2,394 matches
-
a celor 1850 ai Clujului (1974), ori a celor 2000 de ani ai orașului Alba Iulia (1975) sunt exemple ale febrei comemorative care a cuprins regimul comunist. Momentul culminant al acesteia a fost atins fără îndoială în 1980, cu ocazia comemorării a "2050 de ani de la făurirea de către Burebista a primului stat independent și centralizat al geto-dacilor". Evenimentul a fost celebrat în fața a peste 3.000 de participanți, majoritatea străini, pe stadionul 23 August sub egida Congresului Mondial de Istorie din
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să sfârșească într-o tot mai acut percepută decepție economică. Apărut ca erzaț simbolic al succesului economic, cultul personalității exprimă, printre altele, strădania de a aresta trecerea timpului (i.e., deprecierea condițiilor de viață) prin mijloace ritualice. "Ritualul cortegiilor și al comemorărilor oprește timpul într-o perfecțiune prezumtiv atinsă" (Durandin, 1998, p. 338). Iar cultul personalității ceaușiste este instituit în miezul cultului națiunii, pe măsură ce biografia liderului devine indisociabilă de biografia colectivă a națiunii socialiste române. Elogiul personalității conducătorului devine punctul central în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
căruia este organizată întreaga liturghie celebrativă a trecutului românesc, în care momentele de sărbătoare națională (ziua Unirii Principatelor din 1859, ziua declarării independenței de stat din 1877, ziua marii uniri din 1918, ziua eliberării din august 1944) sunt intercalate cu comemorări ale realizărilor Partidului (ziua înființării Partidului Comunist din România, zilele aniversare ale Congreselor PCR etc.) precum și cu episoade biografice extrase din viața lui Nicolae Ceaușescu (aniversarea zilei de naștere, aniversare Congresului al IX-lea din 1965 care a inaugurat supremația
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să le exprime pe durata pontificatului său. Definitorii pentru "paradigma politicilor regretului" rămân însă părerile de rău exprimate oficial de statele naționale. Tony Blair, în calitate de prim-ministru al Marii Britanii, a recunoscut vinovăția autorităților britanice în Marea Foamete Irlandeză cu ocazia comemorării a 150 de ani a teribilului eveniment petrecut în 1845. După ce încă din 1997 Bill Clinton a introdus asumarea oficială a responsabilității pentru sclavie pe agenda publică americană, în 2008 Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii și-a cerut scuze, pentru prima
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Coughlin, 2003, p. 38). Proiectul politic al Uniunii Europene își construiește propria sa identitate și memorie continentală, înrădăcinate în baza unor "relații postnaționale cu trecutul" definite pe două coordonate centrale: i) prima vizează conținutul experiențial al memoriei, centrată fiind pe comemorarea unei moșteniri comune a europenilor. Ceea ce particularizează memoria europeană postnaționalistă de memoriile tradiționale ale statelor naționale este faptul că prima se axează preponderent pe un moment fondator negativ, Holocaustul fiind evenimentul traumatic ce stă la baza memoriei și identității europene
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Raportului, în timp ce 31 la sută nu sunt de acord cu aceasta (IICCMER, 2010). Potrivit recomandării Raportului, toți cei care rezistă interpretării oficiale ar trebui să fie pasibili de sancționare judiciară pentru acte de apologie la adresa fostului regim și negaționism. Jubileul comemorării a 25 de ani de la căderea comunismului, ce trebuia, în perspectiva narativei liberale, să ocazioneze o aniversare celebrativă a anticomunismului s-a petrecut sub auspiciile nostalgiei colective. După cum o arată studiul realizat în decembrie 2014 de către INSCOP, la o pătrime
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și profesionale, și-au proiectat planuri de viață și și-au consumat iubirile. Viețile lor (și cu atât mai vârtos tinerețile lor) sunt ancorate biografic în realitatea comunistă. Reperele centrale din cursul vieții umane, marcate social prin aniversări, celebrări ori comemorări (absolvirea liceului, căsătoria, intrarea în câmpul muncii ori nașterea primului copil, poate chiar nunta de argint sau chiar nașterea primului nepot etc.), sunt situate în contextul realității comuniste. Dincolo de toate privațiunile create de sistemul comunist, acesta era fundalul social politic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Căsătoria ei, în 1359, cu John of Gaunt a fost deosebit de fericită. La moartea ducesei, ducele a așezat o impresionantă efigie și un monument funerar deasupra mormântului ei din Catedrala Sf. Paul și a rânduit costisitoare slujbe de pomenire la comemorările tragicei despărțiri. Mai mult, deși John of Gaunt s-a căsătorit de două ori ulterior, a lăsat dispoziții testamentare să fie înmormântat alături de prima sa soție.”648 Trecând însă din spațiul istoric în cel ficțional al poemului, sesizăm tehnica autorului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
