3,127 matches
-
și, comisiunea făcând lucrarea sa, s-a trecut la ordinea zilei. După aceasta onor. d. Mihălescu, senator, ia motiv din aceasta, pură trecere la ordinea zilei și face o denunțare formală în discursul sau că abuzuri s-au oamis, că comisiunea Senatului a lucrat într-un mod precipitat, deci s-ar fi putut descoperi abuzuri din conținutul dosierelor cari i-au fost încredințate. Să vă citesc pasajele cele mai importante ale acestei cuvântări și veți vedea, d-le președinte, că este
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Acest cuvânt poate nu este cunoscut de toți, da, cuvântul scabroasă cestiune este sinonim cu scandaloasă cestiune. Prin urmare onor. d. senator Mihălescu zice: "Am rădicat o parte a vălului ce acoperea această scandaloasă afacere; nu sânt satisfăcut de raportul comisiunii, căci, într-o asemenea gravă cestiune, după mine, s-a trecut cu repeziciune, încît nu-mi rămâne decât să arăt mulțumirile mele d-lui Grăjdănescu, care singur a luat cuvântul și astfel a silit banca ministerială se declare că guvernul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
băncei ministeriale cât și majorității Senatului, eu întreb dacă această tăcere din partea guvernului poate satisface morala publică; și al doilea, dacă însuși Senatul nu simte necesitate ca să aducă lumină completă în această afacere, lumină care, după afirmările d-lui Mihălescu, comisiunea nu a procurat-o într-un mod satisfăcător; căci d-sa zice că comisiunea nu a rădicat vălul întreg care acopere această afacere. De aceea, d-lor, eu cred că guvernul se va grăbi a răspunde la interpelarea care a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
satisface morala publică; și al doilea, dacă însuși Senatul nu simte necesitate ca să aducă lumină completă în această afacere, lumină care, după afirmările d-lui Mihălescu, comisiunea nu a procurat-o într-un mod satisfăcător; căci d-sa zice că comisiunea nu a rădicat vălul întreg care acopere această afacere. De aceea, d-lor, eu cred că guvernul se va grăbi a răspunde la interpelarea care a făcut-o deja d. Mihălescu și pe care eu nu fac decât a o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
comisiei, deși acum nu mai e vorba de raport, ci de denunțările ulterioare ale d-lui Mihălescu, iar din partea guvernului i se cere formularea unei interpelări întemeiată pe fapte concrete. D. general Florescu - constatând că imputările făcute de d. Mihălescu comisiunii ating maioritatea, care ar trebui să fie mai geloasă de onoarea ei și să nu primească a trece un lucru așa de grav numai, cum a zis d. ministru de finanțe, limpezit în familie - a somat majoritatea împreună cu d. Manolache
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
anului, 1868, veniturile, ordinare și extraordinare, sânt evaluate la suma de lei noi 76 092 535 și cheltuielile la suma de lei noi 75 202 051, de unde rezultă un escedent de venituri de lei noi 890 484... Cu toate acestea comisiunea, în înțelegere cu d. ministru de finanțe (I. C. Brătianu), au făcut modificațiuni și reducțiuni foarte însemnate. Reducțiunea făcută la veniturile ordinare și extraordinare este de lei 8 379 951, 98 bani cari, scăzîndu-se din suma de lei 76 092 535
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cheltuielile nu pot sub nici un motiv întrece această sumă; Considerând că daca s-ar primi bugetele cheltuielilor astfel cum s-a prezintat de diferitele ministerii, ar rezulta un deficit de l[ei] 8 379 951, bani 98. Pentru aceste motive comisiunea dv., în unanimitate, decide ca pentru exercițiul anului 1868, cheltuielile generale ale statului să fie făcute în limitele veniturilor evaluate la suma de lei noi 67 712 583, bani 32. Aceste sume se repărțesc precum urmează etc. Aci urmează o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
una singură, care este și cea mai recentă. Ministrul de rezbel, după ce a cerut și obținut de la Camerele legiuitoare modificarea legei de înaintare de la 1874, privitoare la înaintarea căpitanilor la gradul de maiori, adresează o circulară către președinții a șapte comisiuni esaminatoare (pe când legea, promulgată abia la 10 aprilie acest an, prescrie o singură comisiune) și într-aceea circulară, după ce determină notele ce urmează ca să le dea căpitanilor esaminați și coeficienții în raport cu diferitele materii cari fac obiectul esamenului, prescrie că pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și obținut de la Camerele legiuitoare modificarea legei de înaintare de la 1874, privitoare la înaintarea căpitanilor la gradul de maiori, adresează o circulară către președinții a șapte comisiuni esaminatoare (pe când legea, promulgată abia la 10 aprilie acest an, prescrie o singură comisiune) și într-aceea circulară, după ce determină notele ce urmează ca să le dea căpitanilor esaminați și coeficienții în raport cu diferitele materii cari fac obiectul esamenului, prescrie că pentru partea științifică în teorie și practică să fie coeficientul două pentru toți aceia cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Franța le lucrează opt-nouă luni oamenii cei mai competenți. La noi însă cum se fac? Poate ministrul de finanțe să facă un buget? Sânt capii de secțiuni cari le fac și ministrul le-aduce în Cameră. D-voastră numiți o comisiune bugetară, și cât lucrează? 