4,181 matches
-
firi (...) și aș trece în ochii... celor proști drept ceea ce nu sunt?” (C. Hogaș, 304) Topica Expresie a celei de a doua direcții în desfășurarea relației de dependență, topica se asociază flexiunii (orientată de acord) în fixarea identității sintactice a complementului predicativ, varianta nominală. Spre deosebire de atribut, cu care are în comun modificarea formei, pentru a se acorda în gen și număr cu un termen regent nominal, complementul predicativ urmează unui verb predicativ, care i se impune ca regent. În enunțul: „Tâmpla
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de dependență, topica se asociază flexiunii (orientată de acord) în fixarea identității sintactice a complementului predicativ, varianta nominală. Spre deosebire de atribut, cu care are în comun modificarea formei, pentru a se acorda în gen și număr cu un termen regent nominal, complementul predicativ urmează unui verb predicativ, care i se impune ca regent. În enunțul: „Tâmpla bate liniștită, ca o umbră viorie”. (M. Eminescu, I, 79), adjectivul liniștită, acordat în gen și număr cu substantivul tâmpla, regentul său nominal se situează, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din apă.” (M. Eminescu, I, 179), iar prin poziție, atributului: „S-apar-o zână liniștită / Cu ochi mari, cu umeri goi.” (M. Eminescu, I, 228) și atributului circumstanțial: Gabriela, acum liniștită, l-a privit cu mai multă încredere. Deosebirea de topică dintre complementul predicativ și atributul circumstanțial corespunde distincției din plan semantic; însușirea exprimată prin atributul circumstanțial precede (ca timp, cauză, condiție etc.) sau urmează (scop, consecință) acțiunea verbală: Mihaela, obosită, s-a întors acasă. în timp ce însușirea (acțiunea) exprimată prin complementul predicativ este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
topică dintre complementul predicativ și atributul circumstanțial corespunde distincției din plan semantic; însușirea exprimată prin atributul circumstanțial precede (ca timp, cauză, condiție etc.) sau urmează (scop, consecință) acțiunea verbală: Mihaela, obosită, s-a întors acasă. în timp ce însușirea (acțiunea) exprimată prin complementul predicativ este simultană cu acțiunea verbului: Mihaela s-a întors obosită acasă. Articularea Rolul hotărâtor în marcarea identității distinctive, în planul expresiei, a complementului predicativ îl are gradul de determinare prin articol a substantivului sau adjectivului. Realizând funcția de complement
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
urmează (scop, consecință) acțiunea verbală: Mihaela, obosită, s-a întors acasă. în timp ce însușirea (acțiunea) exprimată prin complementul predicativ este simultană cu acțiunea verbului: Mihaela s-a întors obosită acasă. Articularea Rolul hotărâtor în marcarea identității distinctive, în planul expresiei, a complementului predicativ îl are gradul de determinare prin articol a substantivului sau adjectivului. Realizând funcția de complement predicativ, substantivul nu primește articol hotărât, nici când este juxtapus verbului, nici când este precedat de prepoziția ca: „După doi ani s-a întors
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complementul predicativ este simultană cu acțiunea verbului: Mihaela s-a întors obosită acasă. Articularea Rolul hotărâtor în marcarea identității distinctive, în planul expresiei, a complementului predicativ îl are gradul de determinare prin articol a substantivului sau adjectivului. Realizând funcția de complement predicativ, substantivul nu primește articol hotărât, nici când este juxtapus verbului, nici când este precedat de prepoziția ca: „După doi ani s-a întors doctor.” Se distinge, prin aceasta, de subiect: „După doi ani s-a întors doctorul.” sau de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicativ, substantivul nu primește articol hotărât, nici când este juxtapus verbului, nici când este precedat de prepoziția ca: „După doi ani s-a întors doctor.” Se distinge, prin aceasta, de subiect: „După doi ani s-a întors doctorul.” sau de complementul comparativ: • complement predicativ: Vorbește mai bine ca doctor. • circumstanțial modal: Vorbește ca un doctor. • complement comparativ: Vorbește mai (la fel de) bine ca un doctor. Observații: Substantivul-complement predicativ poate primi articol hotărât dacă este determinat de un atribut: „Și iată cum în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu primește articol hotărât, nici când este juxtapus verbului, nici când este precedat de prepoziția ca: „După doi ani s-a întors doctor.” Se distinge, prin aceasta, de subiect: „După doi ani s-a întors doctorul.” sau de complementul comparativ: • complement predicativ: Vorbește mai bine ca doctor. • circumstanțial modal: Vorbește ca un doctor. • complement comparativ: Vorbește mai (la fel de) bine ca un doctor. Observații: Substantivul-complement predicativ poate primi articol hotărât dacă este determinat de un atribut: „Și iată cum în sfânta zi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de prepoziția ca: „După doi ani s-a întors doctor.” Se distinge, prin aceasta, de subiect: „După doi ani s-a întors doctorul.” sau de complementul comparativ: • complement predicativ: Vorbește mai bine ca doctor. • circumstanțial modal: Vorbește ca un doctor. • complement comparativ: Vorbește mai (la fel de) bine ca un doctor. Observații: Substantivul-complement predicativ poate primi articol hotărât dacă este determinat de un atribut: „Și iată cum în sfânta zi de Duminica mare mă trezii stăpânul în regulă al unei iepe mici și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
