5,650 matches
-
se întâlnesc tipurile Ă ca structuri sau configurații specifice formate din mai multe trăsături (introvertit, extravertit, ciclotimic etc.). Trebuie să subliniem, totuși, că analize foarte fine ale unor comportamente variate care aparent evidențiază aceeași trăsătură, nu au condus la rezultate convingătoare. Concluzia generală a fost că, deși unele din aceste comportamente sunt relativ constante, corelațiile intercomportamente sunt foarte neregulate, evoluând în general de la valori medii până la valori mici, nesemnificative. W. Mischel explică aceste neregularități considerând că trăsăturile sunt prototipuri, adică nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
populație. Fără îndoială, am bănui că acțiunile lor educative se află în concordanță cu această credință. Am putea oare, presupunând că intervenția noastră este justificată, să-i convingem să abandoneze această idee? Și dacă, dibaci, vom ști să invocăm argumente convingătoare, iar ei se vor declara gata să renunțe la ea, putem avea încredere că decizia aceasta este definitivă și că ea le va ghida de acum înainte comportamentele? Astfel de credințe cu privire la misiunea școlii, la capacitatea proprie de a influența
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
analize riguroase necesare în primul rând evaluării potențialului lor, iar în final aplicării lor eficiente. Iar capacitatea contextuală practică, în lipsa celorlalte două capacități, poate duce la transmiterea unor idei nu datorită pertinenței conținutului lor, ci mai curând datorită prezentării lor convingătoare. Referitor la cunoaștere, individul trebuie, pe de o parte, să dețină suficiente informații despre un domeniu înainte să aducă contribuții noi în acel domeniu, pentru că nu se pot depăși granițele unui spațiu pe care nu îl cunoaștem îndeajuns. Pe de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în presă; Runco, 1986.) Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, ideea că nici geniul, nici talentul nu puteau supraviețui într-o societate opresivă a fost acceptată aproape în unanimitate. În scrierile sale, Duff, unul dintre cei mai prolifici și mai convingători susțintători ai geniului și talentului (Kaufman, 1926), afirmă că spontaneitatea și geniul erau subiecte „incitante” pentru că reflectau predispoziții înnăscute și nu necesitau educație, o concepție împărtășită la scurt timp de Rousseau și de autorii din perioada romantică târzie. La nivel
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
al testelor SOI, TTCT, Wallach și Kogan, Getzels și Jackson și al unor teste similare (de exemplu, Cline, Richards, și Abe, 1962; Eisen, 1989: Hoepfner și Hemenway, 1973; Torrance, 1981c; Torrance, Khatena și Cunnington, 1973; Williams, 1979, 1980) pare destul de convingător, față de validitatea predictivă și discriminatorie a testelor de gândire divergentă atitudinile sunt împărțite (cf. Bachelor, 1989; Clapham, 1996; Cooper, 1991; Fox, 1985; Renzulli, 1985; Rosen, 1985; Thompson și Anderson, 1983). Validitatea predictivă a testelor 1 și aparenta susceptibilitate manifestată față de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
topografice între proba nerecompensată și proba recompensată (asemănarea dintre construcțiile de blocuri și construcțiile de lego, dintre picturi și desene). Rezultatele au confirmat ipoteza de lucru, însă efectele s-au dovedit moderate. Rezultatele cu privire la menținerea efectelor anterioare au fost însă convingătoare și au relevat faptul că recompensa determină schimbări decisive și durabile de comportament. Diferențele individuale au diminuat efectul manipulărilor operaționale. În încercarea de a sprijini acest punct de vedere, Moran și Liou (1982) le-au administrat Testul de Vocabular (Wide
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
principalul punct de interes. Odată cu afirmarea behaviorismului, astfel de metode și cercetări experențiale și fenomenologice au ieșit din uz. În ultimii ani, interesul față de experiențele personale, cu accent pe imagistica vizuală a început să ia amploare. Nu există însă dovezi convingătoare ale rolului proceselor de gândire în performanțele creative. Din toate acestea, putem observa că există o legătură intimă între teorie și metodă în cercetarea creativității. Într-adevăr aproape că se poate afirma că metoda este echivalentă teoriei deoarece indică aspecte
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prezentarea inițială a teoriei evoluționismului stilisticii creative (1984b, 1986a), Martindale a testat principalele ipoteze ale teoriei cu ajutorul metodelor complexe de analiză de conținut aplicate la produsele creative (de exemplu, Martindale, 1984a, 1986b; Martindale și Uemura, 1983). A demonstrat în mod convingător că presiunile sistematice impuse artistului de a produce creații cât mai originale determină apariția și abandonarea stilurilor estetice consecutive. În final, trebuie închei cu mențiunea că numeroase variabile socioculturale acționează ca factori de dezvoltare și impulsionează cristalizarea creativității excepționale (Simonton