10, 15, 20 de zile sau o lună, fie chiar două luni. Dar în acea comisiune sânt oameni cu totul noi în acele afaceri și astfel lucrarea lor e foarte superficială. În fața unui buget care este
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
facă un buget? Sânt capii de secțiuni cari le fac și ministrul le-aduce în Cameră. D-voastră numiți o comisiune bugetară, și cât lucrează? 10, 15, 20 de zile sau o lună, fie chiar două luni. Dar în acea comisiune sânt oameni cu totul noi în acele afaceri și astfel lucrarea lor e foarte superficială. În fața unui buget care este făcut orbește, o declar, căci o știu aceasta, fiindcă am fost de mai multe ori ministru de finanțe, ce voiți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
avea să exercite pe de-a pururea prezidenția și, în caz de împărțeală a voturilor, acela al delegatului ei să fie precumpănitor. "Times" întreprinde să dovedească că tratatele justifică aceste pretențiuni. Adevărul e că ele sânt absolut condamnate de către tratate. "Comisiunea Mixtă - zice în esență foaia engleză - nu e o invenție a Austriei; se vorbea deja de ea în Tractatul de la Paris și în cel de la Berlin. Apoi articolul 57 al celui de-al doilea încredințează în termeni expreși Austriei grija
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un comisar acolo. Iată compunerea Comisiei Mixte prescrisă de Tractatul de la Berlin pentru elaborarea reglementelor. Nici o situație privilegiată nu i se creează Austriei, care figurează în Comisie cu același titlu cu carele figurează toate celelalte puteri mari. Alături cu această Comisiune Mixtă guvernul austro-ungar propune de-a institui o a doua Comisie, în care să aibă preponderanță, pentru supravegherea executării reglementelor. Dar de-o asemenea a doua comisie nu se face mențiune, nici esplicită, nici implicită, în Tractatul de la 1878. E
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în privire-i nici o propunere în Congres și că singura moțiune prezentată în privirea aceasta de cătră plenipotențiarii săi tindea a face să se înscrie în Tractat o clauză în virtutea căreia aplicarea reglementelor să fie controlată de un delegat al Comisiunii Europene. Austro-Ungaria admitea astfel, în modul cel mai incontestabil, că n-avea nici un drept, nici o rațiune plauzibilă a revendica o situație privilegiată, fie în elaborarea reglementelor, fie în controlul de exercitat asupra execuțiunii lor. Cât despre argumentul pe care "Times
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Austria și-asigură preponderența ba chiar monopolul pe Dunăre. D. Ventura și-a încheiat expunerile cu următoarele cuvinte, pe cari le reproducem din "Vocea Covurluiului". Dunărea este singura noastră legătură cu Europa occidentală, singura garanție puternică a existenței noastre naționale. Comisiunea Europeană face din România un stat cuasineutru, prin Dunăre face pe Europa să-și aducă aminte de noi, ea este singura rămășiță a Tractatului de la Paris. În fața ei dar, în fața Europei întrunite pe pământ românesc, să spunem marile interese economice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pământ românesc, să spunem marile interese economice și naționale pe cari le avem la Dunăre și să sperăm că, oaspete pe pământ românesc, ea nu va uita România, precum România nu uită a-și pune toată credința și speranța în Comisiunea Dunării, în reprezentanții Europei. Cât despre atitudinea guvernului, d. Ventura a arătat-o dictată de același spirit de duplicitate care a predominat în alte cestiuni externe, cum în cea a Basarabiei bunăoară. Și atunci " Romînul" striga contra Rusiei, iar Basarabia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
