8,033 matches
-
cunoaștere nu trebuie să conțină doar informațiile din interiorul firmei, ci poate include și cunoștințele obținute din altă parte. Avantajul strategic apare când firma poate să mobilizeze un set de competențe interne și externe care sunt dificil de copiat de concurenți. Implementarea înseamnă transpunerea ideii în ceva nou și lansarea pe piața internă sau externă. Această fază cuprinde trei elemente-cheie: Dobândirea resurselor de cunoaștere care să permită inovarea (de exemplu: crearea a ceva nou prin intermediul activității de cercetare dezvoltare, cercetarea pieței
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
de inovare; existența unor disparități între inovațiile de produs și cele de proces; diminuarea creativității autorilor proiectelor de inovare; diminuarea motivației pentru inovare; degradarea climatului organizațional; diminuarea cotelor de piață; atomizarea piețelor; diminuarea elasticității rezultatelor în raport cu costurile inovării; apariția unor concurenți cu cote reduse de piață implicați în proiecte de inovare. Metoda Delphi reprezintă o procedură de evaluare structurată a anumitor situații sau evenimente de grupuri de experți nereuniți. În cazul metodei Delphi pentru prognoza anumitor situații specifice inovării, este necesară
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
Contribuții Recunoaștere Cercetarea mediului pentru indicii tehnice și economice care să declanșeze procesul schimbării Aliniere Asigurarea unei concordanțe între strategia generală de afaceri și schimbarea propusă, și nu inovație pentru că este la modă sau ca o reacție de atac față de concurent Dobândire de cunoștințe Recunoașterea limitelor tehnologice ale companiei și capacitatea de a se conecta la surse externe de cunoaștere, informare, echipamente etc. Transferul de tehnologie din variate surse externe și conectarea la punctele relevante din interiorul organizației Producere A avea
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
majoritatea ramurilor industriale. În acest context, putem aprecia că modificările mediului de afaceri au avut drept consecință transformarea luptei concurențiale într-o competiție axată pe avantajele progresului tehnologic, succesul întreprinderilor performante bazându-se pe abilitatea acestora de a oferi înaintea concurenților produse și servicii de calitate la prețuri acceptabile, capabile să satisfacă exigențele clienților. Astfel, costul produsului și timpul de obținere a acestuia devin importante arme competitive.<footnote Băileșteanu, Gh., Șipoș, G., „Controlul activităților aferente unui proiect de inovare”, Conferința națională
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
acestea. Dacă din perspectiva progresului tehnic proiectul este un succes, performanțele tehnice curente ale noului produs reprezintă o îmbunătățire în raport cu cele precedente și se datorează procesului de inovare. Nivelul progresului tehnic aferent proiectului poate fi comparat cu performanțele tehnice ale concurenților, cu performanțele tehnice planificate a se obține sau cu performanțele tehnice înregistrate într-o anumită perioadă de timp. Performanțele tehnice ale proiectului se exprimă prin parametrii tehnici cheie ai noului produs, proces sau tehnologie, iar obiectivele de performanță tehnică reflectă
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
ales din Bârlad, Constantin Nițuc și primarul Aurel Găvan) s-au năpustit să-și vadă nu numai figurile ci și aspirațiile, problemele, realizările reflectate pe micul ecran. La prima selecție pentru tiptop mini-top a copiilor de la grădinițe, au fost numai concurenți, 304 copii. Dar și participarea afectivă cu tătici, bunici, frați etc. era ... absolut certă și normal Firesc s-a dezvoltat o excepțională autoritate morală pentru TV.V., întrucât Iașul nu a avut decât peste un an TLM și la peste 2
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
întotdeauna un subiect de carte, film sau de jurnal ca orice om care a făcut ceva la viața lui. Ori, din cauza porcăriilor specifice din presa locală (ori de unde), restul nu e dispus să facă imagine bună celui mai de seamă concurent. Așa că, chiar foști elevi sau angajați devin vectori de imagine negativă (fie și prin omisiune !) într-o comunicare mass-media. M-am simțit onorat pentru porecla Marin TV, mă simt deosebit de onorat că am ajuns erou de film (bun, 108 bun
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Premiul al II lea - Timona Balmuș, Meridianul Bârlad Premiul al III-lea - Mirela Irimia, redactor Adevărul de Vaslui Pentru a înlătura eventualele suspiciuni, Dumitru V. Marin, directorul Grupului de Presă Cvintet Te Ra, a făcut publice criteriile de departajare a concurenților. "Au fost mai multe criterii de sondare: a publicului simplu, a instituțiilor - circa 40, a personalităților județene - circa 50 de intervievați, care m-au clasat pe primul loc, prin votul acordat", a precizat profesorul. (Adevărul de Vaslui, 29.01.2007
