6,839 matches
-
născut scriitorul italian Cesare Pavese , volum publicat post-mortem, eternizează scurta și remarcabila trecere prin viață a lui Cesare Pavese; literatură care ia naștere dintr-o amplă corelație cu biografia, o viață scrisă prin introspecție, un ansamblu de trăiri, emoții și confesiuni: Este pentru prima dată când fac bilanțul unui an care nu s-a sfârșit încă. În meseria mea, deci, sunt rege. Am făcut totul în 10 ani. Dacă mă gândesc la ezitările de atunci. În viața mea sunt mai disperat
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 () [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
și problema pusă în discuție și dezbătută prin mecanismul-strategie de prelevare de date și informații constând în întrebări pertinente ce stimulează răspunsuri revelatoare. Încadrându-se într-o astfel de ecuație de generare, intervievatul intră totodată în „jocul dezvăluirilor inedite, al confesiunii” (p. 21). Jurnalistul intră pe această cale în posesia unor informații și a unor argumente care clarifică problematica vizată. Dacă nu evaluează ca îndeajuns de clarificatoare răspunsurile, jurnalistul va insista cu întrebări suplimentare directe sau avansate în urma unor comentarii personale
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
jurnaliștilor tineri. IV. Realizată în baza sintetizării celor mai recente și diverse perspective desprinse din studierea unei biografii extinse, elaborată metodic, sistematic, în cadrul unui plan ce finalmente și-a atins obiectivele, promovând câteva idei originale (despre stimularea mărturisirii, despre provocarea confesiunii și despre modalități de radicalizare a opiniilor intervievatului), scrisă într-un stil supravegheat și elegant, dar totodată accesibil, cartea profesoarei Gabriela Rusu-Păsărin constituie cel mai valoros studiu despre interviu din literatura românească de specialitate. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
că în altă lume, spiritul celor care am viat aici, pe Terra, va fi în corespondență perfectă cu al personajelor imaginate de noi, pentru a ni se fi confirmat acolo, virtuți demiurgice. Pentru a fi apreciată în stadiul ei grav, confesiunea din romanul Garderobierul se ilustrează prin acțiune. Ion Deaconescu dezvoltă o proză de viziune onirică. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Ion Deaconescu: Garderobierul () [Corola-blog/BlogPost/339308_a_340637]
-
cu tine, cu inima și mintea ta și să n-ai curajul să rostești în singurătate, toate faptele tale, mai ales pe cele care nu te onorează și să-ți propui să nu le repeți”. Apelul la o formă de confesiune, cum este jurnalul, denotă ideea că faptele relatate oricum s-au întâmplat în realitate și orice s-ar spune, au lăsat urme în sufletele unor persoane reale, prototipuri ale celor din roman. Eroii cărții au o tentă de a sfida
Dan Ionescu: Literatura feminină de astăzi. Cronică la romanul „S”, de Elena Buznă () [Corola-blog/BlogPost/339305_a_340634]
-
El nu învățase în pușcărie decât să fie dictator. Oricum, pentru românii din străinătate căderea comunismului, chiar dacă a fost făcută de cei care trebuiau să-l apere, a fost o mare eliberare sufletească. D.G.: Ajungem la principalul motiv al acestor confesiuni... In martie 1997 conaționalii stabiliți în Canada aveau să se bucure de o nouă publicație în limba română. Mai mult, o publicație cu miez religios, dacă ne gândim că a luat ființă pe lângă Biserica Ortodoxă Română „Buna Vestire” din Montréal
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
