2,979 matches
-
grijă destine. Îmi plăcea nespus de mult la școală. De fapt, cele dintậi jocuri ale copilăriei mele erau legate de școală. Prima mea școală o organizasem în particular, pe corhana Frenței; elevii mei scriau grijulii pe frunze de salcậmi, cu condeie făcute din spini lungi, bine ascuțiți, iar eu le dădeam note cu exigență. Îmi făcusem chiar și un catalog, notam absențele cu grijă, îi ascultam zilnic la abecedar, aritmetică, mai apoi la geografie, istorie și cunoștințe despre mediu. Notarea era
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
cu bucuria de a-mi umple sufletul de lumină și taină și reveneam cu plenitudinea întậlnirii cu minunata mea Frență. Lecțiile mi le făceam acolo în cậmp, la iarbă verde, alături de vacile sau oile care pășteau liniștite primprejur. Înmuiam ușor condeiul în călimara cu cerneală și urmăream cu precizie matematică liniile oblice, subțiind sau îngroșậnd pậntecele slovelor, caligrafiind citeț și ordonat. Eram concomitent elev și profesor. Da, dintotdeauna mam simțit profesor și, sub cireșii aceia din cậmp, îmi predam cu voce
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
îți voiu da pace. 10Dormi tu - și lasă să rămân deștept. Pe când citesc întotdeauna-mi place, Din când în când să cat la tine drept, Să văd cum dormi... să te admir cu drag... Cu gura-abia deschisă-ncet respiri, De pe condei eu mîn-atunci retrag. Pătrunde pacea tristele-mi gândiri. Frumoasă ești... o prea frumoasă fată. Ca marmura de albă-i a ta față. Îmi vine să alerg la tine-ndată Ș-astfel cum dormi să te cuprind în brață. {EminescuOpIV 244
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fire Nimic nu știu, nimic nu pot; Căci nu-i supusă lămuririi Gîndirea-n capul înțelept - La toate farmecele firii 40Se bat cu mînile pe piept. {EminescuOpIV 251} SONET SATIRIC Pișcată-ți este mâna ta de streche, De miști în veci condeiul pe hârtie - Dureaz-un șir sau fabrică o mie: Cuvinte-nouă-or fi, dar blaga veche. Ce are-n gând un om aceea scrie, Nimica nou tu n-ai de spus Ureche, Cu Pantazi fiind pe veci păreche Tu isvodești cel mult, ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și idealurile ruginesc în timp. Să transformăm strigătul în soluție. Arta națională trebuie să edifice imaginea unei spiritualități nesupusă eroziunii timpului. Și totuși omul ar putea fi măduva timpului. Rezistăm încă pentru că nu am renunțat la idealurile inaccesibile. Spre coarnele condeiului ne mână o suferință, un pariu, o obsesie. Cu timpul, unele idealuri ajung ca brânza uitată la soare. Marile spirite știu să grădinărească și în deșertul apocalipsei. Ordinea nu trebuie să deregleze armonia. Complicitatea unui ideal se câștigă prin transpirație
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
scăpa de reumatism. Tinere, în literatură nu se mai vine. Acum se pleacă. Dintr-o doză mică nu pot ieși capodopere. Atât comunismul cât și fascismul au apărut pe lume ca speranțe. Stresul crește proporțional cu împuținarea iluziilor. Spre coarnele condeiului ne mână o suferință, un pariu, o obsesie. Ne-a ars casa, e adevărat. Dar ce foc sublim! Sublimul e un pisc în care nu ai cum să te odihnești. De la Demostene încoace, niciodată nu știm ce au oratorii în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
înseamnă recuperarea speranței. Cultura nu este pentru toți, cum susțin demagogii, dar nici pentru câțiva, cum a început să fie. Aforismul trebuie să fie scurt și dificil. Nici în artă, evlavia nu este productivă. Arta ne ocrotește roua din simțiri. Condeiul - acest paratrăsnet prin care se scurg neliniștile pe hârtie. Arta poate eterniza entuziasmul exploziv al unei clipe. Nici bilețelele găsite în ușă nu trebuie citite mot a-mot, d-apoi creațiile literare. Starea fertilă a scriitorului este singurătatea. În cazul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sublim. Poezia actuală e ca muzica. Nu este obligatoriu să înțelegi ceva din conținutul ei. Oricărui cronicar de artă îi pot înmuguri gânduri de ayatolah. Cu ceai de sunătoare nu poți recepta o poezie scrisă la temperatura coniacului. A rupe condeiul unui scriitor e ca și cum ai ucide o căprioară când bea apă. Disprețul artei este combustibilul frigului. În artă contează drapelul, nu solda. Poezia - o împărtășanie a orelor de taină. Arta încearcă o îmblânzire a abisurilor din noi. Reduta din fața oricărui
