8,996 matches
-
de dezvoltare. Analiza implementării strategiei de substituire a importurilor în cadrul politicii economice de dezvoltare a României a evidențiat eșecul înregistrat de aceasta de-a lungul întregii perioade a ultimului deceniu de planificare centralizată, conducând în final la o deteriorare a competitivității produselor autohtone pe piața mondială, la o izolare aproape completă a economiei țării noastre de contextul internațional precum și la o accentuare a decalajelor față de țările vecine cu un potențial economic asemănător. Cu toate că după 1989 opțiunea pentru o strategie de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
o accentuare a decalajelor față de țările vecine cu un potențial economic asemănător. Cu toate că după 1989 opțiunea pentru o strategie de dezvoltare extrovertită s-a situat în centrul reformei comerțului exterior românesc, modalitatea ei de aplicare efectivă în practică a demonstrat competitivitatea scăzută a majorității sectoarelor din cadrul economiei românești. Astfel, datele statistice au evidențiat scăderea nivelului producției industriale la aproximativ 50% din valoarea aferentă ultimului an al regimului comunist precum și înregistrarea unui deficit cumulat al balanței comerciale pentru perioada 1990-2003 care a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
exporturi de produse cu o calitate scăzută, care utilizează intensiv resurse naturale, o forță de muncă inferior calificată și ale căror prețuri se situează sub media celor practicate în Comunitate. În vederea eliminării sau minimizării diferitelor probleme care pot afecta nivelul competitivității din țara noastră, pentru perioada de pre-aderare imediat următoare, trebuie ținut cont de posibilele decorelări dintre obiectivele fundamentale ale economiei românești (în primul rând atingerea și menținerea unui ritm mediu anual durabil pentru PIB, ridicarea nivelului competitivității și eliminarea dezechilibrelor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
pot afecta nivelul competitivității din țara noastră, pentru perioada de pre-aderare imediat următoare, trebuie ținut cont de posibilele decorelări dintre obiectivele fundamentale ale economiei românești (în primul rând atingerea și menținerea unui ritm mediu anual durabil pentru PIB, ridicarea nivelului competitivității și eliminarea dezechilibrelor existente pe piața forței de muncă) și măsurile de politică economică care vor fi luate pentru a asigura conformitatea cu angajamentele asumate pe plan internațional. În primul rând, majorarea cotei de impozit pe profit la exporturile României
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cu angajamentele asumate pe plan internațional. În primul rând, majorarea cotei de impozit pe profit la exporturile României, în conformitate cu reglementările de pe piața internă a UE, va afecta negativ volumul acestor fluxuri, ea fiind echivalentă cu o diminuare a nivelului de competitivitate a prețului din punctul de vedere al exportatorilor din țara noastră. Pentru a limita efectul negativ asupra exporturilor românești, este necesară sincronizarea majorării treptate a impozitului pe profit cu perioada de refacere a economiei UE (2004-2006). În prezent, UE15 se
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cele din urmă putând acționa ca un factor potențator, extinzându-și efectele benefice asupra celor situate în aval. Având în vedere deschiderea aproape totală a pieței autohtone față de țările membre ale UE, trebuie ținut cont de faptul că nivelul de competitivitate și îmbunătățirea continuă a acestuia se realizează la nivelul întreprinderilor economice, acestea determinând competitivitatea fiecărei ramuri industriale și ulterior extinzându-și efectele pozitive și asupra ansamblului economiei naționale. În acest fel, perspectiva cercetării trebuie deplasată din domeniul macroeconomic, specific avantajului
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
celor situate în aval. Având în vedere deschiderea aproape totală a pieței autohtone față de țările membre ale UE, trebuie ținut cont de faptul că nivelul de competitivitate și îmbunătățirea continuă a acestuia se realizează la nivelul întreprinderilor economice, acestea determinând competitivitatea fiecărei ramuri industriale și ulterior extinzându-și efectele pozitive și asupra ansamblului economiei naționale. În acest fel, perspectiva cercetării trebuie deplasată din domeniul macroeconomic, specific avantajului comparativ privit într-o accepțiune statică, în care accentul cade pe avantajele utilizării factorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Academiei, București, 1973 65. Manoilescu M., Forțele naționale și comerțul exterior. Teoria protecționismului și a schimbului internațional, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986 66. Martin H. P., Schumann H., Capcana globalizării, Ed. Economică, București, 19990 67. Mazilu Anda, Transnaționalele și competitivitatea o perspectivă Esteuropeană, Ed. Economică, București, 1999 68. Meier G., Leading Issues in Economic Development, Oxford University Press, New York, 1995 69. Milner C., Export Promotion Strategies. Theory and Evidence from Developing Countries, Harvester, Wheatsheaf, 1990 70. Miron D. (coord), Economia
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