neonorate, proiecte abandonate și „banii care produc bani”. Admirator și discipol al lui Humboldt în tinerețe, el ajunge să depășească notorietatea acestuia, să inverseze rolurile, pînă când demența poetului Von Humboldt îi îndepărtează. Cea mai mare parte a romanului, a confesiunii lui Charlie înseamnă, de fapt, un bocet după cel mort, o încercare de a-l reconstrui, din amintiri și regrete, pe adevăratul Von Humboldt. În același timp, Charlie trece prin comedia neagră pe care o aduce vârsta tîrzie: un nesfârșit
Saul Bellow: Darul lui Humboldt, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339539_a_340868]
-
călătoriei propriu-zise, lămurirea semnificației creștine a locurilor vizitate, meditația despre destinul lui Iisus Hristos), rugăciunile și radiografierea elementelor de viață în care în existența autorului bunătatea divină s-a făcut vizibilă. Materialul spiritual este activat literar sub forma generică a confesiunii. Prin aceasta scrierea se situează sub inerția unei îndoieli cu mai multe surse, printre care autenticitatea, sinceritatea și asumarea. Știm că, de exemplu, Paul Valéry susținea că cine se confesează minte. În aceeași ordine de idei, Eugen Simion admite („Fragmente
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
că cine se confesează minte. În aceeași ordine de idei, Eugen Simion admite („Fragmente critice 2”, Craiova, Fundația Scrisul Românesc, 1998, p. 361) că se poate ieși de sub presupoziția deformării adevărului în scrierile confesive, căci „sinceritatea, singură, nu dă valoare confesiunii și nu justifică acceptarea ei în spațiul literaturii”. Pentru cazul nostru, valoarea confesiunii ca modalitate generică de narare iese de sub incidența interogației de autentificare: o dată prin faptul că are validitate verificabilă în planul realului concret, iar, în al doilea rând
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
Fragmente critice 2”, Craiova, Fundația Scrisul Românesc, 1998, p. 361) că se poate ieși de sub presupoziția deformării adevărului în scrierile confesive, căci „sinceritatea, singură, nu dă valoare confesiunii și nu justifică acceptarea ei în spațiul literaturii”. Pentru cazul nostru, valoarea confesiunii ca modalitate generică de narare iese de sub incidența interogației de autentificare: o dată prin faptul că are validitate verificabilă în planul realului concret, iar, în al doilea rând, prin aceea că vedem cum o confesiune elementară și neutră urcă la mărturisire
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
spațiul literaturii”. Pentru cazul nostru, valoarea confesiunii ca modalitate generică de narare iese de sub incidența interogației de autentificare: o dată prin faptul că are validitate verificabilă în planul realului concret, iar, în al doilea rând, prin aceea că vedem cum o confesiune elementară și neutră urcă la mărturisire mântuitoare. A ajunge în Țara sfântă, se reține, este o lucrare a lui Dumnezeu: „Nu credeam că voi ajunge vreodată în ȚARA SFÂNTĂ, dar Dumnezeu a rânduit și m-a ajutat să fie astfel
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
percutant, faptul crunt care opune amărâți și feroci zbătându-se pentru o bucățică de iluzie”; Vasile Dan obiectivează „vacuitatea echilibrului prezent”; Alexandru Firescu și Constantin Gheorghiu oferă „file de arhivă istorică și sentimentală”; interviurile lui Gabriel Stănescu „beneficiază de seducția confesiunilor ce izolează și decupează prin conjugare elementele definitorii ale fenomenului focalizat”. Subtitlurile sunt inspirate: Cuvinte în rate, Românii din Lumea Nouă, Ziua de azi ca proză, Craiova, mon amour ș.a. Petre Ciobanu comentează lucid. Are simțul valorii. În plus, în
Petre Ciobanu: Minotaurul şi floarea de crin / Minotaur and lily flower, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339579_a_340908]
-
