4,884 matches
-
propriu-zis spirituale ale diversității. Atenția față de semenul diferit, tensiunea dintre identitatea statică și cea dinamică a persoanei, proximitatea-alteritatea divinului, toate aceste teme pot căpăta un profil acut, expresiv, mobilizator în mediul simbolic constituit de societățile pluraliste. Diversitatea, între relativism și convergență Ca și democrația, științele sociale ale religiei au trecut în ultimele decenii de la polul unificator spre cel al diversității. Paradigma interpretativă, unică și unificatoare, a secularizării începe să fie pusă în chestiune de exegeze atente la dezvoltări neliniare, la modele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-ți asuma propria credință considerînd-o convergentă cu celelalte nu înseamnă relativizarea ei, ci o bună dovadă a universalității ei, a faptului că ea conduce efectiv spre acel Pol din care decurg toate credințele. Pentru André Scrima, a concepe religiile în convergență polară obligă la rigoare și, în același timp, la creativitate teologică : a descoperi din interiorul propriului meu loc teologic căile unei depășiri fără renegare. Chiar în spațiul aceleiași credințe, aspectele diversității capătă astăzi o relevanță nouă, sînt considerate ceva important
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îndemnată să se actualizeze ca perspectivă spre transcendent. Libertatea și creativitatea persoanei pe care Cusanus le gîndește cu o îndrăzneală foarte modernă aici se investesc, aici își găsesc cîmpul de dezvoltare nelimitată : în dialogul propriei perspective cu Privirea divină, în convergența participativă spre ea. Omul are simultan conștiința că se află într-un dialog unic, intim, absolut cu această Privire și că toate persoanele au același tip de raport cu ea, aceeași demnitate, că sînt capabile de aceeași convergență. în modernitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
divină, în convergența participativă spre ea. Omul are simultan conștiința că se află într-un dialog unic, intim, absolut cu această Privire și că toate persoanele au același tip de raport cu ea, aceeași demnitate, că sînt capabile de aceeași convergență. în modernitatea de tip cusan, nu numai că persoana în singularitatea ei nu e subordonată unei ierarhii sau autorități colective, obiectivate, dar asupra libertății și a demnității ei nu apasă nici o dogmă culpabilizantă, de tipul căderii, nici o catastrofă primordială care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
posibilitățile perspectivale, să tindă spre Limita trans-perspectivală a umanului. Prin accentul pus pe libertatea neculpabilizată a omului, pe creativitatea lui de la cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator de modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei în calitate de centru perspectival spre Polul transcendent, Cusanus este inițiatorul unui alt fel de modernitate decît a noastră. într-adevăr, modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol, fără a-i putea totuși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îndrăzneț inițiator de modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei în calitate de centru perspectival spre Polul transcendent, Cusanus este inițiatorul unui alt fel de modernitate decît a noastră. într-adevăr, modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol, fără a-i putea totuși elimina urma, înfiptă ca un ac în carnea societăților noastre. în mare spus, modernitatea noastră a produs trei feluri de secularizare. Secularizarea de separare declară că divinul constituie un domeniu care trebuie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nici spiritual pregătite Dacă cei în stare să acționeze ca interpreți își vor face munca, vom constata poate într-o generație sau două, sau chiar mai curînd, că aversiunea și prejudecățile vor fi dispărut. René Guénon, interpret al tradițiilor în convergență polară, nu a dat oare unei doctrine calificate ca străveche, atemporală (Tradiție primordială, Sanathana Dharma) o tematizare nouă, inteligibilă pentru europeanul modern? Nu a produs el astfel noutate metafizică? Noutate nu în sensul unui spor de adevăr metafizic, desigur, ci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
contrariilor Iar dacă spectacolul public ne sugerează o manifestare de tip apofatic a transcendenței, nu-l putem considera oare un suport destul de potrivit sau măcar un îndemn pentru a ne reaminti o rafinată temă spirituală, despre care vorbesc tradițiile în convergență? Nu ne incită el să descoperim latențele de paradox pe care le cuprinde propria noastră existență? Dacă le-am interpreta pe acestea în sens spiritual, existența curentă ar putea căpăta ceva dintr-un simbol practicat, care participă întrucîtva, de foarte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