iar acela care era privilegiat în trecut, deși s-a sporit, cu toate că pe unele locuri s-a mai încărcat ceva, însă cu toată sporirea, n-a ajuns la adevărata evaluare a producerii proprietății sale. Legea pentru facerea recensimîntului zice că comisiunile locale de recensimînt se compun dintr-un delegat al fiscului și din trei contribuabili din cei mai impuși ai localității, cari să meargă la fața locului să fixeze o zi când să asculte pe proprietar și apoi să proceadă la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și apoi să proceadă la evaluațiune, având în vedere sau catastișele de exploatare sau, în lipsa acestora, cunoștința oamenilor competinți, precum și exemplele cum sânt taxate și evaluate proprietățile semenilor de primprejur. Legea a fost departe de-a lăsa un arbitru nemărginit comisiunilor de recensimînt chiar atunci când ele ar fi compuse în modul prevăzut de ea. Dar călcare de lege s-a făcut chiar de la început. Recensimîntul era a se face încă cu mult mai dinainte, dar s-a tot amânat din cauza diferitelor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
produce și ce valoare poate avea, ce va să zică, o falce fânețe, care este valoarea locativă a unei poverni ori velnițe. Mergând în localități, ei n-aveau înaintea lor decât această dispozițiune a regulamentului: să se îndoiască venitul fonciar. La compunerea comisiunilor mai nicăiri contribuabilii n-au fost reprezentați prin cei mai impuși dintre ei, ci prin cei mai neimpuși, luați într-un mod arbitrar; căci agenții fiscali, luați și ei după modul cum s-a spus, consultau mai mult intențiunea lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
căci agenții fiscali, luați și ei după modul cum s-a spus, consultau mai mult intențiunea lor de a spori impozitul cu orice preț decât de-a face o lucrare de justiție și în adevăr producătoare pentru finanțele publice. La comisiunile de apel, reclamațiuni au fost pretutindeni cu miile. Și cine au fost prin orașele din țară unde reședeau acele comisiuni au putut vedea pe ulițe, stoluri-stoluri, venind contribuabilii - și mai cu seamă contribuabili săteni - plîngîndu-se despre nedreptățile ce li s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
impozitul cu orice preț decât de-a face o lucrare de justiție și în adevăr producătoare pentru finanțele publice. La comisiunile de apel, reclamațiuni au fost pretutindeni cu miile. Și cine au fost prin orașele din țară unde reședeau acele comisiuni au putut vedea pe ulițe, stoluri-stoluri, venind contribuabilii - și mai cu seamă contribuabili săteni - plîngîndu-se despre nedreptățile ce li s-au făcut. Recensimîntul mai era dominat de-a idee de-a dreptul hidoasă. Falcea de pământ lucrată de sătean pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin târguri, așteptau rândul să fie judecate de comisiile de apel tânguirile lor și după toate acestea se întorceau cu lacrămile în ochi, căci nu se voia a li se recunoaște dreptatea ce o aveau. Dar ce erau și aceste comisiuni de apel? În teorie ele ar putea fi considerate ca bine compuse; căci figurează în ele un reprezentant al fiscului care este casierul general al județului, un reprezentant al autorității locale, un membru al comitetului {EminescuOpXI 430} permanent, care se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
EminescuOpXI 430} permanent, care se consideră ca un reprezentant natural al proprietății mari și mici din județ, un membru al tribunalului de județ, ca reprezentând justiția, a treia putere în stat. Dar cum erau în practică! S-au putut vedea comisiuni de apel ai căror doi membri, adecă majoritatea, nu plutea nici un fel de contribuțiune în țara aceasta, nici măcar acea pentru căile de comunicațiune. Ce dreptate se poate aștepta de la niște astfel de oameni în materie de contribuțiuni când ei nici măcar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
astfel de condițiuni? Marea mulțime de contribuabili au reclamat, contestând evaluările făcute. Unele din aceste contestațiuni au fost admise, dar cele mai multe, și în general acelea ale locuitorilor săteni, au fost respinse. Astfel s-au văzut mulți, foarte mulți ieșind de la comisiunea de apel cu lacrămile în ochi și zicând că nu le-a mai rămas altceva decât să-și părăsească pământurile; și întru aceasta poate să fie multă dreptate în spiritul lor practic. Căci dacă ar fi fost numai încărcarea la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
locuinți, să cheltuiască de exemplu 10 sau 12 mii de galbeni, iar el, ca și toată lumea din jurul său, recunoaște că a făcut o mare greșală îngropînd în un oraș mic o sumă atât de însemnată pentru o locuință. Dar vine comisiunea de recensimînt. Ce se întreabă ea? Stă ea a calcula chiria probabilă ce acel proprietar ar putea prinde pe acea casă? Nu, nicidecum; ci-și zice numai: Cu această casă știm că s-au cheltuit 10 până la 12 mii galbeni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]