2,936 matches
-
pe cruciați în Bătălia de la Hattin si a recucerit Ierusalimul. În 1191, Richard Inimă de Leu al Angliei , Filip al II-lea al Franței și Frederic I al Sfântului Imperiu Roman, au plecat spre Țara Sfântă cu armatele lor în Cruciada a III-a. Frederick I n-a apucat să ajungă fiindcă a murit înecat pe drum. Richard a cucerit Ciprul și cetatea Acra, dar nu a putut recâștiga Ierusalimul. Lupta s-a încheiat cu încheierea unui tratat dintre el și
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
să ajungă fiindcă a murit înecat pe drum. Richard a cucerit Ciprul și cetatea Acra, dar nu a putut recâștiga Ierusalimul. Lupta s-a încheiat cu încheierea unui tratat dintre el și Saladin de împărțire a Țării Sfinte. A patra cruciada a început în 1202, dar cruciații nu au putut să-și plătească transportul. Ca despăgubire, au căzut de acord să jefuiască Constantinopolul ce a dus la împărțirea temporară a Imperiului Bizantin în patru regate latine. În 1212 a avut loc
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
a început în 1202, dar cruciații nu au putut să-și plătească transportul. Ca despăgubire, au căzut de acord să jefuiască Constantinopolul ce a dus la împărțirea temporară a Imperiului Bizantin în patru regate latine. În 1212 a avut loc Cruciada copiilor sau puerilor, ai cărei participanți au murit de foame sau au sfârșit ca sclavi. A cincea Cruciadă spre Egipt a fost un eșec fiind o încercare de recucerire a Ierusalimului și a restului Țării Sfinte prin cucerirea mai întâi
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
acord să jefuiască Constantinopolul ce a dus la împărțirea temporară a Imperiului Bizantin în patru regate latine. În 1212 a avut loc Cruciada copiilor sau puerilor, ai cărei participanți au murit de foame sau au sfârșit ca sclavi. A cincea Cruciadă spre Egipt a fost un eșec fiind o încercare de recucerire a Ierusalimului și a restului Țării Sfinte prin cucerirea mai întâi a regatului Egiptean ayyubid. Papa Honorius al III-lea a organizat armatele cruciate conduse de Leopold al VI
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
opt ani cu europenii. După ce Papa Grigore al IX-lea îl excomunicase în anul 1227, din cauza vieții imorale pe care o ducea și a raporturilor sale prietenești cu sultanul Malin al-Kamil, Frederic al II-lea organizează cea de-a șasea Cruciadă.Frederic al II-lea al Sfântului Imperiu Roman întreprinde un fel de expediție armată de la Acra la Jaffa.Intors din Cipru, Frederic al II-lea cere sultanului Malin al-Kamil cedarea Ierusalimului în schimbul altor teritorii. Se ajunge la încheierea tratatului din
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Nereușind să ajungă la o înțelegere cu baronii, Frederic al II-lea se întoarce în Italia, în mai 1229. În 1244, după recucerirea Ierusalimului de către musulmani, Ludovic al IX-lea al Franței, făgăduise că va organiza el însuși a șaptea Cruciadă. El nu urmărea altceva decât să acapareze pământuri și pradă bogată în răsărit. În vara anului 1248 Ludovic al IX-lea părăsi Parisul îmbarcându-se pentru insula Cipru, unde trebuia să aibă loc adunarea generală a trupelor. Ajuns în fața Damiettei
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Damietta, pe care o găsiseră deschisă, goală și neatinsă. Trupele cruciate se aleseseră cu o pradă bogată.Vestea morții sultanului ajunse și în tabăra cruciaților, care pornira marșul de la Damietta spre Cairo. Ludovic al IX-lea va mai conduce si Cruciada a VIII-a si porneste spre Tunisia. Dar Ludovic al IX-lea, moare de ciuma în luptă, iar puținii cruciați rămași în viață s-au întors în Franța.Cativa ani mai tarziu va fi canonizat. Cu această ultimă încercare așa-
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
VIII-a si porneste spre Tunisia. Dar Ludovic al IX-lea, moare de ciuma în luptă, iar puținii cruciați rămași în viață s-au întors în Franța.Cativa ani mai tarziu va fi canonizat. Cu această ultimă încercare așa-numitele "cruciade clasice" au luat sfârșit. Rând pe rând statele din Orient au fost recucerite de musulmani.Castele in stil normand construite de cruciati, ca Krak des Chevaliers din Siria ridicat de cavalerii ospitalieri, a fost asediat in 1271 de musulmani, infometandu
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
1271 de musulmani, infometandu-i pe cruciatii din interior si facandu-i sa se predea. În 1268 a fost recucerită Antiohia, în anul 1289 Tripoli, iar în anul 1291, după un asediu violent Acra, ultimul centru de rezistență al cruciaților. Cruciadele au contribuit la dezvoltarea legăturilor dintre Orient și Occident. Relațiile comerciale ale Europei apusene cu orientul s-au accentuat, fapt de care au profitat orașele, mai ales cele din Italia și sudul Franței. În veacul al XIII-lea, Veneția și
