61,377 matches
-
stare de lucruri care și așa se tergiversase prea mult. 12 D e câteva luni bune, Răducu mergea singur la grădiniță. Această independență îi dădea o alură deosebită, un aer voit de maturizare, fapt ce se resimțea în întregul lui comportament. Simona îl aștepta de fiecare dată cu masa întinsă, ca pe un prinț. Într-o zi însă, când băiețelul deja trebuia să fie acasă și nu mai apărea, Simona intră se alertă. Ca orice mamă grijulie, stătea cu inima strânsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
durea cumplit și modul ei de a vorbi despre soția lui care nu avea nici o vină. Trăia un coșmar cu ochii deschiși. Îi venea să se sinucidă. Starea aceasta îl exaspera. Cât sânge rece, ce limbaj și câtă micime în comportamentul acestei femei! Intrase în casa lui, în forul lui intim, numai pentru faptul că el uitase odată ușa deschisă. Mi-am dorit mereu un copil, e drept. Acum când îl am, o dorință năvalncă crește în mine, să aibă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
fi străină de tot ce se întâmpla în jurul ei. Rostea necontenit numele copilului cu mâinile ridicate spre cer, ca într-o rugăciune supremă, implorându-i pe toți să-i dea voie lui Răducu să vină la ea. * Din întregul ei comportament se vedea că Simona ieșise din timp. Trecuse dincolo de granițele normalului, făcând primii ei pași spre o lume fără nume și margini, aceea a tăcerii... Prezența ei în fiecare zi la scara blocului, privind depărtările cu ochii stinși de lacrimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
O dată ajunsă la clinică, Simona fu plasată într-un salon cu încă nouă paciente. Nu erau din categoria furioaselor sau a celor agitate. Se manifestau mai curând ca melancolice, înclinate spre reverie și locuind mental în sfere siderale. Nimic din comportamentul lor însă nu demonstra că au simțul realului; imaginația, îmbolnăvită și ea, le scosese de sub controlul normalului, făcându-le să călătorească în alte zone și dându-le senzația iluzorie că sunt pe deplin fericite. Când Simona se trezi a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
cu o sfoară și striga fără încetare: Nu mai lătra Bobi, te-am rugat! Acestea sunt prietenele mele..." și mângâiindu-și cățelul imaginar, după un timp, continua; Așa, vezi ce înțelept poți să fii!". Dacă cineva ar fi studiat în profunzime comportamentul celor nouă ocupante ale salonului șase, ar fi putut conchide că sursa manifestărilor lor se afla în spațiul insondabil al ființei, de unde răbufneau din când în când spre a se afirma în centrul luminos al conștientului. Trezită după ore și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
persoanei căreia i se face evaluarea să vadă modul în care s-a implicat în rezolvarea problemelor și să-și exprime propunerile pentru ameliorarea activității Scopuri Ø Situarea pe o scară de evaluare, modul în care și-a desfășurat activitatea, comportamentul avut în cadrul serviciului, pe o anumită perioadă (cel puțin o dată pe an) de către fiecare bibliotecar Ø Pregătirea viitorului în echipă: puncte tari, puncte slabe, așteptări, cerințe, amenințări Ø Provocarea unei dinamici de progres și evoluție Modalități și condiții de dialog
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
abordezi un cititor instabil psihic? v Ce alegi între eficiență și solicitudine, în relațiile cu publicul? v Cum poți influența un cititor în selecția lecturilor? v Cât contează caracterul în relațiile colegiale? v Dați exemple de influențe ale lecturilor în comportament! Pentru aprofundarea temei și a altor subiecte colaterale, recomand colecția „Perfect” a Editurii Național, dar și consultarea pe Google a siturilor actualizate pe care se găsesc modele europene de CV (europass), de scrisori de intenții și de alte documente necesare
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
luciditate, în care, de vrei, de nu vrei, un anumit ceva, căruia omul nu i-a găsit denumire încă, îți sădește în suflet, fără voie, o melancolie grea și amară, care, în cazul multora, dă ființă unor adevărate anomalii de comportament. Ei bine, omul acesta ciudat reuși să stârnească în mine o curiozitate de nestăvilit și, îmboldit fiind de aversa care tocmai încetase și care lăsase loc unei liniști adânci, mi-am apropiat urechea de sticla ferestrei, dându-mi, astfel, osteneala
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mai privi atâta pe pereți, cu acest aer al tău nevinovat, și uită-te la mine! Eu nu spun niciodată basme, iar vorbele mele nu sunt vorbe aruncate-n vânt; doar mă cunoști și știi asta bine. Mare minunăție și comportamentul ăsta al tău: când ești criticată și silită să asculți ceva ce nu-ți convine, devii o ieduță plăpândă dintr-odată și te închizi în tine, făcând imediat pe sensibila, ca un poet! Prea dorești să se umble delicat cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
