51,468 matches
-
specialitate juridică angajat în aceste entități. Însă de la această regulă s-a legiferat și o excepție, respectiv faptul că, în situații temeinic justificate în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare entităților enumerate în textul criticat, nu se pot asigura de către propriul personal de specialitate juridică, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii, care prevede o anumită procedură cu privire la avizarea/aprobarea prealabilă a acestor achiziții. Astfel, potrivit legii, aceste servicii pot
DECIZIA nr. 639 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270969]
-
având în vedere considerentele referitoare la principiul egalității, prin Decizia nr. 517 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 1 noiembrie 2016, paragrafele 26-31, Curtea a observat că, din examinarea prevederilor legale criticate, reiese că acestea se aplică în mod egal tuturor celor ce se află în ipoteza normativă a dispozițiilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012, fiind vorba cu precădere despre persoane juridice de drept public, neputându-se
DECIZIA nr. 639 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270969]
-
sau persoanei juridice pe care o reprezintă și (vii) să respecte normele de deontologie profesională prevăzute în legea pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și statutul acestei profesii. ... 21. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prin normele criticate nu se îngrădește în niciun fel accesul la justiție sau dreptul la apărare, ci, dimpotrivă, se creează toate premisele pentru a se da eficiență prevederilor constituționale menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, tocmai pentru a se asigura dreptul la apărare
DECIZIA nr. 639 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270969]
-
și cheltuieli ale unor entități publice, ca urmare a recomandărilor Curții de Conturi și a neregularităților constatate de această instituție cu privire la anumite zone de utilizare a fondurilor publice. ... 24. Față de cele prezentate, excepția de neconstituționalitate a prevederilor criticate, în raport cu dispozițiile constituționale menționate în susținerea acesteia, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. ... 25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.
DECIZIA nr. 639 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270969]
-
al debitoarei Societatea Romdil Com - S.R.L. din Baia Mare, într-o cauză având ca obiect cererea de confirmare a planului de reorganizare a debitoarei. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată că aplicarea literală a textului de lege criticat conduce la situația în care, exceptând categoria creditorilor privilegiați, pentru absolut nicio categorie nu s-ar putea propune în planul de reorganizare mai mult decât în cazul falimentului, ceea ce determină aplicarea unui tratament incorect și inechitabil. Se legiferează astfel
DECIZIA nr. 39 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271028]
-
astfel o discriminare a tuturor creditorilor, în afara celor privilegiați, și un tratament inegal în fața legii. Întrucât niciun plan de reorganizare nu ar mai putea să prevadă vreodată mai mult decât în faliment, se apreciază că textul de lege criticat încalcă principiile legii insolvenței referitoare la maximizarea recuperării creanțelor de către creditori. ... 6. În contextul în care atât creditorii, cât și debitorii trebuie să poată avea reprezentarea clară a consecințelor unui text de lege, autoarea excepției consideră că prevederea menționată
DECIZIA nr. 39 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271028]
-
continuarea activității nu le aduce niciun avantaj, fiind obligați să ia maxim cât ar lua în cazul falimentului. Este afectată astfel chiar substanța drepturilor acestor creditori, ceea ce pune în discuție și nerespectarea principiului securității juridice. ... 7. Așa fiind, prevederea criticată nu are atributul clarității și este lipsită mai ales de atributul previzibilității actului normativ, generând o neclaritate incompatibilă cu principiul constituțional al legalității rezultat din art. 1 din Constituție. ... 8. Cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) și (2
DECIZIA nr. 39 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271028]
-
Constituțională, potrivit cărora „o diferență de tratament este discriminatorie dacă nu are o «justificare obiectivă și rezonabilă», adică dacă nu urmărește un «scop legitim» sau dacă nu există «un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat»“, textul criticat se dovedește a fi neconstituțional, întrucât deturnează procedura insolvenței de la scopul său, transformând-o dintr-o procedură colectivă și concursuală a creditorilor, bazată pe votul liber al majorității, într-o procedură vădit discriminatorie, tributară categoriei creditorilor privilegiați, doar pentru
DECIZIA nr. 39 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271028]
-
de către creditori privilegiați (îndeobște societăți bancare). De aici derivă și o restrângere a dreptului de proprietate privată al celorlalți creditori ce dețin creanțe, fără să existe vreo justificare legitimă și proporțională pentru o atare imixtiune. ... 9. Textul de lege criticat afectează în mod direct dreptul de proprietate și libertatea economică a debitorilor vizați de ipoteza normei, prin efectele negative pe care le produce limitând șansele efective ale unei redresări, întrucât descurajează oricare interes al creditorilor din categoriile inferioare în a
DECIZIA nr. 39 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271028]
-
excepției de neconstituționalitate. ... 12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 39 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271028]
-
de obiectivitate (cum sunt de multe ori voturile subiective ale unor creditori ale căror creanțe se propune a fi achitate integral și totuși aceștia votează împotriva planului de reorganizare) de natură a crea discriminări, nu au temei în dispozițiile legale criticate, ci reprezintă mai degrabă nemulțumiri cu privire la modul în care diversele categorii de creditori își exercită prerogativele stabilite de lege. Or, aceste aspecte vizează modul de aplicare a dispozițiilor legale în cauza dedusă judecății instanței de fond și nu
DECIZIA nr. 39 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271028]
-