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de regulă, numai la câteva produse din nomenclatorul lor, sau numai pentru perioade de timp determinate, din mai multe motive, și anume: -în scopul pătrunderii pe anumite piețe (penetration prices); -în scopul ținerii la distanță sau al descurajării unor eventuali concurenți (keep-out prices); -în scopul promovării vânzărilor (promotional prices). O largă categorie de practici comerciale se bazează pe resorturile psihologice<footnote Maria Moldoveanu, Dorina Miron, Psihologia reclamei - publicitatea în afaceri, Editura Libra, București, 1995, pp. 13-14. footnote> ale cumpărătorilor, pe sensibilitatea
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
-agenții economici nu sunt permanent, complet și corect informați asupra variabilelor pieței; -agenții economici nu pot găsi și folosi fără restricții deosebite factorii de care au nevoie la un moment dat etc. Concurența imperfectă nu exclude însă rivalitatea de pe piață. Concurenții se luptă pentru a-și mări cotele de piață, rivalitatea dintre ei manifestându-se în diverse forme, începând cu acțiuni publicitare pentru a atrage cumpărătorii, până la îmbunătățirea calității bunurilor oferite. Analizând structura pieței sub aspectul numărului și cotei de piață
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
interes strategic (apărarea națională) și de interes public: producția de armament, materiale radioactive, unele substanțe farmaceutice (morfina), producerea banilor și a timbrelor etc. Această situație de monopol se concretizează în aceea că există obstacole de reglementare sau legislative la intrarea concurenților, iar alți agenți economici nu au dreptul să producă bunuri materiale și să presteze servicii similare sau să le importe și să le comercializeze. În al treilea rând poate exista un monopol economic, care constă în concentrarea și centralizarea capitalului
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
servicii similare sau să le importe și să le comercializeze. În al treilea rând poate exista un monopol economic, care constă în concentrarea și centralizarea capitalului și deci a producției, care are ca efect eliminarea de o firmă a celorlalți concurenți din industrie. În al patrulea rând, pe o anumită piață, poate fi un monopol tehnologic generat de proprietatea asupra unor patente (licențe), care pentru anumite produse sunt deținute de o singură firmă, licențele fiind protejate de lege. În al cincilea
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
furnizor, dacă reduce prețul sub cel al pieței, va fi „invadat” de comenzi, fiind incapabil să le satisfacă, forța sa economică fiind foarte mică; invers, dacă ar majora prețul, ar rămâne fără comenzi, bunurile sale fiind perfect omogene cu ale concurenților, iar piața fiind transparentă. Din contră, pentru monopol, diagrama cererii are pantă descrescătoare și este în relație negativă cu prețul. În aceste condiții, firma monopol este obligată să țină cont de exigențele curbei cererii și de a determina pe această
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
producătorul monopolist este în situația de echilibru atunci când nu are interesul să modifice prețul și cantitatea bunului respectiv. În cele mai multe cazuri se poate crede că producătorul caută să obțină profitul cel mai mare cu putință, dar, pentru preîntâmpinarea apariției unor concurenți atrași de supraprofiturile monopolului, acesta poate să conceapă și alte strategii de gestiune decât cele care vizează maximizarea profitului<footnote Există și situații particulare în care monopolurile practică și alte forme de gestiune, respectiv: a) maximizarea cifrei de afaceri se
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
strategii de gestiune decât cele care vizează maximizarea profitului<footnote Există și situații particulare în care monopolurile practică și alte forme de gestiune, respectiv: a) maximizarea cifrei de afaceri se practică atunci când există riscul pătrunderii în industrie a unor noi concurenți. Ca urmare, monopolistul încearcă să-și maximizeze cifra de afaceri, preferând profituri imediate mai mici, riscând chiar pierderi (prețul devine inferior costului mediu), pentru a-și proteja situația de unic producător; b) tarifarea la nivelul costului marginal, ca măsură de
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
preț durabil. Existența supraprofitului conduce la atragerea în ramură a noi investitori, extinderea producțiilor substituibile din partea concurenței, mărirea ofertei industriei (cererea pieței fiind relativ constantă, cererea pentru produsele firmei se reduce pentru că apar noi ofertanți). Intrarea în ramură a noilor concurenți se realizează până în momentul când dispare profitul pur. Ca atare, spre deosebire de monopol, firma monopolistică obține profit pur (supraprofit) doar temporar, deoarece în fața excesului de ofertă prețurile scad periodic. Deci, pătrunderea în ramură a noi firme antrenează o diminuare a cifrei
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
monopolului, producătorul se bucură în mare măsură de „impunitate”<footnote Gilbert Abraham-Frois, op. cit., 1994, p. 267. footnote>: aceasta este totală când producătorul este singur pe piață (monopol pur) și nu are de ce să se teamă de nicio reacție din partea unor concurenți; de asemenea, chiar și în cazul concurenței pure și perfecte producătorul este într-un fel protejat, deoarece este sigur că își va vinde producția la prețul curent. Nu același lucru se întâmplă în cazul piețelor pe care există un număr