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
orașe în întreg bazinul Mediteranei. Prin mijlocirea orașelor s-au răspândit unele procedee orientale în domeniul industriei textile și al prelucrării metalelor. În Europa s-au introdus unele culturi noi ca: orezul, pepenele, caisul, lămâiul.Din punct de vedere politic, cruciadele au înlesnit, în Europa apuseană, procesul de centralizare și de afirmare a regalității, ca urmare a slăbirii unei părți a nobilimii și a știrbirii adusă autorității papale. Pentru țărănime expedițiile în Orient au însemnat o sporire a obligațiilor, pentru a
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
se alătură armata pontificală, al cărei șef, generalul Durando, nu se mai supune ordinelor lui Pius al IX-lea care dorea să evite războiul. Pînă și regele Neapolelui, Ferdinand al II-lea, trimite 16 000 de oameni să participe la cruciada împotriva Austriei, pe care însă îi va retrage peste trei săptămîni. În momentul în care în toată Europa centrală aspirațiile liberale par a fi pe punctul de a se realiza, Italia intră se pare pe calea unificării și a independenței
Revoluția de la 1848 în Italia () [Corola-website/Science/314320_a_315649]
-
sau Imperiul Latin (numele original în ) a fost o formațiune statală întemeiată de conducătorii cruciați venețieni și non-venețieni participanți la Cruciada a patra în regiunea cucerită din Imperiul bizantin după ocuparea Constantinopolului din 1204 și care a încetat să mai existe în 1261. Imperiul astfel creat urma să constituie urmașul de drept al Imperiului roman de răsărit, având un împărat occidental
Imperiul Latin de Constantinopol () [Corola-website/Science/314377_a_315706]
-
vor avea loc “între musulmani și ne-musulmani”, si autorul identifică astfel “granițele însângerate” dintre civilizația islamică și cea non-islamică. Primele conflicte dintre cele două civilizații datează încă de la începutul Evului Mediu, odată cu invazia arabă în Europa și continuă cu cruciadele, cu expansiunea otomană și cu diviziunea lumii islamice de către imperiile europene în secolele al XIX-lea și al XX-lea. In istoria recentă, factorii care au contribuit la ciocnirea celor doua civilizații sunt: Renașterea islamică, explozia demografică in lumea islamică
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
fost zdrobit de bătrânul cezar Ioan Ducas. Granița Imperiului se deplasa lent dar necontenit, înainte. De-abia în acest moment, cavalerii occidentali parcă s-au deșteptat: începutul primelor succese militare ale lui Alexie Comnenul coincide în timp cu nașterea primei cruciade. Anul 1094. La papa Urban al II-lea se prezenta un om, îmbrăcat în haine de pelerin. Înalt, uscat, slăbit până la epuizare, cu privirea tristă și fața osoasă brăzdată de o tainică suferință, părea bolnav. Se recomandase Petru din Amiens
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
acțiunea de mobilizare a Europei. Fizicul său parcă descărnat, ochii arzători făceau o impresie puternică. De aceea, Urban al II-lea i-a dat scrisori de recomandare către toți principii, odată cu împuternicirea de a predica ,războiul sfânt’’ în Orient. Despre cruciadă deocamdată nu se spunea nimic. Papa era preocupat să refacă armonia dintre el și principi și să restabilească disciplina în biserică, două imperative de neînlăturat dacă voia declanșarea unei expediții militare generale și recunoașterea sa ca șef al creștinătății. O
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
în aceste regiuni, pe care le-au cucerit până aproape sub zidurile cetății Constantinopol. Papa a susținut apelul, cerînd la rându-i ca împăratul Alexie I Comnenul să fie ajutat. Nu este vorba nici de data aceasta de organizarea unei cruciade, dar cu toate acestea conciliul de la Piacenzza a jucat un rol determinant în nașterea ideii de cruciadă. De la Piacenzza, toamna, papa a trecut munții și s-a îndreptat spre Clermont, în sudul Franței, unde convocase un alt conciliu. În timpul călătoriei
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
apelul, cerînd la rându-i ca împăratul Alexie I Comnenul să fie ajutat. Nu este vorba nici de data aceasta de organizarea unei cruciade, dar cu toate acestea conciliul de la Piacenzza a jucat un rol determinant în nașterea ideii de cruciadă. De la Piacenzza, toamna, papa a trecut munții și s-a îndreptat spre Clermont, în sudul Franței, unde convocase un alt conciliu. În timpul călătoriei, probabil că a reflectat mult asupra felului cum avea să se producă intervenția militară a Europei apusene
