206,013 matches
-
care au contribuit la apariția ocinilor, obștea avea o serie de reguli explicite cu privire la modalitatea de transformare a stăpânirilor locurești în ocini. Un prim criteriu era legat de statusul pe care respectivul apropriator îl avea în obște. Astfel, în raport cu acest criteriu, justificarea se făcea fie prin relația lui cu domnia, și anume prin faptul că el avea un rol executoriu al hotărârilor statului, fie prin rolul său în rezolvarea anumitor probleme obștești. Un alt criteriu consta în contribuția la plata birului
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
avea în obște. Astfel, în raport cu acest criteriu, justificarea se făcea fie prin relația lui cu domnia, și anume prin faptul că el avea un rol executoriu al hotărârilor statului, fie prin rolul său în rezolvarea anumitor probleme obștești. Un alt criteriu consta în contribuția la plata birului sau a altor cheltuieli ale satului. Dacă la început obțineau dreptul de exploatare în ocină ca un fel de recompensă din partea comunității pentru contribuția în bani, ulterior satul cerea „jertfe bănești” proporționale cu beneficiile
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
denotă lipsa unor reguli de procedură care să stabilească relația dintre diverse situații de decizie. Transmiterea terenului prin bani contravine vechiului aranjament de transmitere doar prin legături de rudenie și nu avem reguli care să medieze între cele două. Introducerea criteriului banilor în obținerea anumitor drepturi a dus la destrămarea treptată a vechilor aranjamente locale de guvernare tocmai din cauza lipsei regulilor de procedură. Astfel, plata birului le dă chiar și nebăștinașilor un oarecare drept la o distribuire de loturi, proporțional cu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
treptată a vechilor aranjamente locale de guvernare tocmai din cauza lipsei regulilor de procedură. Astfel, plata birului le dă chiar și nebăștinașilor un oarecare drept la o distribuire de loturi, proporțional cu cota-parte bănească plătită. Pe lângă permiterea pătrunderii străinilor în obște, criteriul plății în bani ajunge să altereze și vechile aranjamente care reglementau moștenirea, făcând ca regula de moștenire să nu mai fie rudenia, ci măsura în care moștenitorii au contribuit la cheltuielile în bani ale gospodăriei. Un al treilea efect al
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în bani ajunge să altereze și vechile aranjamente care reglementau moștenirea, făcând ca regula de moștenire să nu mai fie rudenia, ci măsura în care moștenitorii au contribuit la cheltuielile în bani ale gospodăriei. Un al treilea efect al introducerii criteriului banilor constă în scoaterea respectivelor terenuri din sfera celor asupra cărora obștea avea întotdeauna dreptul de a le redistribui, făcând astfel loc unor noi norme care intră în conflict cu vechea normă a întâietății obștii asupra individului (Stahl, 1998, vol
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a munților a avut ca primă cauză preocuparea de a asigura tuturor satelor un acces egal la anumite locuri de pășunat. Astfel, conform opiniei lui Stahl (1998, vol. I, pp. 132-135), primele distribuiri ale zonelor de munte au avut drept criterii accesul la apă și la zonele care se deszăpezeau mai repede, luând astfel naștere o autonomie a satelor în raport cu ocolul în privința exploatării respectivelor zone. Odată munții împărțiți pe sate, ei au devenit un criteriu în stabilirea procentului din bir pe
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
zonelor de munte au avut drept criterii accesul la apă și la zonele care se deszăpezeau mai repede, luând astfel naștere o autonomie a satelor în raport cu ocolul în privința exploatării respectivelor zone. Odată munții împărțiți pe sate, ei au devenit un criteriu în stabilirea procentului din bir pe care trebuia să îl plătească fiecare sat, birul fiind stabilit de stat pentru toată Vrancea, și nu pentru fiecare sat vrâncean în parte. Ideea acestui aranjament era ca fiecare sat să contribuie la cheltuielile
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cu contestarea unei norme de bază a întregii organizări devălmașe. Acest șir de conflicte este întrerupt de momentul acaparării unei mari părți a Vrancei de către Costache Roset. Obștile de coalizează pentru recuperarea averii devălmașe. Astfel, în 1801, apare un nou criteriu de împărțire a munților, și anume proporția contribuției fiecărui sat la cheltuielile de judecată pentru recuperarea terenurilor acaparate de Roset. Nici acest criteriu nu a fost însă dublat de reguli de procedură, motiv pentru care mai au loc împărțiri și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Vrancei de către Costache Roset. Obștile de coalizează pentru recuperarea averii devălmașe. Astfel, în 1801, apare un nou criteriu de împărțire a munților, și anume proporția contribuției fiecărui sat la cheltuielile de judecată pentru recuperarea terenurilor acaparate de Roset. Nici acest criteriu nu a fost însă dublat de reguli de procedură, motiv pentru care mai au loc împărțiri și în 1817, 1818, 1830 și 1840. Satele erau nemulțumite; vrâncenii care apucaseră încă de la început să nu aibă teren suficient au contribuit mai