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Dragă ieșene, știi tu când se pomenește pentru prima oară despre existența viilor aici în Bucium? De vreme ce ai pus întrebarea, cred că ai și răspunsul. Așa că îl ascult - mă ia la vale ieșeanul. Îmi place cum ai adus-o din condei. În consecință, nu am alta de făcut decât să-ți spun că la 2 august 1685 (7193) Constantin Cantemir voievod scrie: „Io Constantin,... voievod al Țării Moldovei. Adecă domniia mea m-am milostivit de am dat ș-am întăritu la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mai aduci aminte de satul Rufeni, dăruit de Constantin Duca voievod mănăstirii Copou? Cum să nu? Da’ ca să ajungi acolo, trebuie să pornești din Târgul Cucului. Iaca și locul de întâlnire, dragă ieșene. Strașnic mai știi s-o aduci din condei, vere. Dar n-am încotro. Așa că mâine mă găsești în Târgul Cucului. Atunci îți urez poftă bună și pe mâine! Să ai la poftă și poftă bună. Ne vedem mâine dimineață. * În acea noapte am adormit destul de repede, iar visele
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
crâșmele de altă dată ale Iașilor, scoase la lumină de Godel: „Acei ieșeni care nu obișnuiau să zăbovească lângă poalele nevestelor lor probabil își amintesc de puzderia de locuri vesele pe care le-am înșirat fără nici o discriminare, în fuga condeiului: <Raiul lui Adam> dinspre Tătărași, <Florica>, <Vidrașcu>, <Parcul vânătorilor> din dealul Copoului, grădina <Perjoaia> în drumul spre închisoarea Galata, Hanul <Trei Sarmale> de la Socola, bodegile <Muțu Podgoreanu> și <Samoilă> din strada Lăpușneanu, <Simion Pașcanu> de lângă Primărie, <Pomul Verde> - ușă în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cu Peneș Curcanu ce-și târa piciorul rănit la Plevna, pe o costișă, deci un ținut cu eroi de legendă, cu nimic mai prejos decât cei din Odiseea lui Homer, iar mai recent cu o întreagă pleiadă de mânuitori ai condeiului, în frunte cu Stelian Baboi, ctitor de carte rară izvorâtă din esențe de spiritualitate românească. Vine, așadar, Nicoale Ariton, cu un roman despre țărani, despre niște țărani din Boțoaia, tot atât de hâtri ca și toponimia acelor locuri și își propune să
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
-l mâi. POPULARE (p. 565) ["DRAGUL MEU CINSTIT IUBIT"] Dragul meu cinstit iubit Bine-mi pare c-ai venit {EminescuOpXV 1025} STRIGĂTURI (p. 584) CU CONDACUL 323 Cu condacul Împli sacul, Dar cu grămătica N-ajungi la nimica. NU-I CONDEIUL 322 Nu-i condeiul Tot temeiul TOATĂ ZIUA EU TE VĂZ (p. 633) 2281, 71 r Ochii mei de plâns topiți Vă închideți și muriți Că lumina vi s-a stins Întuneric v-a cuprins Totuși ziua-n veci te
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
565) ["DRAGUL MEU CINSTIT IUBIT"] Dragul meu cinstit iubit Bine-mi pare c-ai venit {EminescuOpXV 1025} STRIGĂTURI (p. 584) CU CONDACUL 323 Cu condacul Împli sacul, Dar cu grămătica N-ajungi la nimica. NU-I CONDEIUL 322 Nu-i condeiul Tot temeiul TOATĂ ZIUA EU TE VĂZ (p. 633) 2281, 71 r Ochii mei de plâns topiți Vă închideți și muriți Că lumina vi s-a stins Întuneric v-a cuprins Totuși ziua-n veci te văz,. Noaptea-n somnu-mi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
taberele de băieți, grupați după zonele de așezare a satului. Delenii - cei care locuiau în partea de sus și Vălenii - care locuiau în partea din vale. Pentru că în acele timpuri nu se foloseau stilourile și, cu atât mai puțin, pixurile, condeiele cu penițe împroșcau cerneala peste teme (făcând așa-numiții purcei) și pătau degetele neîndemânatice ale copiilor. Am folosit pentru prima oară stiloul când eram elev la Școala Normală dar care nu s-a dovedit superior tradiționalului condei. Ori lăsa prea
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
mai puțin, pixurile, condeiele cu penițe împroșcau cerneala peste teme (făcând așa-numiții purcei) și pătau degetele neîndemânatice ale copiilor. Am folosit pentru prima oară stiloul când eram elev la Școala Normală dar care nu s-a dovedit superior tradiționalului condei. Ori lăsa prea multă cerneală, ori se înfunda, nu mai scria și trebuia scuturat. În plus, pierdea cerneală pe la încheieturi, din care cauză umblam veșnic cu degetele pătate. Scrierea caligrafică, atribut onorant al învățătorilor de odinioară, am învățat-o folosind
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Alexandru Tăcu de pe Valea Zeletinului, ținându-se de mână, aproape în fiecare poem, cu Omar, deși îl desparte aproape un mileniu de celebrul cântăreț al deșertăciunii. Umbra lui îmbibată cu vin, ca remediu universal al tuturor angoaselor, se strecoară în condeiul poetului contemporan nouă și devine un fel de alter ego ce-și mângâie stăpânul cu Grasă de Cotnari, înaromate cu licoarea lui Bachus, versurile devin zburdalnice, întreaga carte este o zburdălnicie boemă, un chef continuu, un chiuit învățat în tinerețe
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93055]
-