zi de Duminica mare mă trezii stăpânul în regulă al unei iepe mici și slabe...” (C. Hogaș, 144) Când se realizează prin adjectiv, poziția postverbală, coordonată cu desfășurarea flexiunii sale în baza acordului cu un termen nominal (pronominal) (subiect sau complement), se constituie în marcă distinctivă a complementului predicativ. Adesea, însă, adjectivul ocupă o poziție în imediata vecinătate a substantivului, asemeni atributului. Cu funcția de complement predicativ, adjectivul nu preia articolul hotărât de la substantivul pe care îl precede: „De la gârlă-n
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în regulă al unei iepe mici și slabe...” (C. Hogaș, 144) Când se realizează prin adjectiv, poziția postverbală, coordonată cu desfășurarea flexiunii sale în baza acordului cu un termen nominal (pronominal) (subiect sau complement), se constituie în marcă distinctivă a complementului predicativ. Adesea, însă, adjectivul ocupă o poziție în imediata vecinătate a substantivului, asemeni atributului. Cu funcția de complement predicativ, adjectivul nu preia articolul hotărât de la substantivul pe care îl precede: „De la gârlă-n pâlcuri dese / Zgomotoși copiii vin.” (G. Coșbuc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
coordonată cu desfășurarea flexiunii sale în baza acordului cu un termen nominal (pronominal) (subiect sau complement), se constituie în marcă distinctivă a complementului predicativ. Adesea, însă, adjectivul ocupă o poziție în imediata vecinătate a substantivului, asemeni atributului. Cu funcția de complement predicativ, adjectivul nu preia articolul hotărât de la substantivul pe care îl precede: „De la gârlă-n pâlcuri dese / Zgomotoși copiii vin.” (G. Coșbuc, 99) și nu acceptă articol demonstrativ: „Unii plini de plăcere pentru a lor viață, Trec zilele voioase și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
orele surâd.” (M. Eminescu, I, 56) ceea ce îl deosebește net de atribut: „Sunt solitarul pustiilor piețe / Cu tristele becuri cu pală lumină.” (G. Bacovia, 102) „Netezești încet și leneș fruntea mea cea liniștită.” (M. Eminescu, I, 42) Identitatea specifică a complementului predicativ realizat prin gerunziu rămâne implicită în planul semantic al celor două verbe: • complement predicativ: El merge uitându-se peste tot. • circumstanțial modal: El merge șchiopătând. Când se realizează propozițional, identitatea specifică a complementului predicativ este implicită în natura relației
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pustiilor piețe / Cu tristele becuri cu pală lumină.” (G. Bacovia, 102) „Netezești încet și leneș fruntea mea cea liniștită.” (M. Eminescu, I, 42) Identitatea specifică a complementului predicativ realizat prin gerunziu rămâne implicită în planul semantic al celor două verbe: • complement predicativ: El merge uitându-se peste tot. • circumstanțial modal: El merge șchiopătând. Când se realizează propozițional, identitatea specifică a complementului predicativ este implicită în natura relației sintactice pe care se întemeiază (de dublă dependență) și în planul ei semantic: • complement
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu, I, 42) Identitatea specifică a complementului predicativ realizat prin gerunziu rămâne implicită în planul semantic al celor două verbe: • complement predicativ: El merge uitându-se peste tot. • circumstanțial modal: El merge șchiopătând. Când se realizează propozițional, identitatea specifică a complementului predicativ este implicită în natura relației sintactice pe care se întemeiază (de dublă dependență) și în planul ei semantic: • complement predicativ: L-am văzut cum încerca să plece neobservat. • complement direct: Am văzut cum încerca să plece neobservat. III. RELAȚII
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complement predicativ: El merge uitându-se peste tot. • circumstanțial modal: El merge șchiopătând. Când se realizează propozițional, identitatea specifică a complementului predicativ este implicită în natura relației sintactice pe care se întemeiază (de dublă dependență) și în planul ei semantic: • complement predicativ: L-am văzut cum încerca să plece neobservat. • complement direct: Am văzut cum încerca să plece neobservat. III. RELAȚII DE COORDONARETC "III. RELA}II DE COORDONARE" Relațiile de coordonare sunt expresia sintactică a unor raporturi extralingvistice de „egalitate”, cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