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
Clermont, în sudul Franței, unde convocase un alt conciliu. În timpul călătoriei, probabil că a reflectat mult asupra felului cum avea să se producă intervenția militară a Europei apusene în Răsărit. Fapt este că la Clermont papa avea deja în minte cruciada. La conturarea ideii și clarificarea ei se poate să fi contribuit discuția purtată cu contele de Toulouse, Raymond al IV-lea, în scurtul popas făcut la mănăstirea Saint-Gilles, precum și schimbul de păreri avut cu prelații de la mănăstirea Cluny, unde, de
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
problema spaniolă’’ și a stăpânirii maure în peninsula Iberică, în care erau interesați interlocutorii papei, prilej cu care Urban al II-lea a primit informații despre lumea islamică și djihad. Conciliul de la Clermont avea să fie folosit pentru a lansa cruciada, deși el nu fusese convocat cu această intenție. Scopul conciliului era de a se lămuri problema bisericii franceze, implicată în conflictul dintre papă și regele Franței, Filip I. Mărul discordiei fusese aruncat de contesa Bertrade, fiica neasemuit de frumoasă a
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
fost ridicată. În schimb, papa a socotit prilejul nimerit să dea curs gândului care-l obsedase tot drumul și, în ultima zi a conciliului, ca un fel de addendum, în afara discuției prevăzute și spre uimirea tuturor, a lansat apelul de cruciadă. Era acesta un fel de a atenua eșecul unui conciliu, surprinzându-și auditoriul printr-o inițiativă politică pe cât de originală pe atât de îndrăzneață? Era un fel de a-și dovedi că o călătorie, atât de obositoare, nu fusese zadarnică
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
transformat într-un succes răsunător. Despre conciliul de la Clermont avea să se vorbească mai bine de o sută de ani ca despre o mare minune, istoriei adăugându-i-se legenda și fantezia cronicarilor. Ce s-a spus la conciliu în legătură cu cruciada nu se cunoaște precis, asupra acestui punct contemporanii evenimentului păstrează tăcerea. Dar se știe că înainte chiar de dizolvarea adunării au fost luate primele măsuri. A fost desemnat conducător al armatei Ademar de Puy, numit ad hoc legat papal al
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
nu se cunoaște precis, asupra acestui punct contemporanii evenimentului păstrează tăcerea. Dar se știe că înainte chiar de dizolvarea adunării au fost luate primele măsuri. A fost desemnat conducător al armatei Ademar de Puy, numit ad hoc legat papal al cruciadei. S-a fixat locul de adunare al trupelor, la Puy precum și data plecării cruciaților spre Orient, anume mijlocul lui august, după strângerea recoltei, pentru a se putea asigura proviziile de drum și a nu rămâne fără hrană familiile celor plecați
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
anume mijlocul lui august, după strângerea recoltei, pentru a se putea asigura proviziile de drum și a nu rămâne fără hrană familiile celor plecați, într-o vreme când de mai mulți ani recoltele erau proaste. De altfel, problema economică a cruciadei era lăsată să fie rezolvată de conducătorii ei, care urmau să fie aleși ulterior. Totodată, conciliul a definit situația juridică a cruciaților, ei și bunurile lor fiind fiind luați sub protecția bisericii. Papalitatea se temea de înrolarea unor elemente nedorite
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
protecția bisericii. Papalitatea se temea de înrolarea unor elemente nedorite care ar fi semănat dezordini pe drum și ar fi devenit o povară pentru armată, de aceea, tot la Clermont s-a stabilit ca nimeni să nu poată participa la cruciadă fără asentimentul bisericii. După închiderea conciliului de la Clermont, papa a lansat un apel către întreaga Europă creștină, episcopilor revenindu-le obligația să transmită tuturor preoților din parohii dispozițiile adoptate de conciliu cu privire la cruciadă. În octombrie 1095, în îndepărtatul de Constantinopol
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
ca nimeni să nu poată participa la cruciadă fără asentimentul bisericii. După închiderea conciliului de la Clermont, papa a lansat un apel către întreaga Europă creștină, episcopilor revenindu-le obligația să transmită tuturor preoților din parohii dispozițiile adoptate de conciliu cu privire la cruciadă. În octombrie 1095, în îndepărtatul de Constantinopol, Clermont, capitala regiunii franceze Auvergne, la un conciliu al Bisericii apusene, papa Urban II i-a chemat pe toți creștinii apți să poarte arme să participe la o mare expediție în Orient (numită
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]