necesități sociale, dar este foarte important ca aceasta să se realizeze În condiții de eficiență economică. Prin funcția socialeducativă, procesul, prin calitatea sa, determină mutații de ordin calitativ În societate. În contextul actual al globalizării piețelor, calitatea - factor major al competitivității moderne, a devenit pentru organizații un obiectiv strategic esențial al contemporanității, care poate decide succesul pe piață al firmelor. De aici necesitatea demersului de intruire și educație pro-calitate, În spiritul formării inginerești moderne, În concordanță cu noile cerințe ale societății
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
doresc respectarea legislației, plata la timp a taxelor și impozitelor, investiții; comunitatea: asigurarea locurilor de muncă, subvenționarea unor acțiuni de interes comun, protejarea mediului; statul: dorește să asigure un mediu economic cât mai sănătos, protejarea consumatorilor și a concurenței, dezvoltarea competitivității economice naționale. Satisfacerea necesităților acestor părți implicate În realizarea și utilizarea produselor reprezintă beneficiile calității. Astăzi, mai mult ca oricând, schimbarea a devenit o permanență, o caracteristică a dinamismului vieții moderne. Frecvența și rapiditatea schimbărilor sunt, În fond, determinate de
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
valoarea respectului acordat produsului, bazată pe aprecieri subiective. Valoarea globală a produsului se analizează prin prisma funcțiilor sale pentru a verifica dacă acestea corespund tuturor necesităților reale și sunt realizabile la costuri minime. Analiza valorii este „ o metodă pentru dezvoltarea competitivității organizate și creatoare În scopul satisfacerii utilizatorului printrun model specific de proiectare care este simultan funcțional, economic și pluridisciplinar”. Analiza valorii are o structură formată din următoarele etape: -pregătirea: stabilirea temei; organizarea colectivului de lucru; pregătirea metodologică; stabilirea și aprobarea
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
pragmatic pentru conceptualizarea și implementarea strategiei KAIZEN. Strategia Îmbunătățirii continue cunoscută sub denumirea japoneză “KAIZEN”** reprezintă o strategie integratoare, transfuncțională prin care se desemnează Îmbunătățirea treptată, continuă a managementului și a activităților firmei, precum și a parametrilor de calitate, productivitate și competitivitate, cu implicarea directă a Întregului personal. Apreciat de o serie de autori drept cel mai important concept al managementului japonez, termenul KAIZEN se datorează, În formularea sa originală, specialistului nipon Masaaki Imai, care a ocupat funcția de președinte al Corporației
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
concept al managementului japonez, termenul KAIZEN se datorează, În formularea sa originală, specialistului nipon Masaaki Imai, care a ocupat funcția de președinte al Corporației Cambridge din Tokyo și al Institutului European KAIZEN. Rod al eforturilor sale de investigare a cauzelor competitivității nipone, Masaaki Imai a elaborat o lucrare extrem de originală și valoroasă În același timp, pe care a intitulato În mod sugestiv “KAIZEN-ul, cheia competitivității japoneze”. În opinia sa, KAIZEN-ul poate fi asimilat unei “umbrele” care reunește un ansamblu
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
din Tokyo și al Institutului European KAIZEN. Rod al eforturilor sale de investigare a cauzelor competitivității nipone, Masaaki Imai a elaborat o lucrare extrem de originală și valoroasă În același timp, pe care a intitulato În mod sugestiv “KAIZEN-ul, cheia competitivității japoneze”. În opinia sa, KAIZEN-ul poate fi asimilat unei “umbrele” care reunește un ansamblu de practici manageriale și concepte tipic nipone cum ar fi: controlul total al calității, principiul “zero defecte”, Just-in-time, cercurile de calitate, orientarea spre consumatori, mentenanța
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
costurilor de nonconformitate reducerea rebuturilor și reparațiilor reducerea deșeurilor reducerea risipei reducerea poluării și accidentelor Calitatea cu orice preț, nu conduce În mod automat la asigurarea unei poziții conducătoare sau măcar confortabile, prețul fiind și el un criteriu major al competitivității. Este necesară colaborarea nivelului calitativ al produsului sau serviciului cu cel al prețului acestuia. Costurile conformității (de prevenire și de evaluare ), reprezintă 10-20 % din valorile costului total al calității, iar cele ale neconformității (anomaliilor interne și externe) reprezintă 8090 % (estimări
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
plan economic și tehnic. Ținând seama de acțiunea tot mai puternică a acestor factori, o strategie economică are rolul de a defini prin obiective cât mai precise, direcțiile de desfășurare a activității firmei, astfel Încât aceasta să realizeze o creștere a competitivității. O bună strategie economică trebuie să satisfacă următoarele exigente: 1. să permită o confruntare eficientă a Întreprinderii cu altele similare În cadrul unui proces economic concurențial și În condițiile unui mediu În permanență evolutie; Cap.9 Analiza economică a calității 166
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
