73,689 matches
-
doilea lucru este critica de vorbe mari. Nu este, Al. Cistelecan, un cronicar care să se teamă de cuvinte. Nici o clipă. O "reabilitare" a poeziei este, independent de limbajul (critic) ales pentru ea, o întreprindere delicată. A "glosa", în atare context, cu siguranța jucătorului care se pregătește să arunce, în orice moment, un full de ași, e cel puțin primejdios. Cistelecan riscă, făcînd să sclipească a nou, cînd prin ironie, cînd prin metafore netocite și suple, acea parte a "instrumentarului" recenzenților
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
deschis, acesta are tendința să îngrașe..." (EZ 3325, 2003, 17). Mijlocul de transmisiune audio-vizual este exprimat preferențial tot cu pe, în limbajul familiar: a da pe post, a da pe sticlă. Tot mai clară este și opțiune pentru pe în contextul spațiului virtual; am mai scris, acum cîțiva ani, despre o concurență a prepozițiilor în sintagmele folosite pentru referirea la Internet și la formele sale de organizare: forum, chat, site etc. Între timp, tendința uzului s-a precizat: aproape toată lumea folosește
"Pe" familiar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11955_a_13280]
-
VI-a" (linux 360.ro); "eu sunt pe clasa a 11-a la un liceu din Pitești" (price.ro); "sunt pe clasa a 8-a și vreau să îmi fac cât mai mulți prieteni" (clopoțel.ro). Unele exemple par, în afara contextului, ambigue: nu totdeauna putem ști dacă este vorba de plasarea pe o treaptă sau de trecerea spre aceasta. Alteori contextul poate elimina orice dubiu: e vorba cu siguranță de situația prezentă, nu de tendința spre cea viitoare: cineva scrie "în
"Pe" familiar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11955_a_13280]
-
pe clasa a 8-a și vreau să îmi fac cât mai mulți prieteni" (clopoțel.ro). Unele exemple par, în afara contextului, ambigue: nu totdeauna putem ști dacă este vorba de plasarea pe o treaptă sau de trecerea spre aceasta. Alteori contextul poate elimina orice dubiu: e vorba cu siguranță de situația prezentă, nu de tendința spre cea viitoare: cineva scrie "în clasa a 9-a învățam de la 2 la 8", iar interlocutorul reformulează: "poate pe a noua erai și tu mai
"Pe" familiar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11955_a_13280]
-
e un film pacifist, dar nu-și atinge scopul aruncându-ți războiul ca pe un pumn în față, ci presărându-l cu mici gingășii și tandrețuri, momente de poezie pe care alți regizori le găsesc futile într-un astfel de context. Concluzia e că lungmetrajul lui Jeunet e "blindat", mi-e foarte greu să-i găsesc un defect la designul producției, la nivelul cinematografiei sau la orice alt nivel. Montajul e în continuare rapid, dând un ritm alert pe care l-
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
Visul copilului... de Gabriel Chifu sau Caloriferistul și nevasta hermeneutului de Carmen Firan, ultimii doi scriitori, ce-i drept, publicând constant în ultimii ani atât poezie cât și proză. Nu știu dacă e vorba de o părăsire a poeziei în contextul audienței mai scăzute de după �89, despre o simplă modă sau chiar o fascinație a prozei resimțită din plin în cultura momentului, cred însă că e absolut normal ca scriitorii (buni) să facă literatură în toate formele ei. Cum am spus
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
toate muzele ce au supraviețuit artiștilor, în administratoare operei, amintirilor și tezaurului de informații a legendarului Beatles. Ea nu a renunțat însă la cultivarea pe mai departe a propriei identități artistice, dar și a mitului lor comun, foarte apropiat, în pofida contextului și a ingredientelor epocii, de accepțiunile pe care Platon le dădea erosului în al său Symposion: căutarea jumătății pierdute, aspirînd spre bine și frumos. Aceasta este una din concluziile și în același timp din premisele fundamentale ale cărții reputatei eseiste
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
adevărate, dincolo de conjuncturile și presiunile politice, de piețele culturale, modele intelectuale etc. Textul rămîne: simplu, clar, transmițînd energia inconfundabilă a inteligenței veritabile. Sînt studii publicate între 1957 și 2003, dar chiar cele mai vechi nu par învechite; dimpotrivă, raportate la contextul apariției lor, frapează prin modernitate. Pornind de la datele tradiționale ale dialectologiei, Magdalena Vulpe s-a ocupat de limba vorbită, sociolingvistică, dialog, domenii care urmau să devină tot mai actuale, mai "la modă". Recitind aceste texte, îți dai seama că Magdalena
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
cred sau ce simt personaje ca Ioana, Adela, Vera, Ela sau Otilia. Excepțiile - Mini sau Nory, din proza Hortensiei Papadat -Bengescu, să spunem - vin să confirme ipoteza că nu de puține ori perspectiva Autorului este schematică și deformatoare. În acest context cartea Elenei Zaharia Filipaș, Studii de literatură feminină, apărută de curând la Editura Paideia, este binevenită, cu atât mai mult cu cât încearcă să exploreze un spațiu aproape ignorat de istoriile noastre literare. Deși conceptul însuși de "literatură feminină" mi
