246,706 matches
-
chiar Cezar Paul-Bădescu. Fostul pionier din perioada comunistă a devenit studentul la Litere din anii tranziției, orizontul său cultural a suferit mutații majore, iar stilul narațiunii ține pasul cu noul său statut intelectual. Naivitățile stilistice de compunere școlărească a unui copil din clasele I-IV au dispărut, ironia și autoironia bat la porțile sarcasmului, referințele culturale (în special la filme de autor, dar nu numai) răsar la tot pasul. Altminteri însă, miza rămâne aceeași - maxima autenticitate - iar autorul pare preocupat, în
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
doar și pentru o clipă - să-ți gîndești o durere, actuală sau trecută. Suspinul e refuzul hohotului de plîns, al strigătului, al manifestărilor exterioare, al spectacolului disperării. La capătul gîndului se naște un suspin..." Așadar, poeziile astea, risipite din Simbolul, copil de tinerețe, cu Tzara, pînă-n Revista Fundațiilor (afurisită vreme care, într-o notă asupra ediției, folosește un nemeritat "f" mic...) sînt înfrînarea, lăsată să se-audă, pentru cei cu ureche fină, a unor proiecte de revoluție. În ordinea-ncercării lor
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
bun prieten// ar trebui să golesc dulapurile/ și să-ți arunc hainele sau să le vând sau să le dau foc/ în mijlocul curții/ după zece ani te strecori afară/ cu o valiză din piele și o sumedenie de parfumuri/ respirația copilului pe care-l doream încă mai aburește/ geamurile dormitorului/ o vreme ți-a crescut burta cât dumnezeu". Problema lui T.S. Khasis este că el strânge prea rar - și la figurat vorbind - pumnul în aceste versuri ce compun un unic și
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
viu al porcilor ca sub grind" (Prispa cu sfinți de noroi). Greața e o senzație curentă: "s-a oprit din mâncat/ îi venea greață/ voi ce faceți cu noi?/ privea la viermii cei albi din farfurie/ privi spre perete gunoi" (copiii paiaței). Caricaturala priveliște miroase pestilențial: "N-am grădină însă am râme și plină/ mi-i neliniștea cu bile de cucută/ struțul e clopot și dimineața o să pută" (N-am grădină însă am râme și plină). Până și păsările ostenesc de
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
a se duce, a se distra, a se juca, a se întâlni, a se împrieteni etc.) și ca o tendință puternică a românei populare și familiare: "Parlamentarii și miniștrii liberali se socializează la Sinaia" (titlu, în Gândul, 31.01.2006 ; Copiii (...) sunt asistați la teme de personal calificat, se socializează, se joacă" (gradinitebucuresti.ro). Varianta reflexivă are o conotație populară care își asociază eticheta "incult": "socializează-te omule!" (forum.md); "Socializează-te acolo unde și când poți" (lumeapiticilor.ro). Lărgirea semantică
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
Balsamo al lui Dumas inserează și o secvență de o perversă atrocitate. Magul atotștiutor și cvasinemuritor Althotas a descoperit rețeta pentru elixirul nemuririi. Îi lipsește, pentru a o prepara, un singur ingredient: ultimele trei picături din sîngele arterial al unui copil sau al unei fecioare. Ca să își asigure eternitatea pe Pămînt, alchimistul o ucide pe Lorenza Feliciani, soția lui Balsamo, pe care o știa fecioară. Însă crima nu-i servește la nimic, căci între timp, fără ca el să știe, căsătoria se
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
se uită în zare cu ochi orbi, dar în lăuntrul ei - cu ochi "deschiși". Visînd nu la licornul pe care îl ține în poala ei, ci - cine știe?! - la zăpezile de altădată sau la trubadurul de departe. Sau la un copil (nevinovat, prin definiție), căruia e menită să-i dea naștere și pentru care merită să țină în brațe - tot precum o mamă înțelegătoare, care se sacrifică în tăcere - un narcisist licorn, satisfăcut că o posedă, în sfîrșit. Iubirea - pare a
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
de succesul romanului de debut, Grădina de ciment, publicat în același an, care a stârnit un uriaș scandal, consacrându-l ca pe unul dintre cei mai originali scriitori ai momentului. Îi vor urma Mângâieri străine (1981, nominalizat la Booker Prize), Copilul furat (1987, pentru care i s-a decernat Whitbread Prize for Fiction), Inocentul (1990), Câinii negri (1992), Durabila iubire (1997), Amsterdam (1998, distins cu Booker Prize) și Ispășire (2001, pentru care i s-au acordat premii internaționale de prestigiu, precum
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
