3,585 matches
-
astfel de date e imposibil să acționăm asupra maselor sau să determinăm masele să acționeze. Se pare că psihologia maselor a reușit. În epoca noastră nu există țară ori partid care să nu dorească să aibă propria-i religie profană, croită după măsurile sale, de îndată ce masele resimt această nevoie. Filosoful german Cassirer scria: "Noile mituri politice sînt lucruri artificiale fabricate de artizani extrem de pricepuți și răi. A fost dat secolului acestuia, marii noastre epoci a tehnologiei, să dezvolte o nouă tehnică
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
transformă mulțimea sugestibilă într-o mișcare colectivă, sudată printr-o credință, acționînd în vederea unui scop. El este artistul vieții sociale iar arta sa este guvernarea, la fel cum arta tîmplarului este tîmplăria iar a sculptorului sculptura. El e cel care, croind concretul, anume realitatea vie a masei, o pregătește pentru o idee cu care masa urmează să devină una și aceeași făptură. Secretul artei conducătorului? Întruchipează ideea în fața masei și masa în fața ideei, cele două scîntei ale puterii sale. O putere
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
al filmelor niște idei care în lipsa lor ar rămîne abstracte și schematice. Există însă idei care se impun prin puterea lor de simplă deducție. Într-adevăr, dacă orice religie se supune unei interdicții de gîndire, atunci ea trebuie să fie croită după modelul logicii lui "ca și", cea a iluziilor noastre. Din momentul în care oamenii îi dau ascultare, ei trebuie să facă la fel ca și cum lumea ficțiunilor și a convențiilor ar reprezenta realitatea ultimă. Ca și cum ar fi răspunzători de actele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și-a avut dramatismul și nimbul ei tragic” (p. 13). Respingând acuzația de complot, conspirație, lovitură de stat (pe care le consideră fabulații), autorul precizează: „Noua Putere politică s-a născut dintr-o sumă de conjuncturi, iar istoria și-a croit atunci drum prin hățișurile hazardului” (p. 14). Iliescu este inflamat din pricina unor „cercuri politice interne” care ar fi inculcat românilor ideea complotului, pentru a-l obstrucționa să candideze în 1990 și 1992 - de aceea insistă pe ideea că revoluția a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
al rezultatului produs implică un anumit grad de necunoscut, caracteristic pentru orice lucru care nu s-a mai făcut înainte; • durata limitată - deoarece proiectele au date clare de început și de sfârșit, anumite elemente organizatorice capătă un caracter temporar, fiind croite special pentru a îndeplini obiectivele specifice ale proiectului. De exemplu, echipa de lucru este constituită doar pe durata proiectului, iar bugetul de resurse și responsabilitățile manageriale sunt angajate strict în raport cu obiectivele proiectului; • mărimea proiectului - deoarece reprezintă măsura costurilor unui proiect
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
personal În calitatea ta de managertc "Atunci când nu Înțelegi impactul stilului personal În calitatea ta de manager" „Nimic nu are mai multe șanse de reușită decât succesul În fază incipientă.” Christopher Lasch, The Culture of Narcissism Străduindu-mă să-mi croiesc drum prin aeroportul din Copenhaga, mă simțeam așa cum spun britanicii, „knackered”, adică sleit de puteri. Tocmai venisem cu avionul din Norvegia Într-unul dintre cele mai turbulente zboruri prin care trecusem vreodată. Înainte de călătoria cu pricina petrecusem trei ore plicticoase
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Posibilitatea nu este deci o categorie predominant teoretică, ci înrădăcinată mai degrabă în fondul patetic al corporalității subiective. În câteva clipe, prin imanența angoasei, proximitatea corporală poate decide totul sau nimic pentru fiecare dintre cei doi actori. Sinele fiecăruia își croiește destinul în funcție de felul în care o posibilitate sau alta va fi închisă ori deschisă. Orice posibilitate teoretică lipsită de oportunitatea întrupării rămâne o simplă fantezie. Angoasa care însoțește relația erotică conduce la o suspendare parțială a sinelui în sfera absolută
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
care o sumă de indivizi liberi și egali se transformă într-o comunitate politică reprezenta instrumentul teoretic cu ajutorul căruia putea fi demontată legitimitatea monarhului absolut, pentru a fi întemeiată legitimitatea guvernământului reprezentativ"5. Așa cum arată Cristian Bocancea, în vremurile noastre, croite după tiparele modernității, aproape toate relațiile și instituțiile sociale au o consistență politică. Mai mult decât atât, "intrarea maselor în istorie", cu tot cortegiul practicilor democrației reprezentative, a transformat un domeniu rezervat altădată guvernanților într-un spațiu al exercițiului civic
