5,110 matches
-
generalizarea acestei paradigme a învățării. Cu alte cuvinte, putem vorbi de o potențare reciprocă între globalizare, pe de o parte, și educație, ca proces de transmitere, pe de altă parte. Mișcarea rapidă a capitalului, mcdonaldizarea ca paradigmă a raționalizării activității corporațiilor presupun existența unei infrastructuri umane cu caracteristici similare (dacă nu identice). În acest scop, s-a impus ideea ștergerii diferențelor dintre sistemele educaționale naționale, prin impunerea aceleiași paradigme educaționale, gândită la nivel central: se intră astfel într-o categorie de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în explicarea fenomenului educației ca proces de transmitere, nimicul coagulează în jurul lui o constelație teoretică (cel puțin) insolită în abordarea școlii și a fenomenului educațional. Dar ce ar desemna nimicul în plan educțional, în mod concret? În primul rând, nevoia corporațiilor, a organizațiilor etc. implicate în globalizare de a avea la dispoziție forță de muncă pregătită în conformitate cu anumite standarde, aceleași indiferent de spațiu geografic, de tradițiile și de nevoile comunității respective. În acest scop, mai întâi s-a produs o modificare
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de difuziune a acestuia este mult mai mare; dacă absolvenții reprezintă cópiile unui tipar, dacă sunt rezultatul unui "format" educațional (este o contradicție în termeni dintr-un anumit punct de vedere), atunci uniformitatea se difuzează în învățământul preuniversitar, în instituțiile, corporațiile, locurile de muncă unde aceștia vor lucra. Experiența americană, descrisă de George Ritzer este uluitoare: "Editorii au asigurat și alte servicii de optimizare a predării pentru acei profesori care optează pentru manualele lor. Profesorul poate primi materiale suplimentare pe care
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
reconceptualizare a relației de autoritate, care să includă și caracteristicile rețelei: dispariția unui centru de autoritate unic, care eventual deleagă din atribuțiile sale și funcționarea unor centre de autoritate regionale, fluctuante, conectate la aceeași rețea; aplatizarea ierarhiilor la nivelul marilor corporații va consolida mai degrabă acest tip de autoritate, local, limitat în timp, dependent de alte centre de autoritate similare, toate la rândul lor constituind (doar) noduri ale rețelei; ca atare, în viitor reflecția asupra problemelor autorității trebuie să înglobeze în
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
-i controla dinamica. Din punct de vedere filozofic, în jurul acesteia s-a format un câmp de reflecție bine definit: filozofia tehnicii. Judecând după ceea ce s-a întâmplat în ariile culturale în care s-a organizat acest tip de cercetare, cu corporațiile, revistele și congresele sale, și care a obținut deja recunoașterea de disciplină filozofică, se observă totuși un risc: cel al apariției unei alte filozofii la genitiv, printre atâtea altele. Să mă explic: o reflecție care în mod sigur atrage o
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
avem acces la site-uri, precum youtube, unde poți găsi aproape orice material filmat vreodată, putem face cumpărături de pe internet, care să ne fie trimise acasă, s-au extins rețelele de comunicare și socializare (precum facebook, hi5 ș.a.). 2. Unele corporații naționale, aflate pe un trend de dezvoltare economică, au devenit multinaționale, având puncte de lucru și angajați în mai multe țări și oferindu-și produsele pe mai multe piețe naționale. Ele au exportat nu numai un mod de administrare a
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ei vizuală. 120 Daniel H. Pink, Drive: The surprising Truth About What Motivate Us, Congate Books, 2010 121 Daniel H. Pink este un autor de succes în Statele Unite ale Americii, cărțile sale fiind best seller-uri. Totodată, el ține cursuri pentru corporații, asociații și universități din întreaga lume despre transformarea economică și despre "noul loc de muncă". O astfel de prelegere, cu titlul original The surprising truth about what motivates us (trad. rom., Surprinzătorul adevăr despre ceea ce ne motivează), a fost ținută
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
poate fi o nouă idee de afaceri, precum a avut Ray Kroc atunci cand a observat metodele de producție în masă pentru pregătirea hamburgerilor și a cartofilor prăjiți, dezvoltate de frații McDonald din San Bernardino. Cu această idee a luat naștere corporația McDonalds, care acum are 30000 de restaurante. I.2.5. Managementul timpului de studiu Despre modul de utilizare a timpului dedicate studiului, orice elev trebuie să știe: • să înceapă cu subiecte sau materii ușoare, după care să treacă la cele
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
o mai mare responsabilitate și transparență se vorbește de reinventarea guvernării, de parteneriatul public-privat și de guvernarea locală (Banner, G., 2002, Torres, C.A., 2002, Arnove, R.F.și Torres, C.A., 2007). În paralel, odată cu rolul major asumat de diferitele corporații transnaționale și de instituții regionale și mondiale în destinul națiunilor, creșterea transparenței și responsabilității acestora a devenit imperioasă. În cazul guvernelor, instituțiilor publice, autorităților bancare naționale, etc., acțiunile și deciziile lor sunt controlate, deoarece pot fi trași la răspundere în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