primă umană, se revoltă sau se amuză dulce-amar, refugiindu-se în observarea și nararea de sine și de ceilalți ca bastion al rezistenței personale împotriva erei mecanic post-emoționale. Opțiunea pentru teritoriile marginale devine explicabilă prin coerența sa cu statutul non-eroic: copiii, nebunii, ostracizații par a fi singurii ce-și permit sinceritatea. Bâlciul deșertăciunilor - Reloaded Preocuparea pentru fundalul socio-istoric al dezvoltării protagoniștilor reprezintă un element de echilibru narativ, și unul de evident dezechilibru afectiv în ceea ce privește sensibilitățile angajate în aventurile sinelui. Chiar și
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
răsărit și mulți tineri anticomuniști dispăreau fără urmă. De multe ori, mama mea nu-și putea stăpâni plânsul când venea vorba de prietenii ei cei nefericiți. Îmi amintesc asta foarte bine, probabil plânsul mamei mă afecta și pe mine, așa copil neștiutor cum eram. După mai mulți ani, lucrurile s-au mai schimbat spre bine, deținuții politici au fost eliberați și am aflat ca unchiul Valeriu a ajuns în America. Ce grozav era în mintea noastră că cineva de-al nostru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să scap din RSR în anul 1984 și să ajung în Nord America, mai exact la Montreal. O perioadă de timp nu am mai știut nimic de acasă, de Amărăști. Toată grijă mea era să-l scot din țară pe copilul nostru Dragoș, ținut "zălog" ca să fiu nevoit să mă întorc în România. Un "trădător" nu mai putea comunica acasă fără să le facă rău celor cu care ar fi încercat să comunice. Mama mea îmi scria rar, numai să mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
tine anonim și mă povestesc. Mai eram eu în preajma, prăfuit că un ceas din magazinul cu antichități, numai duminică, în vestiarul inimii. PORTRET Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, devastat din când în când de copiii vecinului de Răi, mângâiat în toamnele târzii de lumină felinarului de pe digul din coasta inimii. Cu frunzele încă ruginii, atârnând între diminețile ochilor, isi zornăie tăcerea în clopotnița buzelor aruncate-n suspin de fiecare pântec însămânțat pe muchia de lut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
greșeală și v-ați speriat/Vai de mine e cât o pisică!/...” „Ptiu! Om bătrân, si o așa nărozie, mai rar!... Muica, sfârșitul lumii!...” - a zis și babă Floarea, trăgând cu urechea și coada ochiului la adresa deschisă de nepotul său, copil ce repeta, în șoaptă, versurile (de mai sus), versuri pe care urmează să le recite, pe scenă, la serbarea aces tui sfârșit de an. Mda! Reflectam asupra „versurilor”, presupuselor aplauze de la tribuna, asupra reverenței creatorului și, mai conservatori din fire
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
trist al marilor noștri gânditori și intelectuali din elită țării. MLC: Cum a fost începutul, pe pamant străin și cum v-ați adaptat la viață Americană? NP: Am ajuns in America în anul 1979 prin emigrare legală, împreună cu soția și copiii mei. Începutul a fost foarte greu, până am reușit să intrăm pe welfare. Mergeam să adunăm alimente aruncate de la magazine ca să punem ceva pe masa copiilor: pâine, cartofi, varză, salate, ceapă. După aceea am închiriat o casă, dar nu aveam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
alimente aruncate de la magazine ca să punem ceva pe masa copiilor: pâine, cartofi, varză, salate, ceapă. După aceea am închiriat o casă, dar nu aveam pe ce dormi , nici pe ce stă. Norocul nostru a fost directorul școlii unde am înscris copiii pentru anul în curs, care, aflând că suntem noi veniți, a convocat comitetul de părinți și în 24 de ore ne-a fost mobilata casă cu tot ceea ce avem nevoie, desigur lucruri uzate, dar în condiții bune. Acest om de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
meselor celor aduși . Acest cineva am fost eu, care am dat cu toată inima fără să fi știut sigur dacă mai primesc banii înapoi sau nu. Am plecat întotdeauna cu bani cash la mine, ai mei, plus cei adunați de la copiii mei; numai așa am putut acționa rapid în locurile unde trebuia plătit pe loc ca să meargă treaba. În anul 2010 am participat la dezvelirea la Iași a statuii marelui poet basarabean Grigore Vieru, unde românii-americani au dat cam 20% din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mai amintiți de grupul venit din Kazahstan la Congresul din 2004, toți îmbrăcați în costume naționale, de la mic la mare, care ne-au cântat românește ca si cum de-abia cobora seră din inimă munților Moldovei?! Este impresionant să vezi cum toți