14,043 matches
-
ai să-mi vii, prefă-mi-te nălucă! într-o scrisoare primită prin poșta electronică de la un cunoscut intelectual roman*, acesta îmi relata o interesantă constatare a domniei sale și surprinderea care a avut-o atunci când, la București, aflânduse la o convorbire de afaceri, a întâlnit un domn din Germania, directorul unui important trust de presă, care se numea BLACH, nume de familie ciudat pentru un neamț, dar însă, foarte apropiat și cunoscut românilor! Redau mai jos un fragment din corespondența respectivă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
literatură și cultură. Astfel, în acest răstimp, dacă vom lua în seamă și revistele din anii 50, avem în față o mulțime de ediții periodice, precum “Viața Românească”, “România literară”, “Luceafărul”, “Contemporanul”, “Săptămâna” în București; “Steaua” și “Tribuna” în Cluj; “Convorbiri Literare” - Iași; “Astra” - Brasov; “Ateneul” - Bacău; “Familia” - Oradea; “Ramuri” Craiova etc. Secții bogate de literatură și cultură au aproape toate ziarele și revistele lunare. în formarea unui nou public cititor, cu excelenta ei secție de cultură, un rol de seamă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Poesiele D-lui Eminescu, în Revista contimporană din București, sub semnătura inexistentului G. Gellianu. Contemporanii poetului n-au bănuit că cel de al doilea atac la adresa tînărului Eminescu aparținea lui Petre Grădișteanu care, cu doi ani în urmă, în articolul Convorbiri literare și Revista contimporană, apărut în aceeași publicație bucureșteană, continuă de fapt atacul din 1873. La această mistificare a contribuit B. P. Hasdeu, cunoscut antijunimist și adversar al Convorbirilor literare, care consimte, la 15 februarie 1876, să fie pus în
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
lui Petre Grădișteanu care, cu doi ani în urmă, în articolul Convorbiri literare și Revista contimporană, apărut în aceeași publicație bucureșteană, continuă de fapt atacul din 1873. La această mistificare a contribuit B. P. Hasdeu, cunoscut antijunimist și adversar al Convorbirilor literare, care consimte, la 15 februarie 1876, să fie pus în fruntea efemerei Revista literară și sciințifică, în calitate de director pentru partea literară, semnînd în loc de program al revistei Al doilea rămășag, acrostihul intitulat La noi e putred mărul, adică la Convorbiri
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
Convorbirilor literare, care consimte, la 15 februarie 1876, să fie pus în fruntea efemerei Revista literară și sciințifică, în calitate de director pentru partea literară, semnînd în loc de program al revistei Al doilea rămășag, acrostihul intitulat La noi e putred mărul, adică la Convorbiri literare. Aliata Revistei contimporane, care fuzionează cu publicația condusă de Hasdeu sub un nou titlu: Revista contimporană, literară și sciințifică, înscrie pe coperta primului număr din 15 februarie 1876 un comitet de redacție alcătuit din 27 de membri, între care
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
dar nu al năpăstuitului Anghel Demetriescu, ci al lui Petre Grădișteanu, autor al celor două articole critice la adresa lui Eminescu din anii 1873 și 1875. Credeam că am adus suficiente argumente în două articole: O veche polemică și un nou pseudonim (Convorbiri literare, nr. 7 din 1981) și Dosarul Gellianu (titlul inspirat dat de redacția revistei România literară, în nr. 22 din 7-13 iunie 2000). Criticul ieșean Al. Dobrescu reeditează în antologia Detractorii lui Eminescu (Iași, 2002) cele două articole, primul semnat
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
Este de ajuns pentru istoria literaturii năpăstuirea de care a avut parte Anghel Demetriescu încît să mai fie incriminat și altcineva pentru o vină ce n-o are" (op. cit., p. 161). Se naște următoarea întrebare: Petre Grădișteanu, autorul articolului polemic Convorbiri literare și Revista contimporană din 1873, nu ,are nici o vină" pentru primul atac împotriva lui Eminescu? Care au fost motivele recurgerii la pseudonimul Gellianu în cel de al doilea atac împotriva poetului, apărut în aceeași publicație bucureșteană, condusă din umbră
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
de ani și să aprecieze de partea cui este adevărul. Data calendaristică de 1 martie a marcat două momente deosebite în istoria presei românești. La 1 martie 1867 a apărut la Iași, devenit centrul cultural de prestigiu, revista Societății Junimea, Convorbiri literare, cu un program bine precizat de Titu Maiorescu și cu un redactor menționat pe copertă: Iacob Negruzzi. Scopul principal al revistei era: ,...de a reproduce și răspândi tot ce intră în cercul ocupațiunilor literare și științifice: de a supune
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
pe copertă un redactor răspunzător sau un comitet de redacție. Acest rol de redactor și-l arogă Petre Grădișteanu care, la critica necruțătoare a lui Titu Maiorescu, Beția de cuvinte în Revista contimporană, Studiu de patologie literară, răspunde cu articolul Convorbirile literare și Revista contimporană. Grădișteanu își începe articolul astfel: ,D. T. L. Maiorescu se crede autorizat a grămădi împreună pe toți 20, 30 sau 40 de colaboratori-redactori ai Revistei contimporane și a-i condamna ca descendenți ai maimuțelor... pentru că s-
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
toate pleoșnițele sale chiar din altă poesie, pe lîngă D. Bodnărescu, un alt poet lăudat al nouei direcțiuni?" (vezi pp. 395 și 400, xerox). În finalul articolului, Grădișteanu promite cititorilor Revistei contimporane ,o nouă colecțiune de salturi haslii luate din Convorbiri", dar nu le publică în 1873, ci în 1875. În 1910, Gh. Panu notează în Amintiri de la Junimea din Iași: Ce să zic de d. Grădișteanu care, din spirit de polemică, îl numește pe Eminescu în deriziune genial". Același Gh.