bună! Numai prostii, nu se poate înfăptui deloc așa ceva, m-am convins bine de asta! Dacă teoria evoluționistă a lui Charles Darwin chiar este corectă, atunci cu siguranță că ea are două fațete: așa cum maimuțele tind să se apropie de comportamentul oamenilor - astfel, evoluând -, tot așa și oamenii se vede că se comportă, din ce în ce mai mult, doar ca niște maimuțe - astfel, întorcându-se de unde au plecat! Dar, oricum, dracu’ să-i ia pe toți și pe toate! Măcar dacă mi-ar părea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
civil. CAPITOLUL VII DESPRE POSESIE Noțiunea de posesie Posesia este o stare de fapt pe care o exercită o persoană asupra unui bun, În mâinile căreia se află sub aspect material(corpus și psihologic (animus, care exteriorizează față de toată lumea un comportament de adevărat proprietar și pe care nimeni nu-l contestă, fiind crezut că ar avea asemenea calitate, deși În fapt nu are decât o putere materială asupra bunului. Starea de fapt al posesiei se exprimă prin aceea că există fără
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
câte doi, se urcau în autobuz, sau troleibuz, ca oricare alt pasager și se așezau într-un loc de unde îi puteau observa bine pe ceilalți. Nu păreau prin nimic că ar fi fost hoți, nici prin îmbrăcămintea lor, nici prin comportament. Se cunoșteau, dar nu vorbeau unul cu altul, pentru a nu da de bănuit. După ce își alegea victima, hoțul începea să-și facă loc printre oameni, pentru a coborî la următoarea stație și, în calea sa, spre ieșire, numaidecât, reușea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
sufăr mult din această cauză. Am încercat să îmi apăr onoarea și numele de ei, să le dovedesc că nu au dreptate, că ei o fac din ură și invidie. - Da, într-adevăr, ceea ce fac ei nu este demn de comportamentul unor creștini, dar nici tu nu te comporți asemeni unui creștin. Oare n-a fost clevetit Mântuitorul nostru Iisus Hristos? Dar cum S-a comportat El? „Ca o oaie spre junghiere S-a adus și ca un miel înaintea celui
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Desigur, sunt inerții în mentalul colectiv care, pe linie comunistă sau tradiționalistă, pot bloca deschiderea spre acțiuni voluntare în, prin și pentru comunitate. Ceea ce contează însă nu este numai harta valorilor populației actor-beneficiar, ci întreaga hartă a valorilor care structurează comportamentul tuturor actorilor implicați în DEVCOM. Contează și valorile ONG-urilor și cele ale guvernanților de la nivel central și local și cele ale donatorilor. Mai mult, este important nu numai ce cred agenții de schimbare comunitară, ci și ce cred ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Cu cât un grup este format în mai mare măsură din persoane care seaseamănă prin status și orientări valorice și interacționează mai mult între ele, cu atât este mai probabil ca ele să se manifeste în mai multe situații prin comportamente de unitate valorică, prin alegeri similare și prin conștiință identitară. Este foarte puțin probabil ca persoane foarte diferite ca status și credințe și cu slabe interacțiuni între ele să ajungă să formeze o comunitate, să aibă alegeri similare și conștiință
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ale participanților. Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1tc "Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1" Acțiunile comunitare organizate în baza unor reglementări formale, de factură extralocală, se realizează de cele mai multe ori prin intermediul unor comportamente de „participare asociațională provocată” (A. Meister). Aceste comportamente diferă, se pare, atât de cele strict organizaționale (manifeste în organizații formale), cât și de cele strict asociaționale (manifeste în asociațiile voluntare). Diferența în raport cu organizațiile formale derivă, presupunem, în principal din specificitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
caz de participare comunitară1tc "Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1" Acțiunile comunitare organizate în baza unor reglementări formale, de factură extralocală, se realizează de cele mai multe ori prin intermediul unor comportamente de „participare asociațională provocată” (A. Meister). Aceste comportamente diferă, se pare, atât de cele strict organizaționale (manifeste în organizații formale), cât și de cele strict asociaționale (manifeste în asociațiile voluntare). Diferența în raport cu organizațiile formale derivă, presupunem, în principal din specificitatea cadrului comunitar de viață caracterizat prin intercunoaștere generalizată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
