2,825 matches
-
Biserica "Sf. Nicolae" din Țigănești este o biserică ortodoxă construită în jurul anului 1841 în satul Țigănești (comuna Munteni, județul Galați). Ctitorul bisericii este considerat a fi marele logofăt și poet Costache Conachi (1777-1849), proprietarul moșiei Țigănești (unde avea și un conac) și unul dintre cei mai bogați boieri din Principatul Moldovei. Edificiul se află în cimitirul satului. În secolul al XVIII-lea, moșia Țigănești a devenit proprietatea familiei boierești Conachi. A fost construit un conac boieresc care a fost stăpânit de
Biserica Sfântul Nicolae din Țigănești () [Corola-website/Science/324003_a_325332]
-
moșiei Țigănești (unde avea și un conac) și unul dintre cei mai bogați boieri din Principatul Moldovei. Edificiul se află în cimitirul satului. În secolul al XVIII-lea, moșia Țigănești a devenit proprietatea familiei boierești Conachi. A fost construit un conac boieresc care a fost stăpânit de Manolachi Conachi (d. 1803), vornic al Țării de Jos. În acest conac s-a născut la 14 octombrie 1777 Costache Conachi (1777-1849). Acesta a fost un om învățat și avea rangul de comis în
Biserica Sfântul Nicolae din Țigănești () [Corola-website/Science/324003_a_325332]
-
se află în cimitirul satului. În secolul al XVIII-lea, moșia Țigănești a devenit proprietatea familiei boierești Conachi. A fost construit un conac boieresc care a fost stăpânit de Manolachi Conachi (d. 1803), vornic al Țării de Jos. În acest conac s-a născut la 14 octombrie 1777 Costache Conachi (1777-1849). Acesta a fost un om învățat și avea rangul de comis în anul morții tatălui său (în 1803). El a moștenit un ""sat întreg Țigănești (...) cu locuitori pe dânsul"". Tatăl
Biserica Sfântul Nicolae din Țigănești () [Corola-website/Science/324003_a_325332]
-
Conachi, care s-a născut la 17 august 1828. Soția sa a murit la 12 octombrie 1831, fiind înmormântată în cimitirul Bisericii Banu din Iași. Retras la Țigănești după o candidatură nereușită la domnia Principatului Moldovei, Costache Conachi a modernizat conacul boieresc (în perioada 1839-1841) construind și o poartă triumfală în stil neogotic. Tot atunci a construit o biserică cu hramul "Sf. Nicolae", probabil în locul alteia mai vechi. Fiica lui Costache Conachi, Cocuța, s-a căsătorit la Țigănești, la 2 iunie
Biserica Sfântul Nicolae din Țigănești () [Corola-website/Science/324003_a_325332]
-
Nicolae Vogoride, Cocuța Conachi s-a căsătorit la 10 iunie 1864 cu principele italian Emanuele Ruspoli. A decedat la 22 februarie 1870 și a fost înmormântată la moșia familiei de la Țigănești. În anul 1881, Emanoil Conachi-Vogoride, fiul Cocuței, a vândut conacul și moșia de la Țigănești lui Tache Anastasiu, în timp ce partea de moșie aflată pe malul drept al Bârladului a fost vândută lui Anton Cincu. Tache Anastasiu (1836-1900) și-a lăsat averea Academiei Române, printr-un testament din 1897. Biserica "Sf. Nicolae" din
Biserica Sfântul Nicolae din Țigănești () [Corola-website/Science/324003_a_325332]
-
Smith de la gară către casa lui Carruthers. Watson o vede pe Violet Smith pe bicicletă, urmărită de un bărbat cu barbă. După o porțiune de urmărire, bărbatul în cauză se retrage pe o potecă din pădure care duce la un conac. Watson decide atunci să se informeze cu privire la locatarii conacului și află de la o agenție imobiliară din Pall Mall că locuința fusese închiriată de scurtă vreme de un om pe nume Williamson. Watson îi face un rezumat lui Holmes care se
Biciclistul singuratic () [Corola-website/Science/324004_a_325333]
-
vede pe Violet Smith pe bicicletă, urmărită de un bărbat cu barbă. După o porțiune de urmărire, bărbatul în cauză se retrage pe o potecă din pădure care duce la un conac. Watson decide atunci să se informeze cu privire la locatarii conacului și află de la o agenție imobiliară din Pall Mall că locuința fusese închiriată de scurtă vreme de un om pe nume Williamson. Watson îi face un rezumat lui Holmes care se arată nemulțumit de observațiile lui Watson, din cauza faptului că
Biciclistul singuratic () [Corola-website/Science/324004_a_325333]
-
Watson îi face un rezumat lui Holmes care se arată nemulțumit de observațiile lui Watson, din cauza faptului că acestea nu-i aduc elemente noi. Holmes se duce el-însuși la Charlington marți după-amiază fără Watson. Pentru a se informa cu privire la locuitorii conacului, el intră în cârciuma satului unde află că Williamson este un fost preot, destul de dubios. Acolo se întâlnește cu Jack Woodley (evocat în prezentarea lui Violet Smith), o brută deranjată de investigațiile lui Holmes. Cei doi se bat cu pumnii
Biciclistul singuratic () [Corola-website/Science/324004_a_325333]
-