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
ședință a Junimii, în care s-a discutat articolul denigrator, Maiorescu era vesel, Iacob Negruzzi căuta să pară vesel, în timp ce ,Eminescu rîdea cu indiferență, știa de articol, dar nu-și dăduse osteneala să-l citească"5. Titu Maiorescu publică în Convorbiri literare o nouă și ultimă analiză a erorilor celor ,20, 30 sau 40 de redactori-colaboratori" ai publicației cu titlul Răspunsurile Revistei contimporane, Al doilea studiu de patologie literară, cu ample referiri în special al V. A. Urechia. Față de P. Grădișteanu
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
Politica de astăzi e tragerea pe sfoară, Partidele se schimbă ca apa de la moară Deviza e înaltă: să lingi unde-ai scuipat, Căzînd, să-njuri cu fală pe cei de la palat". V. Alecsandri îl sfătuia pe Iacob Negruzzi să ferească Convorbirile de această boală, care a bîntuit și mai bîntuie în perioade de tranziție. În anul 1874, P. Grădișteanu publică Actul II din Revizorul general, imitație după comedia lui Gogol, adaptată realităților românești, dedicată poetului V. Alecsandri, precum și un ultim răspuns
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
perioade de tranziție. În anul 1874, P. Grădișteanu publică Actul II din Revizorul general, imitație după comedia lui Gogol, adaptată realităților românești, dedicată poetului V. Alecsandri, precum și un ultim răspuns, în nr. 6 al Revistei contimporane, intitulat Cîteva cuvinte la adresa Convorbirilor literare, în care face un istoric al polemicii dintre cele două publicații și își încheie articolul: Voi aduce aminte vechiului meu amic care se află în capul Convorbirilor că aveam gata răspunsurile, se și imprimase în broșură" cînd ,avurăm onoarea
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
ultim răspuns, în nr. 6 al Revistei contimporane, intitulat Cîteva cuvinte la adresa Convorbirilor literare, în care face un istoric al polemicii dintre cele două publicații și își încheie articolul: Voi aduce aminte vechiului meu amic care se află în capul Convorbirilor că aveam gata răspunsurile, se și imprimase în broșură" cînd ,avurăm onoarea de a primi o epistolă de la D. V. Alecsandri, care ne cerea să încetăm lupta și să ne dăm mai bine mîna, deoarece urmăream cu toții același scop: răspîndirea
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
broșură" cînd ,avurăm onoarea de a primi o epistolă de la D. V. Alecsandri, care ne cerea să încetăm lupta și să ne dăm mai bine mîna, deoarece urmăream cu toții același scop: răspîndirea luminilor în țară... Acum pentru a treia oară, Convorbirile se complac în atacuri contra Revistei... Cu sarcina de a răsfoi cărțile nemțești... voi zice vechiului meu amic: la revedere!..."7. La începutul anului 1875, Revista contimporană contraatacă revista Convorbiri literare sub o formă mascată: în primul nr. din 1
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
scop: răspîndirea luminilor în țară... Acum pentru a treia oară, Convorbirile se complac în atacuri contra Revistei... Cu sarcina de a răsfoi cărțile nemțești... voi zice vechiului meu amic: la revedere!..."7. La începutul anului 1875, Revista contimporană contraatacă revista Convorbiri literare sub o formă mascată: în primul nr. din 1 ianuarie, apare în presa literară românească un nou nume de critic literar: G. Gellianu, care semnează, în editorialul ,Schițe literare", recenzia la volumul postum Foi de toamnă, Poesii de N.
