8,042 matches
-
cuvinte, pentru cei care studiază securitatea regională din punctul de vedere al subsistemelor, acestea sunt doar instrumente analitice, tipuri ideale În sens weberian, iar pentru cei care discută despre sisteme subordonate, acestea există și În realitate, nu doar la nivel conceptual, fiind elemente fundamentale ale ordinii mondiale. Literatura dedicată complexelor de securitate este de dată mai recentă (anii ’80), Însă Împrumută elemente din ambele direcții de cercetare. 6.2.2. Subsistemul regional Subsistemele regionale sunt definite În general drept structuri de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cuvinte, alianțele regionale creează fie contra-alianțe, fie imitatori. Evaluarea impactului subsistemelor transnaționale și integrate este Însă mult mai problematică. Rezultatele cercetărilor din perioada Războiului Rece pot fi aplicate noilor situații cu mari rezerve, iar studiile comparative recente Încă reproduc cadrul conceptual dezvoltat În contextul bipolarității. În general, se acceptă totuși faptul că subsistemele regionale sunt mai degrabă integrate decât strict interguvernamentale sau transnaționale și că sferele de securitate sunt din ce În ce mai strâns legate unele de altele, mai ales la nivel regional (Falk
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
există situații În care, datorită interdependențelor de securitate, pot fi generate structuri regionale de securitate distincte, și nu neapărat instituționalizate, această perspectivă introduce regiunea ca actor legitim pe scena internațională. Un alt avantaj este că, datorită unei mai mari flexibilități conceptuale, are potențial mult mai mare de aplicabilitate la cazuri reale. Totuși, ea lasă nerezolvată chestiunea criteriilor de stabilire a limitelor unei regiuni. Această dilemă nu este numai a studiilor de securitate regională, ea Înscriindu-se Într-o discuție mai largă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
la Îndemâna statului) are Întotdeauna loc Într-un context mai larg decât cel militar. În același timp, izbucnirea ostilităților armate este departe de a echivala cu Întreruperea activităților În alte dimensiuni. Pe urmele lui Clausewitz sau Jomini, În perioada postnapoleoniană, materialul conceptual al gândirii strategice s-a extins exponențial, acoperind nu doar mediul terestru, ci și pe cel maritim sau aerian. Julien Corbett (Some Principles of Martime Strategy, 1972) sau Alfred Thayer Mahan (The Influence of Sea Power Upon History, 1890) au
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
organizarea și manevrarea forțelor armate Într-un context mai larg, dincolo de câmpul de bătălie, inclusiv În ceea ce privește pregătirea pentru confruntarea pe teren, dar și exploatarea imediată a rezultatelor acestei confruntări (Smith, 2001, pp. 1-3). În timp, procesul de extindere a limitelor conceptuale ale strategiei, de data aceasta dincolo de teatrul de operațiuni, se mai produce odată În secolul XX, răspunzând gradului tot mai crescut de complexitate a societăților. La cel mai general nivel, strategia se referă În prezent la procesul de atingere a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
strategic nu se oprește aici. Capitolul de față a fost dedicat exclusiv introducerii publicului interesat de domeniul strategiei În principalele dezbateri legate de locul studiilor de strategie În mai larga tematică a relațiilor internaționale. Plecând de la această schiță a cadrului conceptual, cei preocupați de studiile strategice pot continua de exemplu să se familiarizeze cu diferite forme sau, mai degrabă, tehnici de utilizare a instrumentului militar precum războiul de uzură, războiul de epuizare și cel de anihilare sau conceptul de strategie indirectă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de exemplu să se familiarizeze cu diferite forme sau, mai degrabă, tehnici de utilizare a instrumentului militar precum războiul de uzură, războiul de epuizare și cel de anihilare sau conceptul de strategie indirectă. Spațiul restrâns nu permite aici o analiză conceptuală a universului unor strategi clasici pentru a descoperi, de pildă, principiul bătăliei decisive și pe cel al centrului de gravitate sau al punctului culminant al victoriei, Însă cei interesați pot utiliza bibliografia de la sfârșitul volumului pentru a-și orienta potențialele
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
volatile la cele foarte dinamice și accidentale. Natura ei este euristică și propedeutică. Adică de pregătire a momentului deciziei (propedeutica) și de căutare a soluțiilor strategice optime (euristica). De remarcat că, deși mulți au supraevaluat puterea predictivă a acestui cadru conceptual, autori precum Kahn au subliniat neîncetat limitele istorice și ontologice ale unor exerciții intelectuale de previziune: Chiar dacă n-ar exista accidente sau incertitudini intrinseci, În sens probabilistic, tot nu ar putea fi făcute predicții despre toate evenimentele. Chiar dacă ființele umane