alin. (5) din Constituție, coroborate cu art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că scopul măsurii reglementate prin norma criticată este păstrarea bunului în patrimoniul persoanei în vederea preluării de către stat, însă aceasta nu împiedică înstrăinarea bunului în condițiile prevăzute de lege. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 24 iunie 2019
DECIZIA nr. 72 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270985]
-
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 72 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270985]
-
din Legea nr. 85/2014 de Înalta Curte de Casație și Justiție este obligatorie pentru toate instanțele judecătorești, inclusiv pentru judecătorul-sindic din cadrul tribunalului sau, după caz, al tribunalului specializat competent cu soluționarea procedurii insolvenței, Curtea Constituțională constată că dispozițiile criticate, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 1 din 20 ianuarie 2020, sunt în acord cu prevederile art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate, precum și ale art. 53 referitor
DECIZIA nr. 72 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270985]
-
dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, urgența adoptării sale fiind justificată în preambulul acestui act normativ, care a vizat asigurarea unei anumite politici bugetare în anul respectiv. Nu sunt încălcate nici dispozițiile art. 16 din Constituție, deoarece prevederile legale criticate, prin conținutul lor, asigură faptul că personalul plătit din fonduri publice este remunerat la fel, fără privilegii sau discriminări. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 5. Prin Încheierea din 20 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr.
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
în preambulul acestui act normativ nu se regăsește motivarea plafonării, începând cu 1 ianuarie 2019, a cuantumului sporurilor la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018 și nu se regăsește nici motivul urgenței acestei plafonări realizate prin prevederile de lege criticate. Dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în măsura în care se referă și la sporurile pentru condiții de muncă, au fost emise fără a exista o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Plecând de la aceste considerente, Curtea a observat că în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se menționează că reglementarea criticată a fost adoptată având în vedere: „obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice, instituită prin Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, pe
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
parte, caracterul urgent al adoptării măsurilor, acestea fiind necesare la fundamentarea strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. Urgența este, așadar, motivată în cuprinsul ordonanței de urgență criticate. Pe de altă parte, situația care impune adoptarea acestor măsuri constituie o stare de fapt obiectivă, independentă de voința Guvernului, care poate fi încadrată în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
din fonduri publice, fără a institui privilegii ori discriminări pe considerente arbitrare. ... 27. De asemenea, reținând că sporurile, premiile și alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție, Curtea a constatat că prevederile legale criticate referitoare la menținerea cuantumului sporurilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice nu afectează drepturi fundamentale. În consecință, dispozițiile art. 115 alin.
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
salariul brut lunar, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice nu afectează drepturi fundamentale. În consecință, dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție nu sunt sub niciun aspect încălcate. ... 28. În ceea ce privește pretinsele neconcordanțe între dispozițiile legale criticate și norme cuprinse în Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, Curtea a precizat că examinarea constituționalității unui text de lege are în
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
își mențin valabilitatea și în cauza de față. ... 30. Distinct, referitor la invocarea Hotărârii nr. 283 din 10 martie 2021 a Colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Curtea precizează că aceasta relevă aspecte privind înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale, ceea ce, în cauză, implică operațiuni de interpretare și aplicare a legilor în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice. Modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege criticate excedează controlului de constituționalitate
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale, ceea ce, în cauză, implică operațiuni de interpretare și aplicare a legilor în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice. Modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege criticate excedează controlului de constituționalitate exercitat de instanța de contencios constituțional, aceasta revenind autorităților publice cu competență în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, iar, în caz de litigiu, instanțelor judecătorești. ... 31. De asemenea, referitor la invocarea dispozițiilor art. 108
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
legiferare, relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. ... 32. În prezenta cauză, Curtea reține că actul normativ criticat este o ordonanță de urgență adoptată de Guvern în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție, iar nu o ordonanță simplă, care să fie adoptată de Guvern în temeiul unei legi de abilitare, potrivit art. 108 alin. (3) și
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
de la plata taxelor judiciare de timbru a justițiabilului sau plata acestei taxe de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, parte în cauză, ci analizarea procesului legislativ, iar în măsura în care motivele învederate nu conduc la declararea neconstituționalității textelor criticate și se constată că procesul legislativ a fost constituțional, este necesară analiza acestor taxe judiciare de timbru, întrucât dreptul la un proces echitabil și accesul liber la justiție nu trebuie să implice costuri exorbitante. De altfel, scutirea de la plata
DECIZIA nr. 637 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270968]
-
13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 637 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270968]