chiar pentru un scriitor ca Jokay, au tipărit, acesta fiind încă în viață, opera lui completă într-o ediție națională. Așișderea și polonezii pentru Sienckiewicz. Nu mă gândesc la o societate ca cea dantescă, shelley-ană, browning-iană ori stendhal-iană, pentru cultivarea, comemorarea și împrăștierea operei eminesciene, ci la măcar un fel de „Prieteni ai ediției-monument” care să strângă fonduri și să facă propaganda trebuitoare. O asemenea carte sărbătorească ar sluji neamului nostru înmiit mai mult decât o marmură sau un bronz. Răsfoită
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
va ilustra în acești ani Octav Minar. „Universul” și „Adevărul” sunt școli de gândire diferite, iar după 1944 trebuie spus că în cultura română s-a preluat masiv spiritul (și litera; vezi numeroasele antologii) celui din urmă. Mentalități Reportajul de la comemorarea din 30 iunie 1926, care urmează, este luat tot din Universul, ziarul care a pregătit cel mai intens evenimentul. Reportaje similare se mai găsesc și în alte ziare, dar, întrucât informația concordă în cea mai mare parte, rămânem la cota
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Universului. Este interesant și pentru modul cum am putea prelua, astăzi, elemente din acest ritual intelectual pe care nu numai că l-am pierdut, dar nici nu ne dăm seama, pare-se, că se poate organiza ca atare în ritual: Comemorarea lui Mihail Eminescu Pelerinajul la mormântul poetului. Asistența. Serviciul divin. Cuvântările. Adunat în fața Arenelor române din parcul Carol, publicul pornește în procesie la Bellu, la mormântul poetului. Un grup de scriitori din jurul revistei „Gândirea” au luat inițiativa să ridice celui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
scriitori din jurul revistei „Gândirea” au luat inițiativa să ridice celui mai reprezentativ dintre poeții și cugetătorii noștri, lui M. Eminescu, un monument măreț în Capitală, și să-i organizeze în fiecare an un pelerinaj la mormânt, în semn de pioasă comemorare. Duminică dimineață s-a făcut comemorarea a 37 de ani de la moartea poetului. încă de la ora 9 au început să sosească în parcul Carol delegații diferitelor societăți culturale cu drapele și coroane de flori naturale, precum și numeroși intelectuali, admiratori ai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
inițiativa să ridice celui mai reprezentativ dintre poeții și cugetătorii noștri, lui M. Eminescu, un monument măreț în Capitală, și să-i organizeze în fiecare an un pelerinaj la mormânt, în semn de pioasă comemorare. Duminică dimineață s-a făcut comemorarea a 37 de ani de la moartea poetului. încă de la ora 9 au început să sosească în parcul Carol delegații diferitelor societăți culturale cu drapele și coroane de flori naturale, precum și numeroși intelectuali, admiratori ai nemuritoarei opere a poetului. LA MORMÂNTUL
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
El este consacrat ca mare educator și apostol, dascăl de energii și profet al neamului. Ridicându-i un monument în capitală, durăm un altar al cultului recunoștinței față de cel mai mare geniu al neamului. CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU V. GOLDIȘ. Comemorarea lui Eminescu este un prilej de aducere aminte de cel mai mare geniu al neamului nostru. Eminescu, prin gândirea lui înaltă și simțirea-i adâncă, redate într-o formă impecabilă, a pătruns în taina universalității, așezându-ne cu vrednicie în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lumea, parcă-i mai blândă, mai frumoasă. E-atâta lumină și pace, e atâta bucurie de crezi c-o coborât Dumnezeu pe pământ."217 Timpul sărbătorii reprezintă o recuperare a ordinii primordiale: "Prin sărbătoare se produce o rememorare și o comemorare a unei întâmplări mitice."218 Complexul ritualic al sărbătorii introduce "o ruptură" în timp și spațiu, o abolire ad hoc a profanului și clădirea, din temelii, a cadrului evenimențial, ca univers sacru: "sărbătorile instaurează o ruptură de timp și spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
proporții corporale, o anumită greutate. De asemenea, implică un anumit tip de machiaj, anumite accesorii, grija pentru un anumit tip de vestimentație, de coafură, de încălțăminte (adecvate contextelor de viață în care ne aflăm la serviciu, activități sportive, serate, aniversări, comemorări, concerte etc., pe de o parte, dar și vârstei, pe de altă parte). Exigențele atingerii frumuseții fizice mai impun alegerea culorilor (asortate între ele și în concordanță cu caracterul evenimentelor), opțiunea pentru anumite mirosuri (pentru anumite substanțe odorifice), atenta și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