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în urma căruia se declanșează ceea ce numim azi tragedia bunurilor comune (vezi Hardin, 1968). Ca urmare a acestor acțiuni de apropriere abuzivă, se produce o aglomerare prematură a sistemelor de resurse și apare preocuparea pentru reglementarea strictă a modului de exploatare. Criteriul principal de stabilire a limitelor de exploatare era acela de a identifica diferența (cantitativă și, uneori, calitativă) dintre aproprierea de resurse pentru satisfacerea nevoilor gospodărești, de supraviețuire, și aproprierea de resurse cu scopul de a obține venituri, fiind permis doar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a obține venituri, fiind permis doar primul tip de apropriere. Aproprierea cu scopul obținerii de venituri putea fi permisă doar de către obște și doar în urma despăgubirii comunității prin efectuarea unei plăți într-un fond comun, obștesc. În Câmpulung, pe lângă acest criteriu, se mai aplică regula exploatării din punct de vedere comercial a pădurii, în mod colectiv, prin dare în arendă. Veniturile de pe urma arendării pădurii colective erau împărțite egal între gospodării. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, pp. 184-185), acest sistem
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
văzut rolul strategic al sistemelor informaționale, în general, și al tehnologiilor informaționale, în special, este cea a eliminării barierelor tradiționale care apăreau în fața firmelor: timp, geografice, de cost, structurale. În literatura și practica de specialitate s-au conturat mai multe criterii de clasificare ale sistemelor informaționale, dintre care cel mai important este cel funcțional, potrivit căruia acestea trebuie să sprijine atât activitatea curentă, de exploatare, a întreprinderii, cât și activitatea de conducere. Din aceasta perspectiva, putem identifica sisteme informaționale pentru exploatare
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
CREDITCOOP și în cazul în care datele despre grupul raportat anterior au suferit modificări. Componența grupului de persoane fizice și/sau juridice care reprezintă un singur debitor, denumit în continuare grup de debitori, are la baza sferei sale de cuprindere criteriile prevăzute în Normele CREDITCOOP privind limitarea riscului de credit, unde cooperativa de credit sau agenția CREDITCOOP înregistrează expunere (față de cel puțin una dintre persoanele din grupă). Transmiterea informației de risc bancar prin această procedură se realizează prin utilizarea FORMULARULUI DE
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
afla imediat despre ce vorbea Petre Țuțea și ce anume spunea despre, să zicem, ADEVĂR sau VLAD ȚEPEȘ, noutatea ei față de volumele sus-amintite constă în faptul că este o antologie, așadar o selecție, făcută în cazul de față după câteva criterii ferme. Mai precis, am considerat că se pot numi „memorabile“ în primul rând acele vorbe ale lui Țuțea care au lapidaritatea și expresivitatea proprie aforismelor; apoi, cele care îl reprezintă pe Țuțea, fie pentru că poartă marca stilului său inconfundabil, fie
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
sistemul în care face fiecare ce vrea. Și eu am spus: după cum se vede. Bergson e mai cuviincios ca Aristotel și zice că democrația e singurul sistem compatibil cu libertatea și demnitatea umană, dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selecțiune a valorilor. Deci democrația e sistemul social în care face fiecare ce vrea și-n care numărul înlocuiește calitatea... Triumful cantității împotriva calității. Bergson a fost acuzat în micul dicționar filozofic al lui Stalin că e fascist. Fără
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
și alegeri, și partide și ar presupune un arbitru: acest arbitru, văzând forțele politice în conflict, alege el, de fiecare dată, dar n-o alege pe cea mai populară ci pe cea mai adecvată interesului general. Deci monarhia n-are criterii de conducere democratice. De fapt monarhia a făcut România Mare, iar democrația a mai redus-o. MORALĂ Omul e guvernat pe pământ de două morale: de morala dogmelor, care e creștină și eternă, adică absolută, și de morala normelor, care
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
politică, nerușinare în publicistică, nerușinare în moravuri, în comportamentul public, în discurs, în modul de a (nu) gândi. Nu e vorba de pornografie propriu-zisă, care, în anumite condiții, poate fi de o paradoxală candoare. E vorba de o nonșalanță fără criterii, de exhibiționism agresiv, de o suspensie generalizată a valorilor și a bunei-cuviințe. E vorba de disoluția sfielii, a scrupulelor, a oricărei cenzuri interioare. Rezultatul e un peisaj în același timp hilar și dramatic. În ansamblu, cartea de față nu poate
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
concurs de câini în orașul lor. Ele fug repede la mama. − Mamă, vrem să mergem la concurs cu Blackie și cu Whisky! − Ce vorbiți, fetelor?!? Câinii noștri nici nu sunt înscriși în Asociația chinologică. În plus, la concursuri juriul are criterii fixe, nu cred că ai noștri fac față. − Da, sigur, așa faci tu totdeauna, n-ai încredere în noi! − Concursul nu e pentru voi, ci pentru câini! Gata vorba că plec la serviciu. Dar fetele nu se descurajează așa ușor