copiii vorbesc limba română și nu poți crede că părinții și bunicii lor au fost transmutați în mijlocul Rusiei acum șaptezeci de ani. MLC: „țara mea este limba română”, spunea poetul Nichita Stănescu. NP: Da, așa este! Atunci am înțeles că neamul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pe amândoi și nu peste multă vreme acoperind hula mării o aud pe femeia agitându-se-n rut strigând cuvinte voluptoase ca si cand un înger și-ar prinde aripile în ușă ruginita a tramvaiului Stau în fața acestei păsări ciudate amintindu-mi copilul cel mut pe care mi l-a dăruit cândva femeia aceea lipsită de glas era una din acele stranii femei capabile să zboare că un înger în absență mea peste toate prăvăliile și maghernițele periferiei în timp ce toate corăbiile se adunau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
după ce au naționalizat aceste uzine, ateliere și mori. Nu pot fi uitate atelierele de trăsuri, șarete și cabriolete ale renumiților Roth și Bulfinski. O parte dintre acele elegante mijloace de locomoție erau aduse la comanda de la Zurich, Viena și Paris. Copiii Craiovei priveau cu ochii mari, fascinați, acele bijuterii. De multe ori furau zahăr cubic de acasă, pentru a-l oferi căilor, care trăgeau acele obiecte de artă autentică. În anii când Marin Iorda era directorul Teatrului Național din Craiova, s-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ar trebui sa de un nou Socrate dar pân-atunci planeta-i pușcărie în care scriu cu unghia - pe ziduri. secretul e că Terra noastră-albastră face măceluri dar nu face riduri. DRUMUL hai să mergem sfântă mea femeie, să lăsăm copiii-n cuibul lor. le-am înscris cu unghia pe cheie că ne vom întoarce...newermor. știu c-ai pus bucate potrivite doar în saci că nu avem samari calea o vom face pasămite tot desculți pe uliți de coșmar. drumu-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pe care minerii au aruncat-o în stradă și mă întrebam: Doamne, cum de a fost posibil? De ce atâta ură? De aș putea uita acest coșmar pe care l-am trăit aievea. În același timp gândurile mele fugeau departe, la copiii mei care emigraseră în țară frunzei de arțar după traumă cauzată de ororile mineriadei. Securiștii le depistaseră numărul mașinii pe care o parcau în acele zile incadescente în spatele Teatrului Național și îi luaseră în colimator. La secția 12-a de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ZAVAIDOC”. S-a născut în a opta zi a babelor din martie 1896, la Pitești, în Trivale, într-o familie de lăutari cunoscuți. Tatăl său, Tănase, virtuoz al țambalului, dar și viorist de calitate, alinta mușteriii din cârciumile Piteștiului. Primul copil al lui Tănase a fost Vasile, care a învățat de mic vioară. De Marin s-a lipit chitară, care acompania vocea lui excepțională. Tănase dorea mult să înjghebeze un taraf al familiei: vioară, țambal, chitară; de aceea îi lua cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
escadrile ale forțelor anglo-americane au bombardat Bucureștiul) casa lui Zavaidoc , o adevărată vila boiereasca de lângă Gară de Nord, este distrusă, caietele în care el își adunase „comoara sufletului” i-au fost spulberate, lăsându-l sărac sufletește, ca plângea că un copil, nu după averea ce o agonisise ci după compozițiile lui, munca de-o viață. Pleacă la Caracal, apoi la Roșiorii de Vede. Cântă prin mari localuri, fără microfon, schimbând câte 3-4 cămăși pe noapte (transpira abundent datorită unei afecțiuni renale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o bombă îi sfârteca sora, Zoia (cea care cântă la pian, si de fapt era managerul formației, ea se ocupă de contracte, impresariat) care a lăsat în urmă cinci copii (soțul său, Perlidis, clarinetist, un grec deosebit de talentat, pleacă cu copiii și se stabilește în Australia). Cele două dureri l-au terminat, l-au îmbolnăvit, fiind bolnav și de nefrita (se declanșează un diabet mecanic foarte puternic care-l orbește). Într-o zi geroasă de 13 ianuarie 1945?? a trecut la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de liceu începeam trigonometria, îmi dădea de fiecare dată să învăț pe de rost câteva formule pe care urma că a doua zi, la lecție, să le scriu pe tablă fără că el să mă mai întrebe ceva. Că orice copil, la început am fost entuziasmat de aranjament și complicitate. Cum cu timpul ceea ce îmi tot dădea de învățat pe de rost devenea tot mai complicat, m’a constrâns să folosesc diverse «trucuri» pentru a le putea deduce. În fapt, ceea ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]