întoarce sau nu ochii spre Autorul lui. El e doar o prezență care privește. Neimplicat în mod afirmativ, explicit, ofensiv în mișcările și în actele particulare ale lumii, El le susține pe toate de departe cu privirea sa, dîndu-le o convergență discretă, de profunzime, spre Sine însuși, fără a știrbi în vreun fel libertatea ființelor particulare. Situarea nordică pe care Cusanus o dă imaginii Atotvăzătorului întărește de altfel simbolismul ei polar. Or, modul de prezență al transcendenței în societățile actuale poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se înscriau, să reflecte acolo o economie superioară, fără ca mișcarea complementară, de întoarcere a actelor umane către ordinea divină, să mai aibă preponderență. Foarte schematic spus, era transfigurării a fost urmată de era edificării : simbolismul religios nu mai slujea la convergența omului spre absolut, ci era de descoperit, de realizat, dacă nu cumva de obiectivat în lumea istorică, socială și psihică a umanității. Inspirîndu-mă din frumoasa carte a lui Daniel Ménager, aș spune că îngerii sensurilor religioase îl duceau acum pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
susțin. Astăzi, mai acut și mai inevitabil decît la mijlocul secolului al XIX-lea, ne aflăm în fața diversității religioase, trebuie să îi facem față. Asistăm la înfruntări exclusiviste sau inclusiviste între religii, dar și la încercări de a gîndi credințele în convergență spre Polul lor absolut. întîlnirea cu varietatea religioasă a lumii, fenomen specific al modernității tîrzii, ne obligă aproape să scrutăm alternativa distincție/confuzie între incinta dogmatică a adevărului și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
maniera În care trebuie condus demersul de concepție (Manualul Frascati). Fig. 5.1. Fazele de concepție, după Pahl și Beitz In raport cu cele două forme canonice de raționament, analiză și sinteză, divergența face apel la analiză, În timp ce transformarea și convergența mobilizează mai ales capacitățile de sinteză ale conceptorilor. Definirea problemei, obiective de atins Concepția preliminară Concepția constructivă Concepția detaliată ARTEFACT George-Ștefan COMAN 153 Fizică, Chimie, Economie și Medicină au fost sau sunt cadre didactice universitare, creatori nu numai de cunoștințe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
maniera În care trebuie condus demersul de concepție (Manualul Frascati). Fig. 5.1. Fazele de concepție, după Pahl și Beitz In raport cu cele două forme canonice de raționament, analiză și sinteză, divergența face apel la analiză, În timp ce transformarea și convergența mobilizează mai ales capacitățile de sinteză ale conceptorilor. Definirea problemei, obiective de atins Concepția preliminară Concepția constructivă Concepția detaliată ARTEFACT George-Ștefan COMAN 155 Unul dintre cele mai cunoscute modele de concepție este modelul Pahl și Beitz 109. Acesta se bazează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Concepția constructivă Concepția detaliată ARTEFACT George-Ștefan COMAN 155 Unul dintre cele mai cunoscute modele de concepție este modelul Pahl și Beitz 109. Acesta se bazează pe concepția ca succesiune ierarhică de faze (figura 5.1), logica de acțiune dominantă fiind convergența. La originea oricărui nou obiect tehnic se află o problemă specifică de rezolvat și un obiectiv de atins. Prima fază de concepție constă În stabilirea caietului de sarcini sau a specificațiilor tehnice și economice dorite. Fazele următoare constau din Înțelegerea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de multiplele soluții alternative care sunt generate și analizate pe parcursul procesului de concepție. Asociația Inginerilor din Germania VDI a completat modelul prin aplicarea a două din logicele de acțiune: divergența (lărgirea spațiului de cercetare de soluții la fiecare etapă) și convergența (selectarea soluției cele mai satisfăcătoare). Tabelul 5.1 Metode de concepție folosite În ciclul de inovare Etape Metode Identificarea problemei Chestionar, Legi de evoluție Formularea problemei Enunțarea contradicției tehnice, Construcția modelului câmp-substanță (Su Field), Enunțarea contradicției fizice Dezvoltarea de concepte
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
al produsului, tabelul 5.1. George-Ștefan COMAN 155 Unul dintre cele mai cunoscute modele de concepție este modelul Pahl și Beitz 109. Acesta se bazează pe concepția ca succesiune ierarhică de faze (figura 5.1), logica de acțiune dominantă fiind convergența. La originea oricărui nou obiect tehnic se află o problemă specifică de rezolvat și un obiectiv de atins. Prima fază de concepție constă În stabilirea caietului de sarcini sau a specificațiilor tehnice și economice dorite. Fazele următoare constau din Înțelegerea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de multiplele soluții alternative care sunt generate și analizate pe parcursul procesului de concepție. Asociația Inginerilor din Germania VDI a completat modelul prin aplicarea a două din logicele de acțiune: divergența (lărgirea spațiului de cercetare de soluții la fiecare etapă) și convergența (selectarea soluției cele mai satisfăcătoare). Tabelul 5.1 Metode de concepție folosite În ciclul de inovare Etape Metode Identificarea problemei Chestionar, Legi de evoluție Formularea problemei Enunțarea contradicției tehnice, Construcția modelului câmp-substanță (Su Field), Enunțarea contradicției fizice Dezvoltarea de concepte