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
în genere o vocație feminină, ci bărbătească. La noi nu se cunosc decât puține cazuri de vocație feminină - dincolo de relații sentimentale. De obicei e un simplu popas între două aventuri, o forță neîntrebuințată momentan în preocupări mai esențiale." Scos din context, desigur, pasajul citat ar putea să stârnească suspiciunea că până și criticul de la Sburătorul - model de civilitate și toleranță - s-a lăsat ademenit de mecanica mai mult sau mai puțin previzibilă a gândirii elitist-machiste. Însă autoarea se grăbește să ne
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
ar putea să stârnească suspiciunea că până și criticul de la Sburătorul - model de civilitate și toleranță - s-a lăsat ademenit de mecanica mai mult sau mai puțin previzibilă a gândirii elitist-machiste. Însă autoarea se grăbește să ne dea lămuriri asupra contextului: avem de-a face cu replica adresată unei tinere doamne, care îi declarase "cam ritos" că literatura este pentru ea "un imperativ al existenței". Altminteri, Lovinescu, se știe, nu a manifestat nici un fel înclinație către discriminări legate de persoana scriitorului
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
proiect rămâne prins în serviciul ideologiei; construcția conflictului în cadru instituționalizat se dovedește folositoare ambelor părți- pentru ideologie ca legitimare a poziției flexibilizare față de contracultură, iar pentru artiști ca Ťantiť-credibility". Dar problema nu e că, identificându-se prea mult cu contextul, cu discursul și cu realul, arta se depolitizează și dispare în modelele ei de prezentare, ci că, astfel, permite confiscarea discursului ei avangardist de către dreapta. Și astfel ajungem la substratul real al criticii lui Marius Babias: pierderea aderenței artei la
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
Adrian Păunescu, Dan Zamfirescu și Mihai Ungheanu. în replică, C. Stănescu (Adevărul literar și artistic, 15 februarie) îi cere "argumente", nu "invective" autorului editorialului din Litere. Dar D.D., A.P., D.Z. și M.U. ce vor fi fiind ei, în context, dacă nu ditamai argumentele?! l Mi se par în schimb întemeiate observațiile lui C. Stănescu la un articol din același număr al revistei de la Tîrgoviște semnat de D. Ungureanu și în care M. Preda e considerat "scriitor oficial" și "unul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
dezvoltate și uneori chiar construite ca fragmente dintr-o interpretare mai amplă, relevă disponibilitatea Ecaterinei }arălungă spre o posibilă monografie despre Petru Dumitriu. Misiunile mai ingrate de textolog (pentru cercetarea variantelor) și de istoric literar (pentru a reconstitui mai detaliat contextul documentar) cad în penumbră. Ecaterina }arălungă pune în aplicare proiectul de sumar gândit chiar de autor și intermediat de Eugen Simion. Avem deci o ediție selectivă, "alcătuită la sugestia acad. Eugen Simion și în conformitate cu opțiunile scriitorului, care a trimis președintelui
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
rupt. Ai gândit vreodată comparația asta? Cartilajul rupt, în absența lui, oasele sudate greșit. An-chi-lo-za-rea. Atâtea zone anchilozate ale conștiinței noastre...". Pentru Augusta, al cărei sexualism primitiv și alienant prilejuiește pagini destul de "tari", prezența atât de puternică a morții în contextul refacerii ei sau, invers, a coincidenței perioadei post-terapetice cu mutarea osemintelor surorii, pentru a cărei moarte prematură se simte vinovată, ei bine, acest "experiment" o ajută să-și redescopere senzorialitatea pierdută, să-și înțeleagă sexualitatea și, implicit, să-și reafirme
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
producții cinematografice televizate în care, până începe filmul propriu-zis, se ucid câteva zeci de inși sau, în cazul cel mai fericit, personajele se dedau la niște păruieli de parcă ar fi români la împroprietărirea din '90. Și în continuare. În acest context, exteriorizarea răutăților, jignirilor, iar în condiții prielnice, grelele sudalme ardelenești și chiar câte-o ciomăgeală, reprezintă tipul telespectatorului modern, cu acces la cunoștințe televizate și realizări cinematografice cu priză la marele public... Așadar, revenind la sentimentalisme: mai zilele trecute, când
Din învățăturile TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11989_a_13314]
-
convinge pe cineva sau pentru a reuși într-o acțiune", respectiv "povestiri sau întîmplări știute"; mi se pare că prima se referă la folosirea argoului specific unui mediu dat, iar a doua ironizează expresii considerate învechite). Pluralul jargoane apare în contexte dezambiguizante și chiar primește determinanți cu atît mai interesanți cu cît reflectă atitudinea vorbitorilor înșiși, nu a specialiștilor, față de formele limbajului neconvențional. Jargoane e folosit destul de des pentru a numi cuvinte din argoul propriu-zis, adesea pur și simplu cuvinte considerate
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