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și limitează În multe aspecte libertatea directorilor de program În a-și adapta continuu prioritățile În vederea accelerării procesului transformațional. Execuția bugetară este deficitară, iar legislația În domeniu trebuie Îmbunătățită. La nivel național prin aprobarea HG 1361/2006 s-a finalizat conceptual „Strategia pentru Îmbunătățirea sistemului de planificare și elaborare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale”. Se preconizează utilizarea bugetării pe programe (inclusiv execuția) după un calendar cu finalizare În 2013. Până În prezent, multe ministere au elaborat programe doar după
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Roger; William, Ury (1981), Getting to Yes: How to Negotiate without Giving In, Arrow Books, Londra. Flournoy, Michele; Julianne, Smith (eds.) (2005), European Defense Integration: Bridging the Gap between Strategy and Capabilities, CSIS, Washington (DC). Foster, Gregory, D. (1992), „A Conceptual Foundation for the Developemnt of Strategy”, În James Gaston (ed.), Grand Strategy, National Defense University Press, Washington (DC). Freedman, Lawrence (1992), „Order and disorder in the new world”, Foreign Affairs, vol. LXXI, nr. 1, pp. 20-37. Freedman, Lawrence (2003), The
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
under Uncertain Conditions (Dragoș Paul Aligică & Marian Zulean) In this chapter, we present the main concepts, methods and challenges of strategic forecasting, as well as the heuristics and cognitive tools for understanding decision-making process under uncertainty. First, we examine the conceptual framework of strategic forecasting. Then, we define and describe scenarios as a complex method and decision-making instrument. Finally, the study assesses several descriptive and normative aspects of scenarios in national security policy, illustrated by US, NATO and EU examples. III
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
făcea simțit pregnant suflul poeziei noi. În prefața la Soliloquii, Emil Giurgiuca, în stilul său specific, le caracterizează astfel: „Din faza solarelor crâmpeie de vară, pur și simplu metaforică, o metaforă exterioară, plasticizantă, poezia lui, poposind un moment prin poetica conceptuală, a urcat la treapta de marmoră a stilului nou, zveltă și tristă ca o apă sublunară.” Sigur, în lirica de început se regăsesc toate stereotipiile verbale și imagistice specifice vârstei (aproape infantile), dar și climatului literar, matricelor formative ale anilor
BOLDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
acesta a conciliat istoricul și anecdoticul. Generalizările finale se impun aproape de la sine: eruditul Plutarh a folosit constructiv izvoarele, neinfluențabil și cu discernământ critic; nu a fost un moralist, ci un bun cunoscător al firii omenești, cu lecturi întinse. Neașteptat, conceptual și metodologic, va fi al treilea volum, Dualismul tragediei lui Sofocle (1936), fundamentat pe ideea artei pure, care dă și perspectiva de apreciere. Respingând tendința premeditată și diferențele dintre genuri, autorul va judeca tragediile sofocleene în funcție de relația binara idei filosofice
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
culoarea iubită îmi e cenușiul”) alunecă în stări evanescente. Mai rar, O noapte de vară citadină aduce acorduri de jazz și frenezia orașului cosmopolit. În poezia peisajului și a anotimpurilor se strecoară meditația trecerii timpului, dar, depășit de rigorile poeziei conceptuale, B. rămâne la un nivel îndeobște banal. SCRIERI: Cenușiu, București, 1936; Vraja anotimpurilor, București, 1943; Scurt comentariu critic la poezia lui Virgil Treboniu, București, 1945. Repere bibliografice: Virgil Treboniu, Poezia lui Paul Bărbulescu, RAZ, 1938, 46; Perpessicius, Opere, IX, 44
BARBULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
o boală psihică, un fenomen uman complex, un mod de a fi și un mod de a se Înfățișa al persoanei umane. Speciile nebuniei și tulburările psihomorale Când vorbim despre nebunie avem Întotdeauna impresia că ne referim la un cadru conceptual bine delimitat. De fapt, lucrurile nu stau deloc așa (M. Foucault, M. Thuilleaux, G. Lanteri-Laura, F. Gregoire, A. Jaccard, J.H. Bless, J. de Tonquédecă. Mulți specialiști - medici, psihologi, filosofi, moraliști, sociologi − susțin cu argumente, mai mult sau mai puțin solide
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
abia și-au luat carnetul de conducere cauzează deseori accidente grave, chiar dacă au o cantitate relativ mai mică de alcool în sânge. Pe de altă parte, abordarea sistemelor propusă de Holder este o metodă mai complexă din punct de vedere conceptual, iar scopul prevenției este acela de a modifica sistemul social într-o manieră care să favorizeze reducerea problemelor identificate în rândul comunității. Premisa de la care pornește abordarea sistemelor este că strategiile de prevenție sunt mult mai eficiente în momentul în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
o boală endemică a zilelor noastre, întreaga societate contemporană fiind, potrivit lui G. Deleuze și F. Guattari, un câmp al deconstrucției umane, al constrângerilor de tip schizofrenic (Deleuze și Guattari, 1980). În esență, din punctul nostru de vedere, dificultățile în reconstrucția conceptuală a acestor termeni sunt legate, în primul rând, de reabilitarea imaginii și a statutului persoanei cu tulburări mentale, privită ca un rebut, o anomalie, cel mult o curiozitate. Se pierde din vedere faptul că acesta este un om (bolnavul psihic