vieții umane și un sistem axiologic care depășește granițele naționale. 1.2.1. Globalizarea politicilor educaționale Diversificarea actorilor pe scena mondială este acum vizibilă. Anii '90 au marcat apariția unei largi varietăți de agenții ale căror activități depășesc granițele naționale: corporații transnaționale, diferite grupuri de interese, organizații cetățenești, grupuri etnice, religioase și chiar teroriste. O trăsătură distinctivă a actualelor discuții despre globalizare o constituie afirmația că relațiile dintre statele naționale nu mai constituie o reprezentare satisfăcătoare a lumii, suveranitatea statelor-națiune fiind
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
nu mai constituie o reprezentare satisfăcătoare a lumii, suveranitatea statelor-națiune fiind acum erodată de presiuni exterioare (Bauman, Z., 2003). Forțele centripete ale acestui proces sunt date de centrii puterii mondiale, ca de exemplu organizații internaționale sau regionale, state mari sau corporații transnaționale în încercarea de a crea și impune reguli universale. Forțele centrifuge provenite din diverse mișcări sociale rezistă acestor tendințe de convergență și păstrează sau promovează varietatea în cadrul culturilor și regiunilor. Cum statele-națiune rămân singurele surse de inițiative eficiente, "transnaționalitatea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sporește mereu, este un ferment al evoluției umanității, deschizător de noi oportunități. Cunoașterea, este de trei tipuri: cunoașterea organizată, cea dobândită în universități și lumea științei, cunoaștere organizațională, cea de organizare interdisciplinară a procesului social-economic din organizații ca: guvern, instituții, corporații, sindicate, biserici etc., cu ajutorul computerului. Al treilea tip de cunoaștere este cea disiminată, în care cercetarea și activitatea didactică sunt complementare remarcându-se: producerea cunoașterii în contextul aplicării, caracterul transdisciplinar al abordării, diversitatea instituțiilor ce participă la cercetare, un grad
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
funcție de fluxul, mecanismele și complexitățile mediului de afaceri. sunt valori caracteristice pieții mondiale și ale modelului bazat pe piață. Capitalul intelectual este tot atât de important ca și capitalul bănesc, la dispoziția firmelor sau comunităților. In acest sens, David Korten, autorul cărții Corporațiile conduc lumea, ne invită să admitem că . Managerul este persoana responsabilă de aplicarea cunoașterii în infrastructură, producție, comunicare, informație și participare pentru realizarea unui business performant, competitiv și ecologic. Managerii și oamenii de afaceri își pun noi întrebări: ce bunuri
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
afaceri. Devine interesantă și utilă. Viitorul afacerilor prospere se află în schimbul de cunoaștere și în cunoașterea împărtășită. În anii care vin, conviețuirea cu posesorii externi de cunoaștere, de idei valoroase ar putea deveni una dintre problemele de bază ale managementului corporațiilor. Decalajele tehnologice suferă modificări semnificative ca urmare a transferurilor de tehnologii în trepte, de la țări/firme cu înalt avans tehnologic spre cele cu avans mediu și scăzut. Acest proces are loc pe mai multe căi: exporturi și importuri de produse
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
venture capital) este prezent alături de alte surse. La formarea capitalului de risc contribuie mai multe surse: 1. investitori instituționali (fonduri de pensii, fundații etc.) 2. investitori financiari (bănci, fonduri mutuale, companii de asigurări, fonduri procurate prin piața de capital) 3. corporații 4. finanțare publică (guvernamentală) prin granturi, garanții și stimulente, acoperirea unor cheltuieli nerambursabile și fonduri de risc pentru crearea oportunităților de ocupare a forței de muncă. 5. investitori individuali. În România capitalul de risc este nesemnificativ datorită gradului de dezvoltare
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
baza materială a dezvoltării economice a Rusiei, ci și baza pe care țara își va reconstrui puterea pe care a deținut-o odinioară. În opinia lui Puțin, pentru a reuși atingerea scopurilor de dezvoltare trebuie început prin restructurarea domeniului în "corporații industrial-financiare" capabile să concureze cu firmele occidentale. Un rol crucial în această strategie îl va avea statul, căruia i se atribuie următoarele nouă sarcini: 1. să reușească trecerea către o combinație rațională a metodelor administrative și economice de reglementare statală
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
scena politică, procesul Yukos pare să transmită și alte mesaje. În primul rând pentru oligarhii energiei acesta este un avertisment clar în privința amestecului în politica fără a fi invitați să o facă. De asemenea, un alt scop era crearea amintitelor "corporații industrial-financiare" controlate de stat, ceea ce s-a și reușit deja parțial prin vânzarea activelor Yukos. În al treilea rând este și un proces de înlocuire a fostei oligarhii elțîniene cu una loială lui Puțin, demers evidențiat și de numirile în