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
modelându-i și determinându-i ritmul dezvoltării. Prima răscruce în viața lui David, în perioada armatei, este reprezentată grafic de o creștere gradată, ce a apărut în momentul în care a luat decizia de a-și părăsi grupul de prieteni, croindu-și un drum propriu. Începând cu acel moment, axa profesională a devenit centrală în viața lui și graficul și-a continuat, gradat, progresul. Ascensiunea, așa cum o descrie el, e adesea lentă, dificilă și uneori plină de obstacole. Am fost avansat
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
speciale, între pedagogie și pedagogie specială, iar problematica integrării se va situa pe o poziție privilegiată la nivelul preocupărilor Științelor Educației. Pentru managementul clasei este demnă de luat în seamă deschiderea către pedagogie și către științele educației. Sistemul prezentat anterior croiește drumul unei reale integrări pedagogice în clasă. Ea pune temelia unei punți de legătură între cele două latifundii spirituale și științifice având ca rezultat un înalt nivel calitativ al instrucției și învățământului cu acest specific. Managementul clasei are atunci posibilitatea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
atitudine în cuvinte, o frântură de imagini, o iuțire și o abreviere lapidară, un ritm - o mie și una de sarcini pe care trebuie neapărat să le răstoarne scriitorul. Ceva să umble prin interiorul cuvintelor, să le reînsuflețească, să le croiască un destin, să le stăpânească și să le comande. Limba nu poate să fie o magazie și un depou de unelte sterpe, ca dicționarul...301. Întregul articol nu reprezintă în fond altceva decât o tentativă de izgonire a prozei realiste
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
marginale din punct de vedere cultural, economic și politic. Se află sub un clopot de sticlăxe "„clopotdesticlă" prin care totul pare accesibil, dar de fapt rămâne intangibil, mai ales pentru că spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public" și cel privatxe "„privat" sunt croite după nevoile și caracteristicile bărbaților. Bărbații și femeile sunt egali în fața legii, dar șansele lor nu sunt egale, iar femeile și bărbații nu sunt parteneri, nici în viața publică, nici în cea privată. Al doilea sex este o lucrare deosebit de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
anterioare, construcția femeii noi, cu dimensiuni preponderent profesionale și angajată politic, se estompează în favoarea celei materne, respectiv a maternitățiixe "„maternitate" în slujba statului. De la imaginea femeilor direct implicate în schimbarea vieții proprii, voluntare și puternice, femei care au inițiativă, „își croiesc destinul”, își construiesc singure cele necesare, inclusiv locuințe sau creșe pentru copiii, se ajunge la una cu accente paternalistexe "„paternalist". Statulxe "„stat"17 devine, din perspectiva propagandei oficiale, cel care produce, dă, protejează, are grijăxe "„grijă". El este „marele patriarh
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
coboară jos; Dragostea lui e flăcări și ura lui detună, Blîndețea-i e seninul acel mai luminos. Ferice de acela pe care el slăvește! La nemurire zboară, ce el i-o pregătește: În buza lui e slava ce duhu-i și-a croit; În mînă-i e cununa ce-n veci stă Înverzită, În pieptu-i e altarul pe care e slăvită Aleasa frumusețe ce el a-nvrednicit.” Mitul orfic, vizibil În poemul citat, se pierde la Heliade Într-o savantă mitologie creștină În care viziunea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui anarhică, inventivă, limbajul lui nebunesc Îl contrazic. Autorul Satirelor și Epistolelor este consecvent cu principiile pe care le propune. Poemele sînt pline de sfaturi utile pentru sine și pentru alții: „a lucra cu hotărîre”, după „un plan ce Îmi croiesc”, „a preface cîte sînt de Îndreptat”, a căuta „rima mîndră” etc. A osteni, a lucra, a Îndrepta, a preface sînt verbe ce se repetă În artele lui poetice (Epistolele). Verbele ar putea fi Înscrise Într-o figură retorică: aceea a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Cineva să se Însoare, Că precum cîștig nu este, De vom lua și neveste, Pas apoi de mai trăiește Or În lume pribegește. Că ele nu te Întreabă D-ai negustorie slabă, Ci dă-mi, ado, cheltuiește, La mode mereu croiește. Dă bani pe gălăndărie, De n-ai, ia În datorie. Ele privesc la cocoane Și la alte mari persoane, Ce În toată săptămîna Să-și croiască le dă mîna, Astfel și ele să-mbracă, Nu lasă moda să treacă. Tot
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
