului central de colonizare a teritoriilor pe care primii le considerau ale lor. În 1775, după o lungă serie de atacuri împotriva coloniștilor sârbi, împărăteasa Ecaterina cea Mare i-a ordonat lui Grigori Potiomkin să distrugă armata cazacilor zaporijieni. La rândul lui, Potiomkin l-a însărciant cu ducerea la începlinire a acestui ordin pe generalul Piotr Tekeli. Cazacii zaporijieni s-au împrăștiat în
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
culturală” și „supraviețuirea naționalismului în rândul unui număr de națiuni care au dat naștere greului jug al asupririi naționale”. În ceea ce privește Kubanul, Stalin avea o abordare aparte. El a considerat că victimele opresiunii au fost țăranii necazaci, care, la fel precum coloniștii din Novorusia, era o populație mixtă din punct de vedere etnic, cu o majoritate ucraineană. Pentru contacararea „șovinismul națiunii dominante” a fost introdusă în regiune politica de „korenizație” (ucrainizare). Rezultatele recensământului din 1926 arătau că în okrugul Kuban exista aproape
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit stabilirea în sudul Basarabiei a coloniștilor de diverse etnii. Fiecare familie a primit de la stat 60 ha teren cu drept de transmitere către moștenitori, fiind scutiți pe 50 de ani de toate impozitele și de serviciul militar obligatoriu și fiindu-le garantată libertatea religiei. Ignaz Lindl
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
colonie Sărata. Colonia Sărata a fost înființată în anul 1822 ca urmare a faptului că țarul rus Alexandru I a pus la dispoziție un teren de 16.000 desetine (aproximativ 18.000 ha) din Basarabia pentru înființarea de sate de coloniști germani basarabeni. Colonia a fost întemeiată propriu-zis de către aproximativ 70 de familii (63 de familii și 9 persoane necăsătorite) de emigranți din Bavaria și Württemberg, precum și de conducătorul lor, preotul Ignaz Lindl. Coloniștii erau atât de religie catolică, cât și
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
din Basarabia pentru înființarea de sate de coloniști germani basarabeni. Colonia a fost întemeiată propriu-zis de către aproximativ 70 de familii (63 de familii și 9 persoane necăsătorite) de emigranți din Bavaria și Württemberg, precum și de conducătorul lor, preotul Ignaz Lindl. Coloniștii erau atât de religie catolică, cât și de religie protestantă. Emigranții au sosit aici la 19 martie 1822 cu căruțe cu coviltir, mergând de-a lungul râului Sărata. S-au oprit în jurul unei fântâni alimentate de la un izvor subteran, pe
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
cu coviltir, mergând de-a lungul râului Sărata. S-au oprit în jurul unei fântâni alimentate de la un izvor subteran, pe malul drept al râului. Ei au denumit tabăra Sărata, după numele râului care curgea pe acolo. În jurul fântânii, grupul de coloniști a început să-și construiască corturi, căsuțe și hambare. Deoarece apa este considerată a fi o sursă a vieții, fântâna a fost inclusă pe stema localității Sărata. Bogatul negustor Christian Friedrich Werner (1759-1823) din Schorndorf a venit aici la vârsta
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
a pus capăt regimului comunității de bunuri (devălmășiei), inițiate de Lindl, și a împărțit terenurile familiilor de emigranți. Pe lotul inițial de teren de la Sărata de 16.000 desetine au apărut, de asemenea, în jurul anului 1830, și alte sate de coloniști germani din Basarabia: Gnadental și Lichtental. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). Satul Sărata a rămas
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
1924, localitatea Sărata (aflată la 24 km nord de Tatarbunar) nu a fost ocupată de insurgenții bolșevici care declanșaseră o acțiune teroristă, cunoscută ca Răscoala de la Tatarbunar. Rebeliunea lor nu a fost susținută de țăranii români din Basarabia și de coloniștii germani. În noaptea de 15/16 septembrie, comandantul postului de jandarmi din Achmanghit a reușit să fugă în satul Sărata, unde a strâns un grup de 40 de voluntari de etnie germană. În dimineața zilei de 16, voluntarii au deschis
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
prins în intriga politică și revoluția din orașul-stat în care locuiește. Wolfe a scris apoi o continuare, "Cartea Soarelui Scurt", compusă din "On Blue's Waters" (1999), "In Green's Jungles" (2000) și "Return to the Whorl" (2001), povestind despre coloniștii care au ajuns pe planetele surori Albatru și Verde. Operele celor trei "Sori" ("Cartea Soarelui Nou", "Cartea Soarelui Lung" și "Cartea Soarelui Scurt") sunt denumite deseori "Ciclul Solar". Wolfe a scris și romane de sine stătătoare. Primul său roman, "Operation
Gene Wolfe () [Corola-website/Science/318032_a_319361]
-
