2,444 matches
-
ca de puiul meu drag. Îl răsfățasem chiar din prima zi cu mâncare gătită, acum chiar mă pricepeam, și seară de seară culegeam roadele minunate ale atenției cu care îl tratam. Era perfect pentru mine, exact ceea ce căutam: un bărbat copt. Nu am spus bătrân, nici pe departe, doar eram de-o vârstă. Pur și simplu se copsese și aștepta să fie cules. Trecuse cu brio de stadiul în care toate eforturile sale fizice și mentale fuseseră concentrate asupra carierei și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
care apar ca „altceva” , neașteptat, în poezia sa. în a doua dintre ele (de fapt, un sonet), atmosfera e de mînăstire, reconstituită cu ajutorul unor reminiscențe din Ion Heliade Rădulescu: „Clopot de alarmă la mănăstire.../ «Căderea dracilor», miazănoapte -/ Ale vremurilor fructe coapte/ închid trecutul ca mîntuire.// Ce zvoane călu1gărești și șoapte,/ Făclii ce fug, se-ntorc în neștire./ Desigur, cu a zorilor ivire/ Vom mai gîndi la această noapte!//... Și clopotul vibrează, vibrează.../ «Satan este-nvins» - nici o îndurare-/ De vremuri noi, e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dulce, Pe-acolo se plimbă o fată-n albastru îmbrăcată, Părul cel blond, împletit într-o coadă, îi cade pe spate..." (cu completări dintr-o variantă): "Fața-i roșă și albă, iar ochii mari albaștri Gura-i micuță, o vișină coaptă; ea rîde-așteaptă Pe amantul ei, scriitor la subprefectură, Tînăr plin de speranță, venind cu luleaua în gură."43 Aleile de vișini și de cireși în floare, precum și salcîmii arătați aici, erau cei din livada lui Eminovici. Printre aceștia, ei își
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
exemplu, ar trebui să estimăm dacă un partid a fost "eficient" sau nu în promovarea unei politici date, la un anumit moment în timp; aceasta atrage după sine judecăți privind unele chestiuni cum ar fi măsura în care populația este "coaptă" pentru politică, "costul" în bani și energie al întreprinderii unei astfel de mișcări și așa mai departe. Comparațiile între țări pot fi utile într-o anumită măsură, dar importanța problemei practice este evidentă. În plus, dificultățile teoretice încep să apară
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
timpul și poate din epiderma mea stacojie, pătată" (Încercare asupra Cuvântului). Și încă: "Amurguri de scrum, aramă pe ape sfârșitul vacanței/ ca o tristețe a cărnii.../ Desigur, iubito, totul se duce, spiritul/ numai pulsează în limburi./ Nisipul, pulpele lungi, vișina coaptă a catifelei,/ stelele cufundate în paharele de gheață./ Luna boală feroce și grea peste chipuri)./ ne iubim cu disperare, cu teamă urlă câinii biciuiți/ în simțuri, marea geme la țărm; o placentă infinită./ Chemare a morții..." (Pastel). Alte două par
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din pădurile virgine ale cunoașterii/ se-ngălbenesc/ și cad sub formă de cuvinte" Parfumul căderii...) și în A douăsprezecea dimensiune, unde sunt asociate erosului și, în genere, comunicării cu alteritatea ("sub pomul vieții unde-am stat/ cuvintele nerostite/ culeg fructele coapte/ și le oferă cititorilor/ în stele/ primind în schimb/ vești/ despre tine"). În următoarele volume de versuri, fără să renunțe la niciun crâmpei din produsul dicteului semiautomat căruia i se supune cu plăcere și, de bună seamă, și cu o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nostru, Payot, Paris, 1965; Raymond Ruyer, Prejudiciile ideologice, Calmann-Levy, Paris, 1972. 4. În ce-1 privește pe Claude Levi-Strauss, ne-am referit în principal la următoarele lucrări: Antropologia structurală, Pion, Paris, 1958 și Mitologice, Pion, Paris, 1964: 1) Crudul și Coptul, 1964; De la miere la cenușă, 1966; Originea obiceiurilor mesei, 1968; Omul gol, 1971. Vezi și studiul Cum mor miturile, în Miscelanee în onoarea lui Raymond Aron, Calmann-Levy, Paris, 1971, p. 128 sq. 5. Vezi Gaston Bachelard, Psihanaliza focului, Gallimard, Paris
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
prezente în diegeză (în afară de introducerea unității semice "coacere") și de a face aluzie la livezile prin care personajele se plimbă (cf. serii petrecute cu Rodolphe: Se auzi-ntr-o clipită cum cade de pe cracă, fără să fie atinsă, o piersică coaptă"). Contaminarea metonimică are rolul, în esență, de a face ca și textul, prin enunțurile sale, să participe la diegeză, dînd astfel iluzia priorității ei și a puterii de emanație. J. Neefs, p. 470 Revizuirea lui Flaubert confirmă acest lucru, descrierile