ansamblul obiectivelor pe care conducerea unei unități economice Își propune să le realizeze, obiective stabilite pe bază de studii, cercetări științifice și prognoze, acțiuni ce trebuie Întreprinse pe diferite orizonturi de timp și modul de alocare a resurselor În vederea menținerii competitivității și a dezvoltării viitoare. Din definirea acestui concept rezultă că stabilirea obiectivelor reprezintă o componentă de baza a strategiei economice. Obiectivul reprezintă, deci, acea componentă a strategiei economice care stabilește ce Își propune să realizeze o unitate economică În cadrul unui
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
-l întrebi pe Jacques Attali, îți va răspunde că Germania joacă acest rol și nu Franța. Dar nu este adevărat, Germania are niște indicatori mult mai buni. De pildă rata șomajului e 5,4%, în timp ce în Franța e dublu, apoi competitivitatea la export a produselor germane este mult mai mare, iar stabilitatea monetară de asemenea. Dar marea problemă cu Franța, în raport și cu suratele sale sudice care stau mai rău (Italia, Spania, Portugalia și chiar Grecia), sau cu Irlanda, este
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Welt îl consideră pe Hollande un om "fără busolă, care nu știe încotro duce drumul pe care merge. Dacă am încerca să ilustrăm ceea ce guvernul francez numește așa zisa sa "linie", am obține un grafic confuz". Marea problemă este restabilirea competitivității economiei franceze, dincolo de alinierile fiscale, monetare, sau chiar de alinierea planetelor... Or, Franța ce face în fața crizei ? Măgulită că ar face parte din "nucleul dur" al Europei, vîră capul în nisip ca struțul și așteaptă degradări din partea agențiilor de rating
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
din "nucleul dur" al Europei, vîră capul în nisip ca struțul și așteaptă degradări din partea agențiilor de rating. Căci datoria Franței atinge și ea 90% din PIB. Numai că datoria e în creștere și PIB-ul în stagnare, datorită anchilozării competitivității. Se impun deci reforme radicale, țîfna antiglobalistă nu mai ține loc de politică socială, cancanurile de budoar nu pot crea prea multe locuri de muncă, campaniile militare prin Africa nu pot înlocui necesara creștere a producției etc. Ce se vede
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Fayard, Paris, 1996). 4.4.4. Statul rezistent Totuși, capacitățile Statului de a rezista și a reacționa la globalizare sunt mult mai mari decît ne-am imagina. În realitate, cel mai adesea, Statul este cel care deține adevărata cheie a competitivității întreprinderilor. Elie Cohen a arătat că întreprinderea, chiar globală, nu-și pierde naționalitatea. Funcție și de axtinderea cîmpului său de acțiune, ea rămîne unui stat. O cultură a întreprinderii s-a degajat cu claritate. Ea se leagă strîns de statul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
un astfel de stat ar fi unul intervenționist. E lesne de înțeles rolul unui stat intervenționist în materie de industrie a apărării, de educație, tehnologie strategică, de creare a unui cadru competitiv, în rest, întreprinderile sunt cele responsabile de creșterea competitivității lor și de crearea de locuri de muncă cu înaltă valoare adăugată. În mod paradoxal sau nu, întreprinderile și statele sunt, ambele, chemate să învingă în competiția globală, ele generează locuri de muncă, inteligență, inovație, imaginație și anticipări. Baza succesului
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
diplomație economică de dorit eficientă, semnarea de acorduri internaționale etc. Este deci vorba despre un Stat prevăzător și acompaniator. De asemenea, Statul poate constitui, menține și dezvolta o bază științifică și tehnică, protecția patrimoniului și acțiuni de control. Restul determinanților competitivității țin mai mult de activitatea întreprinderilor. Aportul Statului era numit de Michel Porter "masa critică". El poate deveni un pol de competențe specifice, de know-how, de concentrare a cercetării, care contribuie la posibilul avantaj concurențial al țării. Misiunea esențială a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
China, care face eforturi disperate de a-și reconverti rezervele în aur sau alte valute. Bineînțeles că creșterea indusă acasă nu poate fi una sănătoasă, problemele economiei americane fiind unele structurale, iar acest imens impuls monetar nu poate duce, în lipsa competitivității economiei reale, decît la alimentarea inflației, exportate în bună măsură. Este totodată și o măsură de a lovi în fondurile suverane ale unor țări precum China, Rusia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite ș.a., care dețin lichidități numeroase cu care cumpără active occidentale depreciate
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
marile trusturi media) împing Europa în prăpastie.Americanilor li s-a spus că în felul acesta pot scăpa ei. Fals. Aceasta va fi a treia implozie, cea americană... Bursele se comportă spasmodic, euro se depreciază, incapacitatea guvernelor pare patologică, iar competitivitatea economiilor europene e depășită de noile puteri emergente. E simplu: ceva care nu merge bine trebuie schimbat. Trebuie să privim adevărul în față și curajul de a redesena Europa doar atît cît încape sub plapumă. E adevărat că America are
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]