Cei doi ajung un pic prea târziu și-l observă pe drum pe bărbatul cu barbă într-o stare de agitație, căutându-l și el pe Violet Smith pentru a o salva de pericol. Cei trei bărbați intră pe terenul conacului din Charlington de pe potecă și descoperă că preotul Williamson tocmai încheiase cu forța o căsătorie între Violet Smith și Jack Woodley. Bărbatul bărbos din compania lui Holmes și Watson este Bob Carruthers, fostul angajator al tinerei femei. Înfuriat de ceea ce
Biciclistul singuratic () [Corola-website/Science/324004_a_325333]
-
prima jumătate a secolului al XX-lea. Prințul Anton Bibescu deținea în zona Corcovei peste 2000 de hectare de teren, atât vie, cât și teren arabil și păduri. Prințul a angajat un tânăr agronom francez pentru a se ocupa de conacul Bibescu de la Corcova (http://www.mehedinti.djc.ro/Obiective Detalii.aspx?ID=1176) și de podgorie, Aristoteles Sauget. Tânăr absolvent ca șef de promoție al Facultății de Științe Agricole din Nancy, Aristoteles Sauget este cel care a reorganizat moșia, a
Podgoria Corcova () [Corola-website/Science/319496_a_320825]
-
Motrului își putea redobândi acel mereu căutat echilibru al trupului și al sufletului, pentru a porni din nou, cu nebănuite avânturi, cu sporite energii, pe valurile învolburate ale vieții, în căutarea eternului mister al destinului omului pe pământ. Aici, în conacul de la Corcova, îi plăceau mai ales primăverile, lăsându-se pătruns de amețitorul parfum al atâtor flori pe care le considera numai ale acestui pământ și pe care credea că nu le va mai întâlni nicăieri. Prințul iubea la fel de mult și
Podgoria Corcova () [Corola-website/Science/319496_a_320825]
-
care decantaseră miraculos comoara de aur a soarelui verii." Desele popasuri la Corcova ale familiei Bibescu au prilejuit vizite celebre ale lui Ion Minulescu, Ion Pillat și alte personalități ale culturii române sau politicii vremii. La îndemnul prințului, aici, în conacul de la Corcova, a scris Mihail Sebastian (http://www.cafeneaua politica.ro/restituiri.htm) piesa “Steaua fără nume” pe care o botezase inițial “Ursa Mare” și ale cărei fapte și eroi au fost rupte din realitatea așezărilor din Lunca Motrului. Marele
Podgoria Corcova () [Corola-website/Science/319496_a_320825]
-
fiind de religie protestantă. Friedrich s-a căsătorit cu Elisabeta de Boemia. Din cauza domniei sale scurte a fost numit ironic "regele de o iarnă" (; Este responsabil pentru construcția faimoasei grădini "Hortus Palatinus" în Heidelberg. Frederic s-a născut la "jagdschloss Deinschwang" (conacul de vânătoare) în apropiere de Amberg în Palatinatul Superior. A fost fiul lui Frederic al IV-lea, Elector Palatin și a Louisei Juliana de Nassau, fiica lui Wilhelm cel Taciturn și a Charlotte de Bourbon-Montpensier. Membru al Casei Palatino-Simmern, Frederic
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
mai importante personalități politice și militare locale și s-a înființat un Consiliu Național al Banatului, condus de dr. Aurel Cosma. În zilele următoare, soldații întorși de pe front, revoltați de lipsurile în care se zbăteau familiile lor iau cu asalt conacele celor avuți, împărțind celor înfometați stocurile de alimente și de alte bunuri rechiziționate. În multe localități, autoritățile făceau apel la aparatul represiv. Jandarmii și așa numitele „gărzi de oțel” intervin cu brutalitate, mulți locuitori nevinovați căzând victime măcelurilor Românii din
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
află în partea sud-vestică a județului Iași, la o distanță de 67 km de municipiul Iași, ajungându-se aici de pe DE 583 (DN 28), mergând apoi 4 km pe drumul din dreapta (DC 87), aflat imediat după podul pe râul Siret. Conacul familiei Alecsandri a fost construit între anii 1861-1867 după propriile planuri ale poetului Vasile Alecsandri și sub atenta supraveghere a Paulinei Alecsandri (1840-1921), soția poetului, în satul Mircești, aflat la o distanță de 4 km de Drumul European Iași-Roman. Inițial
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
în posesia casei și a numit un custode pentru tot inventarul. Casa s-a aflat în custodia Academiei până în anul 1944, fiind permis accesul publicului vizitator. Ca urmare a luptelor purtate în apropiere în cel de-al doilea război mondial, conacul și exponatele au suferit o serie de daune, care a determinat necesitatea efectuării unor lucrări de restaurare. După război, casa și moșia lui Alecsandri au fost preluate abuziv de către statul român, trecând în administrarea Ministerului Artelor și Informațiilor. Odata încheiate
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
exponatele au suferit o serie de daune, care a determinat necesitatea efectuării unor lucrări de restaurare. După război, casa și moșia lui Alecsandri au fost preluate abuziv de către statul român, trecând în administrarea Ministerului Artelor și Informațiilor. Odata încheiate reparațiile, conacul a fost deschis ca muzeu memorial la data de 9 iunie 1957. Exponatele au fost reorganizate în anul 1987, apoi, în perioada 1991-1993, s-au efectuat lucrari de restaurare. La finalizarea acestora, casa memoriala a fost redeschisa publicului vizitator la