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Getzels, 1973; Getzels și Csikszentmihalyi, 1976; Russ, 1993). Există o tradiție de mult înrădăcinată a asocierii creativității cu maladia mentală sau a geniului cu nebunia (Jacobson, 1912; Lombroso, 1891). Studii recente au adăugat dovezi acestei tradiții, demonstrând în mod convingător că rata diverselor probleme patologice ca sinuciderea, alcoolismul, dependența de droguri, precum și rata internării în aziluri de boli nervoase este mult mai mare decât ar fi normal în anumite domenii „creative”, cum sunt teatrul, poezia și muzica (Jablow și Lieb
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
liberale pe care mulți promotori români ai modernizării le așezau la baza progresului țării, ele ofereau, În același timp, soluții pentru problemele sociale bazate pe argumente științifice care, pentru aceiași moderniști, erau greu de combătut și uneori de-a dreptul convingătoare. De fapt, asemenea lui Andrei, mulți alți intelectuali români, de la geograful Simion Mehedinți până la endocrinologul Gheoghe Marinescu, găseau În știință o modalitate de transgresare a controverselor nerezolvate ce se purtau la nivelul simțului comun În legătură cu măsura În care sfera politicului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unor profesii plătite de stat erau obligați să Își desfășoare munca În folosul comunității În cadrul căminului cultural”116. Astfel, prin efortul eugeniștilor de a crea aceste noi instituții, medicul devenea cea mai importantă figură a comunității locale. Eugeniștii aveau argumente convingătoare În favoarea unei asemenea schimbări, deoarece, În viziunea lor, medicii aveau capacitatea de a alina suferința Într-un mod mai vizibil și mai eficient decât preoții. Medicii aveau și expertiza științifică pentru a oferi consiliului comunal sfaturi autorizate În legătură cu problemele vitale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
grupărilor feministe. Feminismul nu reprezenta o mișcare de masă În România. Cu toate acestea, feministele câștigaseră o anumită notorietate publică datorită activităților unor figuri remarcabile precum Calypso Botez, o activistă pentru reforme sociale care desfășurase Încă din 1918 un lobby convingător În favoarea dreptului de vot pentru femei și reușise chiar să impună abordarea problemei În cadrul unor dezbateri serioase, ce se desfășurau sub forma unei serii de prelegeri despre forma noii Constituții, organizate În 1923 de către bine cunoscutul Institut Social Român 29
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că s-a păstrat limbajul mai tradițional al subsistemelor, competiția dintre domeniile de activitate este una dintre comportamentele echilibrului dinamic al oricărui sistem social și se poate traduce printr-o situație de concurență între elite specializate. Bourdieu furnizează un exemplu convingător al acestui fapt atunci când analizează relațiile dintre lumea televiziunii, ca element al „câmpului jurnalistic”, și „câmpul științific” (Bourdieu, 1966; Coenen-Huther, 1998). Câmpul jurnalistic și-a mărit considerabil importanța în cursul ultimului sfert de secol. Rezultă o veritabilă inversare a raportului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o singură categorie conducătoare? În termeni foarte generali, sentimentul dominant al complicității prevalează sau nu asupra diverselor particularități? Numai că sentimentul identității nu poate decât să fie întărit de conștiința unei alterități. Acest mecanism se traduce în modul cel mai convingător prin opoziția elită/mase, care, potrivit cu orientarea filosofică și ideologică a comentatorilor, capătă alura unei atitudini condescendente sau disprețuitoare față de mase, considerate că reprezintă tot ceea ce conține umanitatea în materie de spirit gregar (cum este cazul, de exemplu, la Ortega
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
multe dificultăți logice cu unele elemente atribuite prin transmitere ereditară. În schimb, excelența nu se acordă direct decât cu performanța. Pentru a evita acordarea unei prezumții de excelență unei categorii sociale preeminente prin naștere, trebuie să putem arăta în mod convingător faptul că acele calități care au stat la baza preeminenței strămoșilor s-au transmis din generație în generație și n-au încetat să-i caracterizeze pe moștenitori. Când realitatea acestei transmiteri a excelenței este pusă la îndoială, se pune în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
33). Specializarea funcțională reduce în mod automat posibilitățile controlului instanțelor conducătoare de către cei conduși. În același timp, distanța socială și psihologică dintre conducători și conduși crește. Dacă examinăm demonstrația propusă în detaliu, putem s-o apreciem ca fiind insuficient de convingătoare și să-i dăm dreptate lui Busino atunci când critică alegerea „indicatorilor de oligarhie” pe care este fundamentată (Busino, 1992, p. 23). De asemenea, putem manifesta voința perfecționării analizei și a distingerii, de exemplu, între oligarhiile care pun totuși umărul la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