te Întreabă D-ai negustorie slabă, Ci dă-mi, ado, cheltuiește, La mode mereu croiește. Dă bani pe gălăndărie, De n-ai, ia În datorie. Ele privesc la cocoane Și la alte mari persoane, Ce În toată săptămîna Să-și croiască le dă mîna, Astfel și ele să-mbracă, Nu lasă moda să treacă. Tot Îți cer, tot te frămîntă PÎnă văd că cucu-ți cîntă, Apoi atunci or te lasă, Or de tine nu-i mai pasă. CÎt trăiești, nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
operele filosofilor, altfel și-ar fi dat seama că, în spatele acelor silogisme telesiene, se ascund abateri abisale de la doctrina catolică. Bine, acum potolește-te și perie-ți puțin tunica, căci e timpul să mergem la Catedrală. Ultimele trăsuri nobiliare își croiau drum în grabă. Când călugării dominicani, înșirați în tăcere, si-au găsit locul în fața bisericii, și-au dat seama că nu mai văzuseră nicicând atâta lume. Bogați și săraci, oameni de toată mâna, meșteșugari, clerici, doamne elegante și nobili se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se gândi că i se apropie sfârșitul: probabil că hotărâseră să-l ardă pe rug, așa cum se întâmplase cu Pucci și Bruno. Temnicerii erau mai politicoși, mai omenoși, nu-l mai bruscau. Oare fiindcă Paștele înseamnă împăcare? Nu, oamenii aceia croiți pe măsura meseriei nu-și lepădau felul de a fi decât în fața morții. Nu trebuia să-și piardă timpul, trebuia să născocească ceva pentru a scăpa, sau cel puțin să amâne, rugul. Dădu foc la salteaua de paie. Temnicerii veniră
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nimic, ca la săracii culeși de pe drumuri... — Ce l-a apucat așa, dintr-odată ? Fandarac privi în jur, mai erau vreo două mese ocupate, iar cârciumarul meșterea la tejghea, întors cu spatele. — N-a fost dintr-odată... De la o vreme croia strâmb. Avea vedenii... — Și ce vedea ? — Stelele... — Toți vedem stelele. — Așa zici ? Când te-ai uitat ultima oară la ele ? — Nu știu... sunt acolo, ca-ntotdeauna. E ca și cum m-aș fi uitat... — Tocmai aia e, că el se tot uita
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dibui pe jos funia căruțului pe care era priponit Coltuc și porni la vale. Ologu țopăia în jurul căruțului, grăbind bâjbâiala orbului. Nu erau însă singurii care price pu seră. De unde până atunci mulțimea urca și cobora, dinspre vârful dealului se croise un singur șuvoi care mergea, bulu cindu-se, la vale. Oamenii își uitară rândul la moaște, osemin tele, în racla lor, rămaseră stinghere. Flăcările lumânărilor adunate mănunchi se tulburară. În vâltoarea pulpanelor răsu cite, a pașilor împleticiți, a coatelor îndesându-se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spuse, arătând priveliștea dinaintea lor, dar care nu era totuși de natură să-i îndreptățească entuziasmul. Habar n-ai... Te întrebi, poate, cum e să existe o stradă largă, lipsită totuși de case și trotuare. De parcă n-ar fi fost croită pentru oameni. Odată, Maca, pe care îl fascinau lucru rile imposibile, își lipise urechea de asfalt, apoi șoptise : „Încă se mai aud“. De o parte era un gard lung, făcut din panouri de prefabricate, acoperite cu o tencuială cenușie, grunjoasă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Ioanide constatase că impresia de aerian provenea la Erminia exclusiv din ochi, din zâmbet. Încolo era plină la obraji, iar la trup, cu înaintarea în vârstă (avea acum patruzeci de ani), chiar puțin balonată, contribuind la asta și rochiile comode, croite fără căutarea liniei, cu unica excepție a câte unui guler foarte atent brodat și a unei camee. Erminia mânca abundent la masă, chiar cu oarecare lăcomie de copil, plecîndu-și capul deasupra farfuriei. Felul îngrijit cu care mânuia tacâmurile, gesturile supravegheate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai exista îndoială deci: Tudorel însoțise în Germania pe Hangerliu. Ioanide mai observă că de la o vreme indivizii care patrulau pe stradă dispăruseră. Ce mă privește pe mine? decise altă dată Ioanide, după o lungă meditație. Și eu mi-am croit viața singur!" Când însă își aduse aminte de Pica, se încruntă și-și schimbă filozofia. Ioanide avu ideea de a examina odaia lui Tudorel, de la etaj. Aceasta era mică, asemenea unei celule, cu un pat îngust, o masă simplă și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vrut să spun că îndrăznește lucruri mari, își iarăspunderi. - Nu te mai întreb ce lucruri îndrăznește Gavrilcea, binetotuși n-am înțeles. - Am să încerc să-ți explic. Cei mai mulți oameni pe careîi cunosc primesc viața așa cum este și caută să-și croiască în ea un loc cât mai bun. - Oportuniștii! Conformiștii! Văd că ai claritate în idei. - Alții, însă, mult mai rari, vor să schimbe viața, se așazăîn contra ei. - Ah, vasăzică, Gavrilcea e idealist! - Toți suntem idealiști mai mult sau mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]