asemenea cercetări ce refuză, puțin ostentativ, totuși, sprijinul oricărei "teorii" la modă (parcă o îngînare a stihului bacovian: "Dar iar rămîne totul o lungă teorie"!) este, să recunoaștem, remarcabilă. Mai întîi se cuvine elogiată ampla operație "arheologică", de recompoziție a contextului din care și-a tras sevele opera în cauză, în raport cu care s-a cristalizat. Unicatul apodictic al pieselor sale apare documentat prin impresionante lecturi concentrice vizînd o serie de concepte-cheie, de aspecte recurente sau prevăzute cu un halou de varii
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
reprezintă cazul unui mare poet fără imaginație. în aproape tot ce spune, el trece rareori dincolo de propria biografie, de spațiile familiare, de mișcările și gîndurile obișnuite. Cînd încearcă să se travestească, nu reușește; îl recunoști imediat (...). La o analiză a contextelor, vezi ușor, apoi, că răspunsul lui la întrebarea Ťce e poetul?ť e plin de clișeele timpului său: Ťpoetulť e Ťsăracť, Ťsolitarť, Ťtristť, Ťbolnavť etc. Așa spuneau și alți zeci de autori. Esențialul rămîne în afara definiției. Dar cu toate astea
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
tragi-comicul, comedia clădindu-se pe seama pășirii adolescenților spre vârstele așezărilor principiale, maturizării, rezolvării întrebărilor, în contul spiritului rebel în act, al furnicarului tineresc, mișunând ca argintul viu sub încercuirea rigorilor, experiențelor de viață, seriosului celor maturi, perceput ca rigid în contextul rebeliunii adolescentine. Serialul „solfegiază” un comic de situații pe portativul „Cheia Sol”!, structurat pe realitatea veche de când umanitatea, dar perpetuu proaspătă, inerentă și imprevizibilă, a adolescenților pasionați de muzică și artele spectacolului, o pasiune într-o înveșmântare tragi-comică, uniformă cu
„CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENŢI, LA TVH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382667_a_383996]
-
poeți români (dar și ale unor celebri creatori din afară), mă entuziasmează dăruirea coautorilor - orădeni de elită - în suișul către împliniri artistice superioare. Ei se înscriu, de altfel, în mișcarea de înnoire a poeziei cu formă fixă sonoră într-un context modern, contemporan, care-și arată deja roadele. Sonet - cartea de față - cu titlul lapidar-provocator, se reclamă de la iubirea de iubire, cuprinzând o multitudine de stări esențiale, temeinice în conținut, armonioase în exprimarea lirică. Este, într-adevăr, o izbândă ce merită
LANSAREA VOLUMULUI „SONET – NUMAI RETROGRADUS” de FLORIAN CHELU MADEVA în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382680_a_384009]
-
mai mult din plictiseală/ căci nu ne află în vreun coloseu/ complet superfluu/ îmi spun/ #că #e #timpul #să #realizăm/ #cât #de #enervant #e/” (Hashtag) Tudor A Ursente este un cronicar-poet, scriind din metabolismul cuvintelor, demonstrând ambivalența semnului „hashtag” în context și limită a expresiei literare. Cristina Ștefan, 8 martie 2015 Referință Bibliografică: Prefață- Tudor A. Ursente, Fără hashtag / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1551, Anul V, 31 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Cristina Ștefan : Toate
PREFAŢĂ- TUDOR A. URSENTE, FĂRĂ HASHTAG de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382679_a_384008]
-
dialectica) durere-bucurie este nelimitată. Și că decizia nu-ți aparține. Semne, semne, semne. Semioticianul (Corina e semiotician), romancierul, și semnele lor. Conlucrând la eșafodajul de rezistență al edificiului estetic. Oare “traseul inițiatic” va fi reiterat, pe alte coordonate, în alt context? Nu știm. Și e bine că autoarea ne lasă curioși, nedumeriți. Aceasta e arta: pune, și stârnește întrebări, nu dă, cu suicidară aroganță, răspunsuri. Vâltoarea Samsarei o va lua, din nou, pe Corina în rotirea sa distructivă? Poate că da
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
-ți spun cine ești! Din păcate, viața omului în societatea de consum se constituie din obiecte, imagini și simboluri prefabricate. Este valabilă formula: consum deci exist. Zeului rușinii i se oferă servicii gratuite de către toate mijloacele de informare. În acest context relativist și descurajator, românii trăiesc nostalgia perioadei în care li se asigura un loc de muncă, uitând că erau la fel de săraci și de disprețuiți: „Mai bine era pe vremea aceea...“ Postul este perioada în care toate aceste nostalgii păcătoase pot
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
și temporar, imaginea sau textul care te interesează). În rețea se poate găsi absolut orice. Suprafața acesteia îți permite, repede, ușor și elegant, nu doar să descoperi, în toate detaliile sale, o entitate oarecare, ci și să o situezi în context, să studiezi un fenomen, pe verticala timpului și pe orizontala spațiului. Știu că există în România intelectuali rafinați care ridică din umeri atunci cînd vine vorba despre calculatoare și despre Internet, considerînd a priori că acestea nu pot avea legături
A fi sau a nu fi în rețea by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/16028_a_17353]