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ideilor pe tărâm social o dau cei care le aplică, oamenii chemați să le pună de acord cu realitatea. Aceeași preocupare de a distinge între idee și agentul ei practice îl făcea pe istoric să atragă atenția asupra "materialismului vârstei coapte, a visurilor și ambițiilor neîmplinite, a orgoliului pozițiilor câștigate", așadar să insiste asupra nevoii de a pune la lucru oameni noi, tineri capabili să asume ideile lumii moderne, dar și să le aplice cu fermitate. Ideile cele noi să pătrundă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nostru a fost silit să asume atâtea sacrificii, când atâtea dolii ne lasă etern neconsolați, gândurile unor oameni din alt veac despre suferința regeneratoare ne reconfortează. Am putea spune, împreună cu Pârvan, că "am fost ca și un lan de grâu copt peste care a căzut grindina". Fie acesta un prilej de severă meditație, de adâncire în cunoașterea de sine, de înțelegere mai deplină a rosturilor noastre. În definitiv, dacă suferința e un "teritoriu al istoriei" (Christa Wolf), lotul ei inerent, istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
loc.), deși textul actual a fost redactat relativ recent, se exprimă astfel cu privire la originile sărbătorii populare celebrate probabil în sanctuarul de la Ghilgal, aproape de Ierihon: „și au mâncat din rodul pământului [în ziua următoare a Paștelui]: azime și pâine de orz coaptă [ebr. qălûj], în aceeași zi” (Ios 5,11). Partea inserată între paranteze pătrate lipsește în două manuscrise ale traducerii grecești ale LXX (mss B [Vaticanus] și A [Alexandrinus]) și în recenziile care depind de acestea; de aceea partea aceasta are
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fine". În capitala valahă urmează deviza Amor, glorie, bani; deși "în București e foarte greu de lucrat cu damele" a cunoscut o "zână [...] care trebuie să aibă după evaluările mele o bună rentă", arătîndu-se însă interesat și de o damă coaptă, dispusă să "protegeze primii pași ai unui tânăr dilettante". În momentele de derută exclamă dezamăgit Ce oameni! ce timpuri!, conștient de marile pericole ce pîndesc viața unui tînăr: "...profită de viață, cu atâta te alegi, dar ferește-te să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
anorganice și 0,4% substanțe organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate de cloruri, bicarbonați și fosfați de sodiu, potasiu sau calciu. In salivă sunt prezente următoarele substanțe organice. a. Enzime cu rol digestiv: ptialina (amilaza salivară) acționează asupra amidonului fiert sau copt, pe care-l descompune în maltoză, maltotrioză și dextrine; își continuă acțiunea în stomac până când bolul alimentar devine acid (pH < 4,5). lipaza salivară (secretată de glandele Ebner de pe fața dorsală a limbii) acționează în stomac (pH optim 4) asupra
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și acizi grași. Fosfolipazele hidrolizează legăturile esterice ale fosfogliceridelor. In sucul pancreatic există fosfolipaza A2 (fosfatidil-acil hidrolaza) care descompune lecitina într-un lizofosfolipid și un acid nesaturat. c. Amilaza pancreatică este secretată sub formă activă și hidrolizează amidonul nefiert sau copt. d. Ribonucleaza și dezoxiribonucleaza scindează acizii nucleici în nucleotide. Mecanismul secreției pancreatice a. Mecanismul de secreție al bicarbonatului La nivelul celulelor ductelor pancreatice mici, CO2 rezultat din metabolismul celular împreună cu apa și în prezența anhidrazei carbonice conduce la formarea de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
PLATOU CU APERITIV Ficățel de pasăre prăjit și învelit în feliuțe de bacon, prune uscate înmuiate, cu sâmburii scoși și umplute cu miez de nucă. Se poate înveli în slănină. Se adaugă trei roșii tăiate nufăr și umplute cu vinete coapte, tocate și frecate cu ulei și usturoi. Se fac bulete din cartofi și cașcaval, apoi un ou, făină, după care sunt făcute biluțe care se prăjesc în ulei încins. Se adaugă salată verde pentru decor, șuncă presată, mușchi filé și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
oțet, un pahar de zahăr, sare, piper, foi de dafin Se toacă și se fierb timp de trei sferturi de oră din momentul fierberii. Fierbinte, se pune în borcane. LUTENITA - SOS DE ROSII APERITIV Se aleg roșii mari și bine coapte, se spală, se așează într-o tavă emailată și se dau la cuptor. Când a scăzut apa lăsată de roșii, atunci înseamnă că sunt gata; se curăță de pieliță, se pun într-un vas și se bat bine cu lingura
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