poet luminos ce scrie întunecat, greu și grav, gândit și expresiv. Poezia sa mișcă inocent și duios marile roți dureroase ale existenței. Organizează vol în 4 secțiuni discursul implicarea eului liric - vibrație - SIM I Cartea rece - fără simțuri antilirica - fundamentală confesiune, relatare nouă identitate ipostaza trăirea este poetică Existența este impregnată de nu evadează - contact direct. Senzația de familiaritate actu poetic și ordinea realului autenticul neevadării în imaginarul nepalpabil poezie a simțurilor senzualism dar mi-e teamă./ar vrea să bea
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
seară, de la ora 21.10, la TVR 2 și TVR HD Din această toamnă, un program de suflet și povești reale, emoționante - revine cu sezonul șapte la TVR 2 (și în simulcast la TVR HD). Iuliana Marciuc continuă să stârnească confesiuni și să aducă la viață amintiri, căutând cele mai spectaculoase scenarii de viață la oameni obisnuiți. Iar eroii acestui sezon de “Destine ca-n filme” sunt basarabenii al căror destin este amprentat de greutățile istoriei, de suflul schimbărilor economice și
Iuliana Marciuc aduce sezonul 7 -„Destine ca-n filme”- marțea, de la 21.10, la TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339604_a_340933]
-
bacovian: - Nostalgia a trecerii timpului: vine vremea să-l plâng pe cel ce-am fost în oglinda unui cer uitat se sting amintirile celui ce-am fost atunci [arbori de vis] - Efemeritatea: și-mi trece cugetul spre lumea de-apoi [confesiune] - Tristețea: plânge-n mine noaptea cu dor de moarte inima se stinge de-atâta jale nu-i mai poate spiritu-mi să-i stea-n cale vremea și-a pierdut și ultima parte [stingerea] - Întunericul: cum se stinge toamna lumina în
Un matematician bacovian () [Corola-blog/BlogPost/339652_a_340981]
-
învăța dincolo limba de ger [arbori de vis] - Moartea: tainic se stinge lumea val după val fluviu fără nceput și fără finit știm doar izvorul din care ne- am ivit nevăzut cade jalnic al nopții mal [deducție] Crezul său de... confesiune a devenit POEZIA. ...Autorul plănge pe corzile inimii de-a lungul intregului volumului... Noi, matematicienii, cănd învățăm o teoremă, ne punem întrebarea dacă și reciproca ei este adevărată. Așadar, pentru a ne raporta la acest eseu, pe cănd va exista
Un matematician bacovian () [Corola-blog/BlogPost/339652_a_340981]
-
puteți înțelege mai ușor: aceste lăcașuri sinagogale sunt locurile mele de cult mozaic - într-unul mă duc să mă rog în toate sabatele, în fiecare sâmbătă, și într-al doilea nu intru niciodată...”. Al doilea adăpost (nevizitat) reprezintă posibilitatea altei confesiuni, alt eventual templu în situația vreunei revelații de forță pe insula nepopulată. Pretextul adevărat al firului narativ rămâne epistola pe care, din Tel-Aviv, Rebecca o expediază personajului-narator. Femeia are o identitate reală: „Într-o copie a foii de naștere de la
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339656_a_340985]
-
fără vreo problemă: Alibiul meu aici, că am greșit, este că o am în minte pe evreică. Ea mi-ar fi suportat defectele, pentru ea, mai mult decât revizuibile. Sentimentele sunt prezentate din perspectiva autorului care încearcă să afle în confesiuni (cele semnate de Rebecca) trăiri pe care el să i le fi trezit ei. Curiozitatea de a se apropia de un jurnal care-i este dedicat în bună parte și-i parvine în mod excepțional, prin italianul Mosari, este a
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339656_a_340985]
-
care-i este dedicat în bună parte și-i parvine în mod excepțional, prin italianul Mosari, este a individului care nu mai are ideal întrucât și vârstele potrivite avântului au trecut. Efuziunea inițială a perspectivei subiective împrumută, pe parcurs, echilibrul confesiunii. Jurnalul conține un model în conviețuire pe care eul prozaic insistă să-l recupereze; totuși, este un element care-i blochează naratorului imboldul de a împrumuta ipostaza lui Orfeu sau Dante (aflați în căutarea umbrelor iubite, a lui Euridice, respectiv