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
afirma că nu există o definiție general acceptată, univocă, asupra a ceea ce este normalitatea. Există, însă, în această direcție un efort susținut și multe încercări din partea practicienilor și cercetătorilor din domeniul psihiatriei, psihologiei, sociologiei, antropologiei, deși demersurile lor se dimensionează conceptual foarte distinct, având în vedere diferențele de conținut conceptual ce se impun între normalitatea clinică și cea socială, spre exemplu. Pentru realizarea acestui deziderat, D. Offer și M. Sbashin au încercat să readucă în prim-plan punctul de vedere exprimat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
asupra a ceea ce este normalitatea. Există, însă, în această direcție un efort susținut și multe încercări din partea practicienilor și cercetătorilor din domeniul psihiatriei, psihologiei, sociologiei, antropologiei, deși demersurile lor se dimensionează conceptual foarte distinct, având în vedere diferențele de conținut conceptual ce se impun între normalitatea clinică și cea socială, spre exemplu. Pentru realizarea acestui deziderat, D. Offer și M. Sbashin au încercat să readucă în prim-plan punctul de vedere exprimat de K. Jaspers, conform căruia terapeutul trebuie să fie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
intelectuale și, mai ales, aptitudinile lor de adaptare socială și personală în perfectă armonie, ele pot fi considerate în stare de perfectă normalitate” (Cambell, 1995, p. 447). În urma analizelor care s-au întreprins, concluzia este că normalitatea e o construcție conceptuală cu un puternic determinism cultural. Spre exemplu, nu trebuie pierdut din vedere faptul că homosexualitatea a fost tolerată ca o formă de expresie a sexualității umane în Roma și Grecia Antică și a fost din nou acceptată în societățile de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Tocmai de aceea, pentru a șterge cumva din această tendință taxinomică, în D.S.M.IV TM este utilizată, spre exemplu, sintagma de „individ cu tulburare de sindrom de schizofrenie”, și nu cea de schizofrenic. Continuând pe linia de analiză a construcțiilor conceptuale ale celor două mari sisteme internaționale de clasificare nosologică, apar ca evidente diferențele semnificative dintre sintagma de tulburare mentală, ce aparține D.S.M.IV TM și sintagma de boală mentală, ce aparține C.I.M.10 (Clasification of Mental and Behavioricals Disorders - OMS
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
HIV se poate simți bine azi, dar nu se poate numi sănătoasă pentru că ea se află la mare risc de îmbolnăvire și de deces prematur în viitor. Separarea stării actuale de sănătate de posibila evoluție a bolii devine un obstacol conceptual în definirea sănătății (Institute of Medicine, 2001). Dat fiind faptul că starea de sănătate este un concept dinamic, o persoană poate modifica aspecte ce țin de dimensiunile acesteia pentru a avea o viață mai satisfăcătoare. Sănătatea pe care o persoană
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Psihologia comunității. Teorie și practică, Editura Oscar Print, București. Sarason, S.; Sarason, I.; Pierce, G. (2003), „Social support. An interactional view”, în Zani, B.; Palmonari, A. (2003) (coord.), Manual de psihologia comunității, Editura Polirom, Iași. Zani, B. [1996] (2003), „Instrumente conceptuale și metode de cercetare”, în Zani, B.; Palmonari, A. (coord.), Manual de psihologia comunității, Editura Polirom, Iași. Weber, A.L. (1992), Social Psychology, HarperCollins Publishers, New York. Hotărârea nr. 1342 din 26 august 2004 privind aprobarea Strategiei naționale pentru supravegherea, controlul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dintre consecințele relevate de aproape toate anchetele ale „coabitării” zilnice cu acest membru al familiei care este televizorul și care își afirmă tot mai pregnant ascendența față de părinți și de școală în socializarea copiilor, adolescenților, tinerilor. Măsurarea violenței televizate Repere conceptuale și metodologice Majoritatea investigațiilor consacrate evaluării conținuturilor violente din programele de televiziune apelează la două metode: Analiza de conținut, în diversele ei variante, inclusiv după modelul denumit „analiza aserțiunilor evaluative” al lui Osgood, model pertinent pentru determinarea intensității evaluative cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
anilor ’90, oamenii de știință abordând acest subiect în faza inițială de dezvoltare prin raportarea la legislația specifică din domeniul sănătății mintale, în special prin accentuarea drepturilor pacienților. Inițiatorii curentului, David Wexler și Bruce Winick, au subliniat faptul că fundamentul conceptual s-a deteriorat ulterior prin diminuarea importanței acordate sănătății mintale și focalizarea pe consecințele terapeutice care derivă din procesul penal. În acest sens, se remarcă aplicarea conceptului la alte domenii cum ar fi sancțiunile penale, violența domestică, îngrijirea sănătății, contractul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]