3 roșii mici, o ceapă, o lingură de ulei de măsline, ½ de gogoșar roșu Se curăță roșiile de pieliță și se toacă mărunt, apoi se călesc în ulei împreună cu ceapa tocată mărunt până scade apa, după care se adaugă gogoșarul copt tăiat cubulețe, apoi se mixează, se adaugă maioneza și se amestecă. La sfârșit, se decorează cu gogoșar. PASTE PENTRU TARTINE Pasta de unt - 200 g unt, o ceapă tocată mărunt, două lingurițe de muștar, un gălbenuș fiert, 4-5 măsline tocate
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
trei căței de usturoi tocați mărunt, apoi se dau fasolea și ceapa prin mașina de tocat, după care amestecăm cu condimente și o linguriță de boia dulce; așezăm pe un platou și decorăm cu măsline. Pasta de vinete - două vinete coapte, curățate și tocate, trei cepe curățate, tocate și călite în 100 gr. De ulei, două linguri de sos picant și sare după gust; călim ceapa cu sosul picant în ulei, adăugăm vinetele și lăsăm să mai dea câteva clocote, apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sare, apoi clătită cu apă rece; se amestecă toate la un loc, rezultând o pastă foarte gustoasă, după care se unge pe pâine și se servește cu ceai. Pasta picantă Cristina - 2,5 kg de roșii făcute bulion, cincisprezece gogoșari copți, dați prin mașină și două cepe călite într-un pahar de ulei. Toate se amestecă, se adaugă puțin oțet, sare, piper și două lingurițe de zahăr. Se fierb până la consistența dorită. Fierbinte, se pune în borcane sau sticle, se acoperă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de oțet, o cană de zahăr, o cană de ulei, o cană de sare, piper, ardei iute, două linguri de boia dulce. Zece aspirine sfărâmate le adăugăm după ce a fiert compoziția în cratiță. Dacă în loc de gogoșari punem ardei kapia, trebuie copți și curățați de pieliță. Se spală roșiile și gogoșarii, apoi se dau prin mașina de tocat. Se pun în cratiță cu oțet, zahăr, ulei, sare și boia dulce. Ardeii iuți, piperul și foile de dafin se pun într-un tifon
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sare. Amestecăm totul, apoi luăm cu o lingură și punem în tigaie cu ulei încins, dând formă de pârjoală. Se prăjesc pe ambele părți, se servesc cu zahăr și smântână pe deasupra. ARDEI COPTI CU SOS DE SMANTANA Doisprezece ardei grași copți și curățați de pieliță, două cepe tocate fin și călite timp de cinci - șase minute în 75 ml de ulei, sare, o linguriță de Knorr delikat, adăugăm două căni de apă și lăsăm să fiarbă până se înmoaie ceapa. În
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ouă, piper și mărar tocat facem o pastă omogenă cu care umplem ardeii. Ardeii umpluți se dau prin făină de grâu, apoi prin ou bătut și prin pesmet, după care se prăjesc ca șnițelele. Se servesc cu smântână pe deasupra. VĂRZĂRI COAPTE Doisprezece - paisprezece frunze de varză creață, 500 gr. de lapte acru, un vârf de cuțit de bicarbonat, drojdie cât o nucă, trei ouă, 600 gr. de făină de porumb, o legătură de ceapă verde tocată, o legătură de mărar tocat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
roșii, după care dăm la cuptor până se rumenesc peștele cu roșiile. PLACHIE DE PESTE - RETETA SPECIFICA BUCOVINEI 6 bucăți de filé de șalău, 4 cartofi potriviți, 2 morcovi, 1 pătrunjel, o țelină, 2 cepe, o căciulie de usturoi, 4 ardei copți, 300 g popinci fierte, 3 roșii, 100 g făină de grâu, sare, piper, delicat, 400 g smântână bună, 300 g unt și un pahar de vin alb, pătrunjel ori frunze de țelină de decor Peștele se spală, se sărează, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
plita bine încinsă și presărată cu sare mare pe ea. După ce s-a fript, îl clătim bine în apă fierbinte ca să se ducă sarea. După aceea, îi dăm drumul într-o oală cu apă fierbinte în care am pus roșii coapte, boia de ardei și sare, îl lăsăm să fiarbă timp de zece minute, apoi pregătim tava pentru servit. Pe un platou lunguieț punem la capete câte o frunză de salată peste care punem câte un trandafir făcut din roșie, la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
punem la fiert cu apă, sare și legume tocate mărunt ( ceapă, morcov, pătrunjel, țelină ). Ungem cu unt o tavă de cuptor în care punem o ceapă tăiată peștișori, felii de roșii, felii de cartofi fierți și fâșii de ardei gras copt sau gogoșari copți, două fire de cimbru verde tocat mărunt și carnea fiartă condimentată. Peste carne punem restul de legume în straturi, decorăm cu verdeață, turnăm deasupra pe margine 200 gr. de suc de roșii amestecat cu 200 ml de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]