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339656_a_340985]
-
Cu-atât îmi speli cu mir, din tină, / Deșertăciunea de Lumină...19 mai 2009”. Nu lipsește nici o oarecare notă de didacticism, o tentă pedagogico-morală pe care autorul, o folosește discret, subliminal, pe ton moderat și nu imperativ, un fel de confesiune din care cititorul poate extrage învățătura cea mai potrivită pentru sine, având modelul dinainte. Astfel de poeme cu învățături didacticești, poate, nu vor fi pe placul tinerilor de azi care-și aleg altfel de modele, din lumea artificială a Vip-urilor
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
Manolescu o vede prevalentă, considerându-l pe Buzura „un moralist grav și lipsit de umor”) și o angajare meditativ transformatoare (pe care N. Manolescu o vede ca „rechizitoriu”). Retorica buzuriană edifică epicul prin frecventa mobilizare a următoarelor proceduri narative: povestirea, confesiunea, rememorarea, introspecția, deplierea unui flux al memoriei, portretul, istorioara, eseistica, multiplicarea vocilor narative, concentrarea timpului narativ, abandonarea cronologiei, monologul ș.a. Fără a intra în amănunte în ce privește rolul cunoașterii în gândirea eroilor buzurieni, trebuie să arătăm că, în general, aceștia se
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
sunt cei care le-au distrus fabricile, care le-au furat taxele și din cauza cărora pensiile lor sunt tot de mizerie și în 2016. Îți recomandăm Dacă ai o mătușă care crede că Soros îi fură țara, arată-i această confesiune a unui soroșist Dar după toate acestea, cei mai mulți, peste 60%, ne spuneau un singur lucru: Nu merg la vot! Nu îi mai interesează nimic, nu mai vor să audă, toți sunt hoți și nimeni nu mai merită nimic. Din punctul
Am vorbit cu românii care „nu-și vând țara” ca să înțeleg ce le face PSD () [Corola-blog/BlogPost/339064_a_340393]
-
la multe alte ziare și reviste, iată, demonstrează că poetul domnișean se află într-o permanentă stare de veghe și acțiune. În ultima vreme, poetul își deschide sufletul spre public printr-o nouă carte, îmbogățită substanțial, cu poeme, lieduri și confesiuni lirice, vitală hrană spirituală pentru o lume mai blândă și mai suportabilă. Privesc cu încântare imaginea de pe prima copertă, care sugerează, parcă, zborul ideilor, prin formă și culoare, un zbor divin, pornit metaforic din „Vestiarul inimii” sale blânde, spre labirintul
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
Vrăjiți de misterul poeziei, deschidem și noi „vestiarul inimii”, unde descoperim că volumul este structurat în trei părți: 1. În vestiarul inimii (48 de poezii, dintre care 16, proaspete); 2. Lieduri (18 preluate din „Gânduri...” și 22, nou-nouțe) și 3. Confesiuni (44 de perle meditative, inedite jocuri cu imaginația și experiența proprie). În toate aceste capitole constatăm o îmbucurătoare lărgire a universului său tematic, de la arta cuvântului, trecerea timpului, erosul, satul, dragostea maternă, istoria ș.a.până la o poezie vibrantă de emoții
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
din noi... Cu precădere poet al inimii ardente, al timpului măsurat cu gândul și al spațiului privit cu ochii iubitei, poetul Geoge Baciu conferă artei sale o valoare profetică ! Prof. Daniel Dejanu „ÎN VESTIARUL INIMII„ , de George Baciu Lieduri și confesiuni - vers și armonie... (II) Volumul de versuri „În vestiarul inimii” de George Baciu cuprinde, în partea a doua, un număr de 40 lieduri (primele 19, preluate din „Gânduri de la margine lumii” și următoarele 21, inedite, proaspete), precum și 44 de confesiuni
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]