domnului Bogdan Crețu? Am săl mai invit odată la mine pe dr. Hurjui și am să aduc vorba de „chestiune”, așa, aleatoriu, și sper să nu mai găsească un motiv de plecare instantanee, mai ales că și domnia sa mânuie aprig condeiul prin pleiada vârstei a III-a de creatori și pe deasupra este și gerontolog! Dar până la o nouă întâlnire cu eminentul profesor-doctor, personal cred că prof. Bogdan Crețu a întocmit o hartă a senectuții fără să ajungă pe teritoriul ei! * Rândurile
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93057]
-
o situație concretă, contextualizată, în care există cel puțin un discurs și un contra-discurs "care se confruntă și se afruntă". De asemenea, varianta adjectivală, în strânsă legătură cu sensul derivat etimologic, se comportă ca "metaforă lexicalizată", sugerând "un război al condeielor, un război al cuvintelor"13. Adjectivul "califică producția discursivă a uneia din părțile" angajate în conflict. Prin urmare, putem vorbi de intenție, gest, atitudine, intervenție, articol polemic(ă) etc. unde atributul trimite la caracterul critic, agresiv, contestatar, imperativ etc. al
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
relațiilor socio-umane, pe palierul politic, științific, religios sau cultural. În mod cu totul special, literatura, a cărei desfășurare în timp nu este altceva decât un lung șir de polemici, ne oferă cele mai strălucite reprezentații de acest fel, pentru că războiul condeielor aduce, în teritoriul arid, stăpânit de ethos, frumusețea și tensiunea tuturor resurselor emoționale și expresive puse în slujba lui pathos. Vom încerca, de altfel, să privim sintetic caracterul de element infrastructurant al polemicii în raport cu filosofia, retorica și literatura, precum și caracterul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Textul său poate fi citit ca un avertisment, dar și ca un refuz disimulat de a accepta anomia din spațiul dezbaterilor publicistico-literare. Potențialului cititor de polemici i se furnizează un îndreptar, un cod minimal de acces la subterfugiile "luptei cu condeiul", unde, constată ironico-sceptic eseistul, loviturile sub centură, sunt, de fapt, cele care guvernează confruntarea. Inventariind, "chipurile", douăsprezece figuri ale polemicii scrise, într-o listă pe care o declară deschisă, Karel Čapek nu face altceva decât să amendeze practici uzuale, lipsite
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și emoționa (conciliare, delectare, movere) din retorica antică. În concluzie, ele intră din sfera raționalității cotidiene în cea a subiectivității discursului, împlinind cu precădere o funcție estetică sau, altfel spus, reprezintă una din amprentele individualității artistice în orice luptă de condeie. Călinescu exprimă plastic acest lucru, invocând "duelul" nobil ca metaforă a polemicii literare de înaltă ținută, în care latura spectaculară derivă nu atât din soliditatea raționamentului cât din strategia discursivă de a combina eficient (verbele construiesc dinamic un climax al
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Arghezi, când afirmă că "pamfletul reprezintă un gen literar", face apel la o definiție consacrată, pentru a-și apropria, ulterior, un sens derivat din universul său axiologic într-o formulare cu totul atipică: "El e un fel de a slobozi condeiul în răspăr"; sau "Pamfletul e pumnul profetului iritat de râvna de stăpânire a stupidității"71. Forța acestor redefiniri este observabilă în timp, cel puțin în ceea ce-l privește pe Arghezi, pentru că, fără să fi avut pretenția unui studiu sistematic, teoretizările
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
aur" (Nichita Stănescu), "marele Alpha"(Alexandru George), "nebun sau geniu" (Ibrăileanu) ș.a., termeni ce sugerează uluirea, fascinația, incomprehensiunea; 3) tendința unanimă de a ignora discursul jurnalistic cotidian considerat ca neliterar, profan, declasant, în virtutea unei justificate discriminări care separă omul de condei, scriitorul, inițiatul, de confratele său breslaș. Un alt impediment în explorarea caracterului controversat al publicisticii argheziene: o tentativă de cartografiere a acestui tip de discurs cu un instrumentar diferit față de cel folosit până acum, cu scopul explicit de a-i
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
plasată în discursul citat al adversarului, indică simularea acceptului în legătură cu o acuzație a acestuia. În realitate, falsul acord este o tactică polemică foarte convingătoare: în timp ce creează impresia bunăvoinței polemistului în fața preopinentului său, ca un gest nobil în polemica urbană a condeielor, ea dejoacă atacul acestuia din urmă, atrâgând atenția și mai mult asupra gravității culpei. Mesajul intențional (mascat de cel real) ar fi: acuzația că am scris versuri banale ar putea fi trecută cu vederea, fiind o chestiune de gust, însă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]