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
îl atașează Scrisorii, ,astfel cum a fost scrisă de autorele ei, repausatul N. Georgescu". în numele conducerii redacției Revistei contimporane, G. Gellianu îi mulțumește lui G. Dem. Teodorescu. Printr-o coincidență de date calendaristice - la 1 martie 1867, primul nr. al Convorbirilor literare, la 1 martie 1873, primul nr. al Revistei contimporane - și tot la 1 martie, dar în anul 1875, apare al doilea atac împotriva lui Eminescu, semnat de criticul debutant G. Gellianu, Poesiile D-lui Eminescu. Gellianu își începe studiul
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
1 august 1876, Revista contimporană, literară și șciințifică își încetează apariția. în comitetul de redacție al celor două numere (1 iulie și 1 august) figurează 23 de redactori, între care: Gr. Gellianu și Petre Grădișteanu. în articolul Foi căzute din Convorbiri literare (1 decembrie 1876), Iacob Negruzzi credea că redactorul Grădișteanu ,s-a retras în iunie 1875 de la Revista contimporană" și că după cîteva numere (în realitate, nr. 1 și nr. 2) din 1876 ,directorul Hasdeu" al Revistei literare și șciințifice
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
care, dincolo de reperele provinciei, de sentimentul endemic al unui fantasmagoric Banat, poartă o semnificație general existențială... Peste tot, o dedublare, un joc de oglinzi, o subtilă repliere a eului care se livrează doar în spectacol." (Poezie română contemporană, Editura revistei Convorbiri literare, 2000, vol. II, p. 402). Prețioase sunt artele poetice ale lui Petre Stoica, în care, de asemenea, el se livrează cititorilor până la un punct, tot marcând și "o subtilă repliere a eului". În "Poemele mele" (p. 280), el se
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
oferea, fiindcă ar fi însemnat că se termina cu slujba ta. Era chiar riscant să-ți dai demisia. Totuși, de la Operă ați plecat, după vreo doi ani... Am plecat, e-adevărat, dar n-a fost așa cum spune Florin Mugur în convorbirile cu Paul Georgescu. El crede că doar m-am prefăcut, depășit de situație. Nici pomeneală, am fost îngrozit să văd că nu se poate face nimic, fiindcă trebuia un buget care să poată susține reprezentații costisitoare, cu mulți artiști, cu
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
Dăianu, pentru cel care era atunci un "boboc al genialității creatoare". Și atunci, solicitați mai insistent, memorialiștii blăjeni adaugă linii noi, esențiale pentru portretul poetului: pasiunea pentru lectură (prin N. Petra-Petrescu împrumuta cărți din biblioteca prepositului capitular Ion Micu Moldovan), convorbiri pe teme literare și istorice în care se vedea superioritatea lui față de prietenii blăjeni, participarea la o adunare generală a Astrei la Alba Iulia, la sfârșitul lui august, unde îl ascultă pe Cipariu, vorbind despre unificarea ortografiei românești. Și, totuși
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
precedentă sau se dedau unei hârjoneli amoroase printre standuri, împiedicându-i pe clienți să ajungă la mărfuri. Dacă stai de vorbă cu un cunoscut pe stradă, apare un cerșetor sau un traficant de aparate de fotografiat care îți întrerupe intempestiv convorbirea, trăgându-te de mânecă fără ezitare, ca și cum mâneca ta ar fi clanța unei uși mereu disponibile. Și dacă intri în instituția în care lucrezi, trebuie să asculți, înainte de a te apuca de lucru, istorisirile și confesiunile pline de lamentații ale
Valul de vulgaritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10129_a_11454]
-
anchetă, interviu, reportaj tematic, document comentat etc.), Dilemateca e atrăgătoare atît prin înfățișare (paginație, ilustrație, literă lizibilă, o plăcere de hîrtie), cît mai ales prin conținut: alert fără stridențe și serios fără prețiozități. în nr. 5, centrul de greutate este convorbirea cu Angela Marinescu, Poeta care nu acceptă - și bine face - să stea de vorbă cu oricine și despre orice. Cea care recunoaște că, în afara scrisului, cel mai mult îi place să se certe. Cu interlocutorul ei, Marius Chivu, nu numai
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10149_a_11474]
-
fiind acuzat de anticomuniștii post-bellum din Polonia și de aiurea că are nostalgii comuniste. Ca istoric, Michnik nu putea rata însă acest testimoniu, fundamental pentru înțelegerea sistemului comunist. Modelul său a fost urmat de Vladimir Tismăneanu a cărui carte de convorbiri cu Ion Iliescu își va spori, sunt sigur, valoarea, pe măsură trecerii anilor. Mereu atent la ce se petrece în jurul său, cu mintea și sufletul deschise, Adam Michnik este oricând dispus să asculte pe oricine. Pentru el importante sunt ideile
Disidentul cu față umană by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10169_a_11494]
-
Subiectul - cu majusculă - ce-i va asigura un loc în istoria reportajului românesc. Viețașii de pe Rahova îmbină în mod original investigația și confesiunea memorialistică, dialogul veritabil și monologul mono-maniacal, decupajele într-o realitate sordidă și serpentinele amețitoare ale ficțiunii. După convorbirea cu unul dintre meseviști (condamnații pe viață din închisoarea Rahova), autorul vomită în parcarea pușcăriei; în timpul unei alte întâlniri, el își recunoaște, stârnit de povestirea viețașului, propriile pulsiuni criminale. Ca Hannibal Lecter din Tăcerea mieilor, deținuții sunt puternici și siguri
Cele mai frumoase tâlhării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10173_a_11498]