stelar Alpha Centauri. Aici oamenii și-au stabilit o bază stelară pentru a exploata rezervele naturale de un prețios minereu ce se găsește pe satelitul natural, în timp ce populația aborigenă Na'vi - o rasă de aborigeni umanoizi - reușeste să reziste expansiunii coloniștilor, care le amenință existența lor precum și a ecosistemului pandorian. După spusele lui Cameron, titlul filmului se referă la trupurile modificate genetic utilizate de personajele din film pentru a interacționa cu populația Na'vi. Ideea filmului i-a apărut lui Cameron
Avatar (film din 2009) () [Corola-website/Science/318031_a_319360]
-
Armatei zaporijiene. Siciul Zaporijian a devenit astfel nu numai nefolositor, dar s-a transformat într-o amenințare pentru politica de colonizare a noilor teritorii cucerite - Noua Rusie. După ce cazacii zaporijieni s-au dedat la o serie de atacuri sângeroase împotriva coloniștilor instalați de guvernul central în teritoriile revendicate de cazaci și după sprijinul acordat de zaporijieni răsculatului Emelian Pugaciov, împărăteasa Ecaterina a II-a a dat ordin generalului Piotr Teleki să pună capăt existenței Siciului turbulent. Operațiunea pe care a condus
Siciul Dunărean () [Corola-website/Science/318018_a_319347]
-
Chiliei a Ținutului Ismail . După războiul ruso-turc, începând din anul 1812 s-au stabilit în sudul Basarabiei familii de imigranți bulgari din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Acest sat a fost fondat în 1813 de către coloniști bulgari pe locul taberei tătare Cișmeaua-Văruită. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei pierderi teritoriale
Cișmeaua-Văruită, Bolgrad () [Corola-website/Science/318241_a_319570]
-
Italiei și datează din secolele IX-VII î.H. Un tip de coif asemănător (însă fără creastă metalică) era „clopotul”. Armura conținea uneori platoșă de zale. La un moment dat, romanii au adoptat falanga de la hopliți, introdusă în Italia probabil de coloniștii greci. Primul autor care a folosit termenul de „falangă”(„φαλαγξ”) este Homer. Denumirea hopliți era derivată de la „hoplon”, un scut circular cu un diametru de circa 90 de centimetri. Era confecționat din lemn și acoperit cu un strat de bronz
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
gurile Dunării. În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). Instalarea administrației moldovenești în sudul Basarabiei a dus la nemulțumiri în rândul coloniștilor bulgari, ale căror agitații s-au desfășurat cu banii și sprijinul Imperiul Țarist . Deși statul moldovenesc și apoi cel român păstrase toate drepturile coloniștilor bulgari și găgăuzi așezați după 1812 de administrația rusă, deși fusese aprobată prin lege înființarea de
Calceva, Bolgrad () [Corola-website/Science/318244_a_319573]
-
ale Valahiei și Moldovei"). Instalarea administrației moldovenești în sudul Basarabiei a dus la nemulțumiri în rândul coloniștilor bulgari, ale căror agitații s-au desfășurat cu banii și sprijinul Imperiul Țarist . Deși statul moldovenesc și apoi cel român păstrase toate drepturile coloniștilor bulgari și găgăuzi așezați după 1812 de administrația rusă, deși fusese aprobată prin lege înființarea de școli primare de limbă bulgară, a unei biblioteci și a unei tipografii la Bolgrad (1860) și se deschisese în 1858 Liceul bulgar din Bolgrad
Calceva, Bolgrad () [Corola-website/Science/318244_a_319573]
-
bulgari și găgăuzi așezați după 1812 de administrația rusă, deși fusese aprobată prin lege înființarea de școli primare de limbă bulgară, a unei biblioteci și a unei tipografii la Bolgrad (1860) și se deschisese în 1858 Liceul bulgar din Bolgrad, coloniștii bulgari au fost nemulțumiți în continuare. În anul 1860, guvernul Principatelor Române a început să recruteze soldați din satele din sudul Basarabiei. Nemulțumiți de aceste lucruri, coloniștii bulgari au ales în 1861 o delegație de 500 de reprezentanți din toate
Calceva, Bolgrad () [Corola-website/Science/318244_a_319573]
-
tipografii la Bolgrad (1860) și se deschisese în 1858 Liceul bulgar din Bolgrad, coloniștii bulgari au fost nemulțumiți în continuare. În anul 1860, guvernul Principatelor Române a început să recruteze soldați din satele din sudul Basarabiei. Nemulțumiți de aceste lucruri, coloniștii bulgari au ales în 1861 o delegație de 500 de reprezentanți din toate satele locuite de ei și au trimis-o la Bolgrad pentru a discuta cu organele administrative românești. Coloniștii bulgari s-au adunat în piața din centrul orașului
Calceva, Bolgrad () [Corola-website/Science/318244_a_319573]
-
din satele din sudul Basarabiei. Nemulțumiți de aceste lucruri, coloniștii bulgari au ales în 1861 o delegație de 500 de reprezentanți din toate satele locuite de ei și au trimis-o la Bolgrad pentru a discuta cu organele administrative românești. Coloniștii bulgari s-au adunat în piața din centrul orașului Bolgrad unde au manifestat violent. Comandantul militar al orașului a cerut manifestanților să-i predea pe organizatori pentru a fi judecați. Nereușind să dialogheze cu agitatorii, autoritățile au fost nevoite să
Calceva, Bolgrad () [Corola-website/Science/318244_a_319573]