acest mod, un grad înalt al competenței cetățenești ridică nivelul competenței dependente, însă nu schimbă relația individului cu administrația - el încă se prezintă ca un supus, deși unul competent, al cărui apel este către regulile democrației.” Înțelegerea diferitelor forme de comportament identitar, de la cel regional la cel comunitar și profesional (vezi subcapitolul despre regionalizări identitare în capitolul 6), poate fi utilă pentru formarea unor așteptări realiste asupra condițiilor în care pot fi activate mecanismele identitare pentru susținerea participării locale. În genere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a patra orientare este cea care susține că nici liderul național, nici instituțiile democratice, nici participarea comunitară nu pot duce la rezolvarea dorită. Alternativa pe care o susțin adepții acestui punct de vedere este cea în termeni de forță, rebeliune, comportament colectiv. Desigur, cele patru orientări de ideologie socială nu sunt explicit formulate. Ele transpar mai mult din metafore, simboluri susținute, fragmente de opinii exprimate în sondaje. Orientarea de tip participativ este mai probabilă în cazul persoanelor care locuiesc în localități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sau ordine-haos. Caseta 5tc "Caseta 5" Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă (Kauffman, 1995, apud Randell, 2004, p. 146)tc " Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă (Kauffman, 1995, apud Randell, 2004, p. 146)" „Kauffman este interesat de conexiunile și regulile care produc comportamente veridice sau, în cuvintele sale‚ «comunități de agenți autonomi care se autoorganizează» (Kauffman, 1995), respectiv sisteme ce evoluează pentru a produce dinamici complexe. După mulți ani de muncă, el a formulat câteva dintre condițiile care duc la complexitate: • Un mediu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunități de agenți autonomi care se autoorganizează» (Kauffman, 1995), respectiv sisteme ce evoluează pentru a produce dinamici complexe. După mulți ani de muncă, el a formulat câteva dintre condițiile care duc la complexitate: • Un mediu sigur, bogat în substanțe nutritive: comportamentele complexe sunt încurajate de prezența substanțelor nutritive care susțin viața, accesibile agenților (indivizilor) din cadrul sistemelor complexe. • Coevoluția: interacțiune a agentului (individului) cu alți agenți autonomi în competiție pentru hrană ș...ț • Diversitate: agenții sau indivizii participanți la proces trebuie să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
apropiate de orașe mici; în schimb, în Transilvania, ratele similare s-au înregistratpentru satele apropiate de orașe mari (este probabil că prezența orașului-capitală București în sudul țării joacă un rol important în această diferențiere a sensului relațiilor de favorizare a comportamentului migratoriu); deficitul de ofertă de forță de muncă pentru populația rurală pare să fi fost maxim în regiunile sudice, în special în apropierea orașelor mici, caracterizate de cele mai multe ori prin profil monoindustrial (cazul orașului Roșiori de Vede, spre exemplu); - o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
regularitatea este de sens invers - aici plecările au fost mai intense din județele relativ dezvoltate. Tipologia culturală a satelortc "Tipologia culturală a satelor" Constatările anterior amintite sugerează criterii ale unei tipologii a satelor din punct de vedere cultural, relevantă pentru comportamente de alegere de tipul migrației. Evident, cultura este înțeleasă în acest context în sensul larg al conceptului antropologic, statuat de Edward Tylor: „această totalitate complexă care include cunoașterea, credința, arta, morala, dreptul, datinile și orice alte capacități și habitusuri dobândite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
arta, morala, dreptul, datinile și orice alte capacități și habitusuri dobândite de om în calitatea lui de membru al societății”, ca set decunoștințe, credințe, valori și obiceiuri transmise prin socializare (Bonte, Izard, 1999, p. 682). Constatările evidențiate cu ocazia analizei comportamentelor de migrație temporară în străinătate trimit la ipoteza condiționării alegerilor sociale în funcție de valorile conjugate ale capitalului uman, simbolic și relațional existent la nivel comunitar. Informația de care dispun oamenii, valorile pe care le susțin și relațiile pe care le au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
temporară în străinătate trimit la ipoteza condiționării alegerilor sociale în funcție de valorile conjugate ale capitalului uman, simbolic și relațional existent la nivel comunitar. Informația de care dispun oamenii, valorile pe care le susțin și relațiile pe care le au determină, probabil, comportamentele sociale de alegere ale populației la nivel comunitar (tabelul 9). Satele cu un nivel ridicat de stoc educațional sunt mai bogate nu numai în capital uman, ci și în capital relațional și în orientări valorice de tip modern, cu accent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]