El merge șchiopătând. Când se realizează propozițional, identitatea specifică a complementului predicativ este implicită în natura relației sintactice pe care se întemeiază (de dublă dependență) și în planul ei semantic: • complement predicativ: L-am văzut cum încerca să plece neobservat. • complement direct: Am văzut cum încerca să plece neobservat. III. RELAȚII DE COORDONARETC "III. RELA}II DE COORDONARE" Relațiile de coordonare sunt expresia sintactică a unor raporturi extralingvistice de „egalitate”, cu existență obiectivă sau doar stabilite astfel de subiectul vorbitor în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu IV, 432) c. constituenți sintactici, de diferite dezvoltări, purtători ai unor funcții sintactice deosebite; în enunțul „Se uita la mine nedumerită și întrebător, apoi iute se înroși...” (C.Hogaș, 158), termenii coordonați copulativ nedumerită și întrebător actualizează funcțiile de complement predicativ și circumstanțial (modal). d. componenți ai unor constituenți sintactici multipli, care actualizează, singuri sau împreună cu un verb copulativ, diferite funcții sintactice. În enunțul „- Dragostea cere riscuri, Galilei. Tu ce riscuri îți asumi iubind lumina, arborii și vara?” (O. Paler
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau împreună cu un verb copulativ, diferite funcții sintactice. În enunțul „- Dragostea cere riscuri, Galilei. Tu ce riscuri îți asumi iubind lumina, arborii și vara?” (O. Paler, 160), termenii coordonați copulativ reprezintă împreună un constituent sintactic multiplu care realizează funcția de complement direct. În propoziția „Și riscul cel mare e de a scrie prost, de a rămâne blocat în câte un capitol și de a te stinge acolo...” (C. Noica, 13), termenii coordonați copulativ de a scrie, de a rămâne blocat și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu numai de moarte.” (O. Paler, Galilei, 141) Locuțiunile conjuncționale discontinue sunt în ele înseși mărci absolute ale coordonării copulative. Conjuncțiile sunt mărci relative (și, iar pot asigura și desfășurarea coordonării adversative). Locuțiunea conjuncțională împreună cu (care poate marca și un complement sociativ) precum și conjuncția cu (prezentă, ca prepoziție, și în manifestarea în planul expresiei a unor funcții sintactice: complement sociativ, circumstanțial instrumental etc., în dezvoltarea relației de dependență), se constituie în mărci ale coordonării copulative, dacă asigură realizarea funcției sintactice printr-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
coordonării copulative. Conjuncțiile sunt mărci relative (și, iar pot asigura și desfășurarea coordonării adversative). Locuțiunea conjuncțională împreună cu (care poate marca și un complement sociativ) precum și conjuncția cu (prezentă, ca prepoziție, și în manifestarea în planul expresiei a unor funcții sintactice: complement sociativ, circumstanțial instrumental etc., în dezvoltarea relației de dependență), se constituie în mărci ale coordonării copulative, dacă asigură realizarea funcției sintactice printr-un constituent sintactic multiplu. Când aceasta actualizează funcția de subiect, verbul-predicat se situează la plural; acordul în număr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vieți-mi Nu știam că-i tot aceea De te razimi de o umbră Sau de crezi ce-a zis femeia.” (M. Eminescu, I, 113) $subiect$$ „Câțiva au ucis, Câțiva ispășesc ori un furt ori un vis.” (T. Arghezi, 122) $complement direct$$, „Totuna-i ce faci: Sau culci pe bogați sau scoli pe săraci.” (T. Arghezi, 22) $completive directe, prin relația de apoziție cu pronumele ce, complement direct$$, „Până la soluționarea definitivă a cauzei, mijloacele materiale de probă se păstrează de organul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Câțiva au ucis, Câțiva ispășesc ori un furt ori un vis.” (T. Arghezi, 122) $complement direct$$, „Totuna-i ce faci: Sau culci pe bogați sau scoli pe săraci.” (T. Arghezi, 22) $completive directe, prin relația de apoziție cu pronumele ce, complement direct$$, „Până la soluționarea definitivă a cauzei, mijloacele materiale de probă se păstrează de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată la care se găsește dosarul.” (C.P.P., art. 109) $compl. de agent$$, „Trebuie să plec astă-seară sau mâine.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
noastră este când izvor de diversitate pentru lumea realităților, când izvor de unitate.” (C. Noica, 23) $nume predicativ$$, „Cu evlavie adâncă ne-nvârteau al minții scripet, Legănând când o planetă, când pe-un rege din Egipet.” (M. Eminescu, I, 140) $complement direct$$ „... Poate să ai, câteodată, nevoie, prin pădure, ba de-o apă, ba de-o mămăligă...” (C. Hogaș, 225) $complement indirect$$, „... Insula a fost ocupată... când de austrieci, când de valahi, când de turci...” (B. Fox, 250) $complement de agent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adâncă ne-nvârteau al minții scripet, Legănând când o planetă, când pe-un rege din Egipet.” (M. Eminescu, I, 140) $complement direct$$ „... Poate să ai, câteodată, nevoie, prin pădure, ba de-o apă, ba de-o mămăligă...” (C. Hogaș, 225) $complement indirect$$, „... Insula a fost ocupată... când de austrieci, când de valahi, când de turci...” (B. Fox, 250) $complement de agent$$, „Așezând genunchi și mână când pe-un colț, când pe alt colț, Au ajuns să rupă gratii ruginite-a unei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]