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
a devenit dictatorul Italiei. Principalele caracteristici ale fascismului italian sunt: elita are rolul conducător; supremația statului („totul pentru stat, nimic în afara statului, nimic contra statului” ); autarhia (sistem economic bazat pe utilizarea excesivă a resurselor interne, suprimând pe cât posibil importurile); introducerea corporațiilor (sindicatele au fost înlocuite cu corporațiile care erau formate din reprezentanți ai muncitorilor și ai patronilor acestora, lucru care ar duce la armonie socială); alianța cu Biserica Catolică; în 1929, au fost semnate acordurile de la Lateran prin care papa a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
ale fascismului italian sunt: elita are rolul conducător; supremația statului („totul pentru stat, nimic în afara statului, nimic contra statului” ); autarhia (sistem economic bazat pe utilizarea excesivă a resurselor interne, suprimând pe cât posibil importurile); introducerea corporațiilor (sindicatele au fost înlocuite cu corporațiile care erau formate din reprezentanți ai muncitorilor și ai patronilor acestora, lucru care ar duce la armonie socială); alianța cu Biserica Catolică; în 1929, au fost semnate acordurile de la Lateran prin care papa a fost recunoscut șeful Vaticanului, iar catolicismul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
guverne cu adevărat democratice, un exemplu ilustrativ fiind regimul corupt din Zimbabwe al lui Robert Mugabe. Curentul de stânga tinde să dea vina pe măsurile economice și comerciale care nedreptățesc țările sărace (și pe săracii din interiorul statelor) în favoarea marilor corporații și a celor bogați. În opinia mea, fiecare factor își are rolul său și ar trebui, prin urmare, să fie luat în considerare. Lupta împotriva sărăciei nu se rezumă doar la donațiile generoase către cei aflați în nevoie. Pe plan
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
prin relativa ei prosperitate sau libertate, ci prin rasism, crime, droguri, șomaj și exploatare. Pe scena relațiilor internaționale, Vestul era condamnat pentru atitudinile sale imperialiste și agresive, fiind acuzat că jefuiește țările mai puțin dezvoltate pentru a obține profituri pentru corporațiile multinaționale. Numeroși oameni din zone îndepărtate ale globului au acceptat cu ușurință aceste imagini distorsionate. La urmei urmei, cea mai mare parte a Africii, Asiei și Orientului Mijlociu a fost supusă o vreme îndelungată dominației coloniale; resursele naturale ale acestor
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
organizaționale să nu poată fi asigurată prin aranjamente "spontane". Pe masura ce acestea se vor dezvolta, se va intensifica și extinde și jocul intern, precum și cel dintre organizație și mediu, devenind astfel cu adevarat necesar specialistul în RP. Nu întâmplător, în afară de marile corporații, organizațiile care au resimțit printre primele nevoia de specialiști în RP (care îndeplinesc, de obicei, rolul de purtător de cuvânt) sunt cele care au resimțit o presiune care depășește relațiile lor cu mediul propriu-zis de activitate: presiunea publicului mediat, adică
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
RP au fost inițiate, așa cum cercetătorii par să fie în unanimitate de acord, de către doi ziariști Ivy Lee și George Parker care au deschis în 1904, în New York, o agenție de relații publice, devenind cunoscuți ca reprezentanți ai unor mari corporații industriale. În lumina acestui "păcat originar" al unor jurnaliști care au schimbat interesul public pentru interesul privat, relația ambivalenta (de complementaritate și de concurență în același timp) dintre jurnaliști și specialiștii în RP își dezvăluie toate semnificațiile. Modele de Relații
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
ar trebui să ne grăbim să reclamam "manipularea" care s-ar afla la baza acestui model de comunicare publică întrucât, în această perioadă, "lejeritatea" deontologica a mediatorilor se conjuga cu lipsa de interes a marelui public pentru "adevărurile ascunse" ale corporațiilor. Modelul informării publice (public information) se caracterizează tot printr-o comunicare unidirecționala, dar informațiile sunt corecte, fără a se ține seama, totuși, de reacția publicului. Aprecierea că acest model ar fi asumat de către majoritatea instituțiilor guvernamentale pare să fie, în ciuda
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
dezlănțuit al societăților contemporane permite o mai directă și mai intensă participare la viața socială, ceea ce duce la descentralizare, mobilizare, interconectare și eliberare de sub controlul birocratic. Cei din urmă apreciază că noile tehnologii mai degrabă extind puterea și influența marilor corporații multinaționale, decat lărgesc marja de libertate a cetățenilor luați individual. Cei care au acces la tehnologiile comunicării sunt chiar cei privilegiați, ceea ce duce la o mărire a distanței dintre paturile sociale. O astfel de ipoteză este susținută și de Ț
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]