broșura „Ștefan cel Mare” de Al. Vlahuță, împărțindu‐le gratuit soldaților și prin satele Tutovei și Basarabiei - spune G. Ponetti în Gazeta de luni, 8 februarie 1926, care găzduiește și cronica literară „Delavrancea” - de Const. Cehan - Racovitză, prilejuită și de comemorarea morții dramaturgului. * Gazeta de la Bârlad Gazeta de la Bârlad este menționată de ziarul Românul din 17 august 1873, p.721, la rubrica «Ziarele ale căror date nu ni le aducem aminte», casetă care urmează alteia intitulată «Ziare române care au apărut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la intervale neregulate și s‐a tipărit la Tipografia N.P. Peiu, strada Ștefan cel Mare nr. 17 Bârlad. * 9.A.B. 9 A.B. număr unic, apare la 30 iulie 1902, 33x24 cm., la tipografia „Comercială”. 9 Ab ... ocazionat de comemorarea zilei de doliu național 109 cu același număr, dirigiat de comitetul cercului „Mewakșei Zion" și cuprindea în limba română, conform notei alcătuite de Gr. Crețu: 9 ab de Iacob ben Pinchas, 9 Ab: paralelă traducere după B.A. Brandes; Scrisoare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Constantin Ciopraga, un documentar preluat din Iașul Literar nr. 9/1957. La 22 februarie 1958 în Steagul roșu este publicată fotografia profesoarei Eugenia Tutoveanu, candidată în alegerile pentru Sfatul popular orășenesc Bârla d. După un an - doi, o încercare de comemorare a poetului G. Tutoveanu este amânată pentru că persoana avea ... poezie semănătoristă. La mormântul lui G. Tutoveanu de la Cimitirul Eternitatea din Bârlad pelerinajul populației, dar mai ales a prietenilor, a admiratorilor și a elevilor se ținea lanț... La 26 noiembrie 1958
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la... vârstă a poetului, Cezar Ivănescu are abia 66 de ani... Gruia NOVAC jr., un moment liric Întotdeauna, poezie închinată lui Cezar Ivănescu, Gellu DORIAN, Dedicație lui Cezar IVĂNESCU, poezia Somnul, Cassian Maria SPIRIDON, Pușca pentru safari C. D. ZELETIN, comemorare Cincizeci ani de la moartea maestrului G. TUTOVEANU, un eseu Noi, viața lui...”, Mihai Sultana VICOL, De vorbă cu Mihai CIMPOI, 261 Președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Theodor CODREANU, Realismul gândirii transdisciplinare în filosofia creștină, Constantin CLISU, Canada țara cu cel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din 21 septembrie 2007 parcurgând paginile revistei „cu un titlu atât de straniu Baaadul”, pe care nu-l va înțelege niciodată consătenii domnului Cezar Ivănescu de la Curteni - Huși, dacă nu li se va explica. Apoi aflat între atâtea aniversări și comemorări, redacția se pare că n-a pus în pagină, cu înțelegerea necesară materialele, lucru care l a făcut pe cronicarul de la „România literară” să înțeleagă, ca și noi, ca editorialul numărului s-ar fi cuvenit să fie închinat comemorării localnicului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și comemorări, redacția se pare că n-a pus în pagină, cu înțelegerea necesară materialele, lucru care l a făcut pe cronicarul de la „România literară” să înțeleagă, ca și noi, ca editorialul numărului s-ar fi cuvenit să fie închinat comemorării localnicului și neînlocuitului George Tutoveanu la împlinirea a 50 de ani de la plecare. De aceea și lăsăm Cronicarul de la România literară săși facă datoria: articolul care ne a atras atenția a fost evocarea lui C. D. Zeletin cu prilejul împlinirii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ei au fost gata de drum...". Ziarul "Junimea zionistă" organ de propagandă zionistă. Nr. l a apărat în ianuarie 1910, ca urmare a constituirii societății "Junimea zionistă", președinte Mihu Abramovici. Ziarul cheamă tinerimea evreiască "la o viată nouă", cu ocazia comemorării a 5 ani de la moartea lui T. Herzl, "care pentru întâia oară după 2000 de ani a făcut să fâlfâie iarăși, înaintea lui Israel, stindardul celor care visează a crea un adăpost pentru un întreg popor". Se comentează și congresul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
valoare deosebită, printre are deabia se strecurau, ici-acolo câteva nume cunoscute: Bacovia, A.D. Xenopol, A.C.Cuza, Eugen Boureanu, I. Petrovici, Al. Doinaru, Volbură Poiană, A. Mândru...” - scrie același în „Istoria literară a Bârladului”, București, 1936,p.50. Cu ocazia comemorării morții lui Ștefan Petică, inițiată de G. Tutoveanu, acesta întâlnindu-se cu conducătorii revistei tecucene primește să conducă în Bârlad, în al doilea an, de apariție, revista literară „Freamătul”. În decursul anului următor, 1912, la Bârlad apar 10 numere ale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
C. C. Stamboliu, profesor , dar și îndemnul „Sus Inimile” de G. Alecsandrescu, profesor. Numărul următor, pe iulie - decembrie (3‐ 4) este destinat amintirii lui Stroe Beloescu, ucis la 21 octombrie 1912. Citim articolele: „Spre nemurire” de G.L. Râmniceanu; „Cuvântarea ținută la comemorarea lui Stroe Beloescu” de I.I. Răianu; D. Mironescu scrie la pagina 8: „În dragostea sa d e țărani, iubea și onora pe toți binefăcătorii lor” Același periodic relata: „Între școală și biserică - cele dintâi instituții ce contribuiesc la luminarea și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]