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3080]
-
de predare-învățare O prezentare analitică a metodelor didactice ar trebui precedată de o sistematizare cât mai logică a acestora, deși taxonomiile propuse au suscitat și continuă să suscite o serie întreagă de controverse între pedagogi. Aceștia au propus de fapt criterii variate de clasificare, rezultând, în consecință, clasificări diferite. Se pot distinge, spre exemplu: a) după criteriul istoric: - metode tradiționale (expunerea, conversația, exercițiul); - metode moderne (algoritmizarea, problematizarea, IAC, mozaicul, pălăriile gânditoare); b) după criteriul gradului de aplicabilitate: - metode generale, care se
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
logică a acestora, deși taxonomiile propuse au suscitat și continuă să suscite o serie întreagă de controverse între pedagogi. Aceștia au propus de fapt criterii variate de clasificare, rezultând, în consecință, clasificări diferite. Se pot distinge, spre exemplu: a) după criteriul istoric: - metode tradiționale (expunerea, conversația, exercițiul); - metode moderne (algoritmizarea, problematizarea, IAC, mozaicul, pălăriile gânditoare); b) după criteriul gradului de aplicabilitate: - metode generale, care se pot aplica în cele mai multe dintre disciplinele de învățământ (expunerea, prelegerea, conversația, jocul); - metode particulare, specifice unor
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
între pedagogi. Aceștia au propus de fapt criterii variate de clasificare, rezultând, în consecință, clasificări diferite. Se pot distinge, spre exemplu: a) după criteriul istoric: - metode tradiționale (expunerea, conversația, exercițiul); - metode moderne (algoritmizarea, problematizarea, IAC, mozaicul, pălăriile gânditoare); b) după criteriul gradului de aplicabilitate: - metode generale, care se pot aplica în cele mai multe dintre disciplinele de învățământ (expunerea, prelegerea, conversația, jocul); - metode particulare, specifice unor discipline de învățământ sau aplicabile pe anumite trepte ale instrucției și educației, cum ar fi horoscopul, scaunul
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
metode generale, care se pot aplica în cele mai multe dintre disciplinele de învățământ (expunerea, prelegerea, conversația, jocul); - metode particulare, specifice unor discipline de învățământ sau aplicabile pe anumite trepte ale instrucției și educației, cum ar fi horoscopul, scaunul autorului; că după criteriul organizării activității didactice: - metode de activitate individuală (liberă - lucrul cu manualul, lectura silențioasă; sub îndrumarea profesorului - observația dirijată, exercițiul; programată exercițiul); - metode de activitate în perechi (profesor-elev - conversația, expunerea cu oponent; elev-elev - conversația, gândițilucrați în perechi-comunicați); - metode de activitate în
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
conversația, gândițilucrați în perechi-comunicați); - metode de activitate în echipe/microgrupuri: grupuri care desfășoară aceeași activitate; grupuri care desfășoară activități diferite; - metode de activitate în grupuri mari (dezbaterea academică); - metode de activitate cu întreaga clasă, colective: unilaterale sau bilaterale; d) după criteriul funcției fundamentale: - metode de predare-învățare: de transmitere/asimilare de cunoștințe (expunerea, mozaicul); de formare de priceperi și deprinderi (exercițiul, share pair circlesă; de consolidare (exercițiul, gândițilucrați în perechi-comunicați, frisco);metode de evaluare (portofoliul, eseul de cinci minute, turul galeriei); e
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
fundamentale: - metode de predare-învățare: de transmitere/asimilare de cunoștințe (expunerea, mozaicul); de formare de priceperi și deprinderi (exercițiul, share pair circlesă; de consolidare (exercițiul, gândițilucrați în perechi-comunicați, frisco);metode de evaluare (portofoliul, eseul de cinci minute, turul galeriei); e) după criteriul suportului purtător de informații: - metode verbale, bazate pe cuvântul scris sau rostit: expozitive (expunerea), interogative (conversația, interviul); - metode intuitive, bazate pe observarea directă, concret senzorială a obiectelor și fenomenelor realității sau a substitutelor acestora (observația, metoda termenilor predictivi);metode bazate
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
scris sau rostit: expozitive (expunerea), interogative (conversația, interviul); - metode intuitive, bazate pe observarea directă, concret senzorială a obiectelor și fenomenelor realității sau a substitutelor acestora (observația, metoda termenilor predictivi);metode bazate pe acțiuni (exercițiul, demonstrația, colajul, turul galeriei); f) după criteriul tipului de învățare: - metode ale învățării prin receptare (expunerea) - metode ale învățării prin descoperire (problematizarea); - metode ale învățării prin acțiune (exercițiul, posterul, turul galeriei);metode ale învățării prin creație (brainstormingul, 6/3/5); g) după criteriul subiectului pe care este
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]