prezentarea teoriilor având o asemănare cu teoriile științifice și cu raționamentele susținute cu probe pur verbale (ibidem, § 1419). O elită conducătoare se va distinge prin derivații de care se va servi pentru a-și asigura autoritatea. Atâta vreme cât derivațiile utilizate rămân convingătoare, ea beneficiază de o putere legitimă. Însă derivațiile considerate ca fiind acceptabile într-un moment al istoriei sunt tot atât de revelatoare pentru starea generală a unei societăți, ca și pentru caracteristicile elitei sale conducătoare. Așa cum sugera Pareto, „derivațiile constituie materialele utilizate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Horațiu) O astfel de „conciziune” este lipsită de un minimum de argumente pro și contra. -/ - „Toate lucrurile depind de ideea pe care ne-o facem despre ele.” (L.A. Seneca) Exemplul pe care ni-l dă În continuare filosoful Senaca este convingător: „Boala se poate suporta dacă disprețuiești ce e mai greu În amenințarea ei. Nu-ți spori chinurile și nu-ți Îngreuna starea de bocete. Durerea este ușoară dacă ideea pe care ți-o faci despre ea n-o mărește. Dimpotrivă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
evoluate, detașate de individual și preocupate de principii generale (ex. Socrate). * „A gîndi este cea mai grea muncă din cîte există; probabil de aceea o fac atît de puțini.” (Henry Ford) Pentru că a „gîndi” Înseamnă nu numai a argumenta/contraargumenta convingător pe marginea unui subiect, sau a găsi rezolvări/soluții eficiente problemelor care se ivesc, ci și a-ți asuma responsabilitatea celor pe care le-ai gîndit, la un moment dat. Spirit critic, obiectiv - apreciere și autoapreciere subiectivă „Simțurile nu Înșală
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În tine. * „Unele ființe primesc de la dragoste puterea de a-și strămuta eul lor În ființa iubită; iar dacă aceasta le este răpită, viața nu li se mai pare cu putință.” (H. de Balzac) Decizia Anei Karenina este o dovadă convingătoare, În acest sens, iar cînd marea dragoste În care ambii Îndrăgostiți au crezut le-a fost răpită, așa cum s-a Întîmplat cu Romeo și Julieta, atunci sacrificiul vieții proprii devine dublu. * „Cel mai trist lucru În dragoste e că uneori
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
te poate face să mori...Înțeleg și aștept lacrimile. Ele sînt ploaia În care se topește primejdia furtunii, descărcarea trufiei și dăruirea iertării. Să plîngă, și voi ierta.” (A. de S-Exupéry) Pentru A. de S.-Exupéry trăirea afectivă este mai convingătoare decît demonstrația prin cuvinte: „Cum cuvîntul falsifică pentru a cuprinde, simplifică pentru a da Învățătură, ucide pentru a ușura Înțelegerea, oamenii Încetează de a mai fi hrăniți cu viață” (idem). * „Tot omul are grijă de minte, de inimă prea puțin
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ar fi marcate doar de nedreptăți și umilințe. * „Țineți Întotdeauna pe cei răi despărțiți: siguranța Întregii lumi depinde de aceasta.” (La Fontaine) Explicația psihologică o găsim Încă la Democrit: „Frecventarea continuă a răilor sporește Înclinările rele”. Proverbele sînt, de asemeni, convingătoare prin plasticitatea lor: „Mărul putred strică pe celelalte”. * „Cei răi cred că-ți fac mult bine, atunci cînd nu-ți fac rău.” (F. Esop) Însă dacă pentru cel care este rău, abținerea, de moment, În a face rău altuia reprezintă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
restaurare a ordinii adamice. Urmează sex colectiv în toată regula, cu acompaniament de cântări și mișcări exprimând bucuria! îUnii - istorici ai artei - consideră pânzele lui Hieronymus Bosch drept niște alegorii sau figurări ale acestor ceremonii adamice... Fără dovezi cu adevărat convingătoare. Pentru a le celebra ori pentru a le critica? Ni-l imaginăm cu greu pe foarte creștinul Filip al II-lea colecționar ahtiat după pânze de inspirație eretică...) Catolicilor nu le-au plăcut această scenografie veselă și i-au făcut
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în plin Ev Mediu. Credibilitatea evaluărilor sale a fost sporită de analize statistice efectuate de economiști prestigioși, cum sunt cele întocmite de Nicolas Soutzo, I. Brezoianu, C. Băicoianu. Plecând de la statisticile întocmite de aceștia, Șt. Zeletin prezintă un tablou foarte convingător al schimbărilor structurale produse în societatea românească după liberalizarea comerțului (Adrianopole, 1929): dacă în 1831 nu se găseau în Țara Românească nici măcar cantitatea de grâu necesară pentru a umple două corăbii, în 1837 se puteau încărca 700 de vase cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
participării în politică, însă, evident, recompensele pentru activitatea lor pot lua și forme materiale (Bourdieu, 1991, p. 183; Weber, 1994, pp. 320-321). Consecințele acestei stări de fapt pentru politicienii din ECE și pentru abilitatea lor de a instituționaliza eficient și convingător separația dintre economie și politică sunt și rămân complexe. Faptul că ei au o poziție economică precară și sunt în postura de a supraveghea, în numele statului, un proces atât de vast de redistribuire a proprietății alimentează suspiciuni de corupție și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]