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
b. descreșterea se produce respectând legea parabolică. Și În acest caz putem grupa factorii și „cernem” pe cei cu o influență redusă; c. descreșterea este aproape liniară. Acest caz este „nefavorabil” Întrucât specialiștii deși au păreri cu grad Înalt de convergență, fac deosebire Între factori, dar fără prea multă siguranță. În acest caz se recomandă să se includă În experiment toți factorii; d. distribuția factorilor pe sumele rangurilor este aproape uniformă. Și acest caz este nefavorabil. Întrucât aici specialiștii fie că
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
b. descreșterea se produce respectând legea parabolică. Și În acest caz putem grupa factorii și „cernem” pe cei cu o influență redusă; c. descreșterea este aproape liniară. Acest caz este „nefavorabil” Întrucât specialiștii deși au păreri cu grad Înalt de convergență, fac deosebire Între factori, dar fără prea multă siguranță. În acest caz se recomandă să se includă În experiment toți factorii; d. distribuția factorilor pe sumele rangurilor este aproape uniformă. Și acest caz este nefavorabil. Întrucât aici specialiștii fie că
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nevoia unei noi paradigme În procesul de luare a deciziilor de politică economică 116. Diverșii autori, denumind În mod diferit noul tip de economie, de cele mai multe ori prezintă În studiile lor caracteristicile acesteia, caz În care, de regulă, există o convergență semnificativă. Astfel, atunci când se vorbește de noua economie, se referă la o lume În care tehnologia comunicațiilor creează o competiție globală, nu doar pentru pantofi sau computere portabile, de exemplu, ci și pentru Împrumuturi bancare și multe alte asemenea servicii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nevoia unei noi paradigme În procesul de luare a deciziilor de politică economică 116. Diverșii autori, denumind În mod diferit noul tip de economie, de cele mai multe ori prezintă În studiile lor caracteristicile acesteia, caz În care, de regulă, există o convergență semnificativă. Astfel, atunci când se vorbește de noua economie, se referă la o lume În care tehnologia comunicațiilor creează o competiție globală, nu doar pentru pantofi sau computere portabile, de exemplu, ci și pentru Împrumuturi bancare și multe alte asemenea servicii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a informației când avem la dispoziție fenomenul tehnic ca sursă mai simplă de rezolvare a acestei probleme. De aceea, În noua economie cunoașterea a devenit componenta esențiala a sistemului de dezvoltare economică și socială a comunității umane. Difuzarea inovațiilor și convergența tehnologiilor de vârf joacă un rol cheie În accelerarea importanței cunoașterii În contextul procesului de globalizare 132. Conceptele moderne de „e-economics” și comerț electronic reclamă apelarea la un nucleu al competențelor unde cunoașterea va fi principala forță motrice. Noua economie
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a informației când avem la dispoziție fenomenul tehnic ca sursă mai simplă de rezolvare a acestei probleme. De aceea, În noua economie cunoașterea a devenit componenta esențiala a sistemului de dezvoltare economică și socială a comunității umane. Difuzarea inovațiilor și convergența tehnologiilor de vârf joacă un rol cheie În accelerarea importanței cunoașterii În contextul procesului de globalizare 132. Conceptele moderne de „e-economics” și comerț electronic reclamă apelarea la un nucleu al competențelor unde cunoașterea va fi principala forță motrice. Noua economie
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și inovații, are drept componentă prioritară dezvoltarea tehnologică care conduce la un nivel Înalt de competitivitate si la dezvoltarea umană. Progresul tehnologic este esențial pentru progresul uman. Dezvoltarea umana si progresul tehnologic se susțin, se potențează și se propulsează reciproc. Convergența economică și tehnologică generată de globalizare schimbă și va continua să schimbe maniera În care se creează avuția atât la nivel național, cât și la nivel transnațional. Pentru a facilita difuzarea efectivă a cunoștințelor și inovării se dezvoltă tot mai
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
schimbă și va continua să schimbe maniera În care se creează avuția atât la nivel național, cât și la nivel transnațional. Pentru a facilita difuzarea efectivă a cunoștințelor și inovării se dezvoltă tot mai mult o importantă structură informatică. Amplificarea convergenței va avea un semnificativ impact asupra bazelor economice ale tuturor țărilor implicate În și/sau afectate de procesul globalizării. Globalizarea 135 Radu R. Șerban, Optimizarea deciziei firmei (teză de doctorat), București, ASE, 2005. 136 http://www.insse.ro/Anuar%202005
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]