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
oglindă, dulap, paturi), tablouri în ulei și fotografii de familie (portretele părinților și ale familiei), stampe, fotocopii după manuscrise, scrisori, ediții de opere, documente originale, aspecte privind creația dramatică și transpunerea ei scenică, diferite obiecte cu valoare memorială. În curtea conacului, a fost construit între anii 1925-1927, din inițiativa Academiei Române și cu sprijinul Ministerului Artelor, un mausoleu asemănător ctitoriilor voievodale moldovenești, în care au fost strămutate la 19 mai 1928 osemintele poetului, înhumate inițial într-o criptă dintrun colț al grădinii
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
este un monument din satul Mircești (județul Iași), format dintr-o capelă mortuară unde a fost înmormântat poetul Vasile Alecsandri (1821-1890). El a fost construit în perioada 1925-1927, din inițiativa Academiei Române și cu sprijinul Ministerului Artelor, în curtea conacului de la Mircești. Planurile monumentului au fost realizate de arhitectul Nicolae Ghica-Budești, membru de onoare al Academiei Române. a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, alcătuită de Institutul Național al Monumentelor Istorice, având codul de clasificare
Mausoleul lui Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/315939_a_317268]
-
o baracă de scânduri, cu lemnul înnegrit, putrezit de ploaie și plin de mușchi, înconjurată de vegetație abundentă. Între anii 1925-1927, din inițiativa Academiei Române și cu sprijinul Ministerului Artelor, a fost construit un mausoleu asemănător ctitoriilor voievodale moldovenești în curtea conacului de la Mircești. Locul construirii mausoleului a fost ales de academicienii Alexandru Lapedatu (ministrul cultelor și artelor) și Ioan Bianu. Planurile monumentului au fost realizate de către arhitectul Nicolae Ghica-Budești (1869-1943), membru de onoare al Academiei Române, de construcția lui s-a îngrijit
Mausoleul lui Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/315939_a_317268]
-
aflat în partea stângă. În trecut, cronicarul Ion Neculce (1672-1745) avea o moșie mare în satul Prigorenii Vechi, pe dealul Coasta Buznii (față în față cu dealul pe care se află și acum biserica familiei Neculce). Aici se afla un conac, din care nu a mai rămas astăzi nimic, doar locul din mijlocul câmpului, care nu a mai fost lucrat niciodată. Între conac și biserică se află un șes unde era odinioară un iaz, din care se mai vede și astăzi
Biserica de lemn din Prigoreni () [Corola-website/Science/315958_a_317287]
-
față în față cu dealul pe care se află și acum biserica familiei Neculce). Aici se afla un conac, din care nu a mai rămas astăzi nimic, doar locul din mijlocul câmpului, care nu a mai fost lucrat niciodată. Între conac și biserică se află un șes unde era odinioară un iaz, din care se mai vede și astăzi digul. Biserica inițială a fost construită cu cheltuiala vornicului Ion Neculce, fiind finalizată în perioada domniei lui Grigore al II-lea Ghica
Biserica de lemn din Prigoreni () [Corola-website/Science/315958_a_317287]
-
este un conac în ruine care se află în satul Tupilați din județul Neamț și care a fost construit de către familia marelui logofăt Ștefan Catargiu în anul 1842, pe locul unuia mai vechi. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
Tupilați din județul Neamț și care a fost construit de către familia marelui logofăt Ștefan Catargiu în anul 1842, pe locul unuia mai vechi. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale din septembrie 2009 se referă astfel la Conacul familiei Catargi din Tupilați: ""Construit în secolul al XVIII-lea și modificat în 1842, este cel mai bun exemplu de curte boierească din Moldova, datorită supraviețuirii tuturor componentelor arhitecturale în picioare, poarta, zidurile, împrejmuirea fortificată cu turnurile cilindrice de la colțuri
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
fortificată cu turnurile cilindrice de la colțuri, anexele și impunătoarea casă boierească."" Ansamblul curții boierești de la Tupilați se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Neamț 2004" la nr. 476, având codul . El este compus din două monumente cu același regim: Conacul Catargi din Tupilați a fost construit în secolul al XVIII-lea și modificat în anul 1842. Suprafața de 10.400 metri pătrați a conacului care cuprindea pe lângă conacul propriu-zis și o serie de dependințe (locuințe pentru îngrijitori, grajduri, beciuri și
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]