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
va vinde producția la prețul curent. Nu același lucru se întâmplă în cazul piețelor pe care există un număr mic de producători, pentru că, de această dată, vânzările fiecărei firme depind nu numai de prețul propriu, ci și de cel al concurenților. Deci, spre deosebire de concurența perfectă, unde consecințele modificării ofertei unuia sau altuia dintre producători asupra pieței sunt insesizabile, în condițiile oligopolului, dimpotrivă, acțiunile fiecărei firme au un impact deosebit asupra piețelor în general. Concentrarea și centralizarea producției și a capitalului în
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
unui anumit bun, acesta fiind solicitat de numeroși cumpă rători (consumatori). De aceea, pentru mai multă precizie, putem spune că o ramură (sau o industrie) este în situația de oligopol atunci când acțiunile unui producător determinat au o influență semnificativă asupra concurenților săi, ceea ce îi oferă o anumită putere de piață<footnote Puterea de piață reprezintă gradul de control pe care o firmă sau un grup de firme îl exercită asupra nivelului prețului și producției dintr-o anumită ramură de activitate. Indicatorul
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
o pondere importantă în oferta totală și are capacitatea de a influența piața în mod direct (prin deciziile privind prețul, cantitatea, publicitatea, lansarea în modele noi, modul de comercializare etc.) și indirect (prin reacțiile pe care le are la acțiunile concurenților). „Considerând stabilitatea prețurilor ca o fortăreață care trebuie păstrată neschimbată un timp cât mai îndelungat, firma oligopolistă are la îndemână alte arme eficace care pot asigura elasticitatea necesară politicii economice și comerciale. Asemenea arme ca schimbarea calității, înnoirea produselor, modificarea
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
lor cu rivalii, fără a conduce la conflicte, așa cum ar putea provoca acțiunea de scădere unilaterală a prețurilor.”<footnote F. Rotschild, apud Niță Dobrotă, op. cit., p. 198. footnote>. Pe această piață cererea este atomizată, iar barierele de intrare pentru noii concurenți sunt foarte puternice. Ele constau în bariere tehnice (deținerea de licențe, brevete etc.), financiare (privilegii speciale cu marile instituții financiare și de credit care sunt piedici pentru eventualii nou veniți) și organizatorice (contracte de exclusivitate cu furnizorii de anumite materii
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
caz de oligopol, oricare dintre firme se întreabă care va fi efectul deciziei sale cu privire la preț sau la cantitate asupra celorlalți și care vor fi reacțiile lor. Prețul produsului, cantitatea vândută, profitul obținut de o firmă, toate depind de reacția concurenților. Există în acest caz o funcție de reacție. Totodată, trebuie subliniat că interdependența este, în primul rând, efectul gradului înalt de concentrare<footnote Prin grad de concentrare se înțelege fracțiunea din producția și vânzările totale ale unei națiuni care revine (sunt
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
doar una singură, care, printr-o atitudine activă, încearcă să organizeze colaborarea în cadrul ramurii. a.2) În situația în care o structură oligopolistă este caracterizată prin coexistența unei firme dominante și a unui număr de firme mici, firma lider impune concurenților prețul pieței, adică prețul care o avantajează. Firma lider (numită și firma „barometru”, așa cum se prezintă General Motors în industria auto din SUA) își elaborează autonom propria strategie privind prețul, oferta, reînnoirea producției etc., făcând abstracție practic de ceilalți concurenți
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
concurenților prețul pieței, adică prețul care o avantajează. Firma lider (numită și firma „barometru”, așa cum se prezintă General Motors în industria auto din SUA) își elaborează autonom propria strategie privind prețul, oferta, reînnoirea producției etc., făcând abstracție practic de ceilalți concurenți. Ea se comportă ca un autor de preț<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 420. footnote>, nefiind în mod necesar cea mai puternică, dar este, în mod evident, cea mai bine informată, cea mai bine organizată. În
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
prețurile, iar la reducerea cererii micșorează producția, forța de muncă fiind restricționată. În unele cazuri practică reduceri de preț, sub forma bonusurilor (pentru impulsionarea cererii și mărirea cotei de piață sau pentru a împiedica intrarea pe piață a unor noi concurenți). Reducerile de prețuri sunt apanajul liderului; dacă sunt inițiate de alte firme, liderul poate proceda la contramăsuri, inclusiv prețul eliminatoriu sau „de pradă” (P < CM), până când inițiatorul revine, iese de pe piață, ori îl recunoaște tacit pe lider, iar prețurile revin
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]