2,852 matches
-
adorm fără să mă întreb cum de nu am putut cunoaște ce era în sufletul lui naș Dinu și al lui neica Mihai. E greu când te vând cei pe care i-ai iubit, e tare greu, grea caznă a cugetului, dar cum este când i au legat în această vânzare pe toți ai tăi, te-ai întrebat? O să-ți cer ceva, părinte, ceva ce nu se cuvine: apropie-te, îngenunchează înaintea jilțului meu, scoate-ți potcapul, așa... Mâinile cu degetele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
va tăia firul vieții, nu va pleca dintre vii oricine, va pleca cel pe care așteptarea ta curată l-a făcut demn de Cântarea Cântărilor. M-a învățat duhov nicul ca atunci când voi păși spre butuc să-mi spun în cuget așa: grija lumească, toată grija cea lumească, acum s-o lepădăm și să mă rog ca să pot să împlinesc aceasta, atunci când din toate dorurile și năzuințele mele va rămâne una singură, aceea de a mă împărtăși din marea Lui iubire
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să-l ducă. Este rugăciunea lor pentru mine, își spuse, a celor ce mă iubesc, e timpul să mă rog și eu. Un pas, un psalm de laudă lui Dumnezeu, cum n-a putut nicicând gândi psalmistul, puse stăpânire pe cugetul lui, și încă un pas spre lumină, până când, ajuns în fața butucului, se identifică întru totul luminii: — Cred, Doamne, și mărturisesc! Îngenunche. Butucul îl vedeau doar cei din corturile din partea opusă eșafodului, el Ștefan Brâncoveanu nu vedea decât Tronul Slavei lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o lacrima Ca roua pe o floare. Vezi! pruncul tău ne farmecă Cu chipul sau cel dulce; Ca fluturul sub auru-i, El sub cosița luce. Da tu-l privești și lacrima În gene-ți strălucește... O, spune, muma tânăra! Ce cuget te răpește? Când ochii mei îl căuta, Eu cerc durere-amara, Gândind ca-n cursul anilor Va fi rob el in tară! Martie de Lucian Blaga Din caier încâlcit de nouri toarce vântul fire lungi de ploaie. Flușturatici fulgi de nea
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
de rai care să ne deschidă mintea și sufletul către lume și viață, așa cum - de altfel - își dorește și autoarea în această minunată carte. Prof. IOAN MANCAȘ, Directorul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui ARGUMENT (Delavrancea) Iubirea de patrie este cugetul nostru de-a pururi, este speranța zilnică pe care-o purtăm cu noi, cu faptele noastre limpezi și înalte. La temelia iubirii de patrie stă cunoașterea istoriei sale. Nu poți iubi ceea ce nu cunoști și de aceea datoria dascălilor este
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
-și odihnească truda drumurilor, n-aveau unde-și adăpa armăsarii, iar hrană pe sponci, mai ales că era obicei la turci ca armatele să se aprovizioneze din ținuturile străbătute, pe seama locuitorilor întâlniți în cale. Câtă inimă și câtă putere de cuget le-a trebuit răzeșilor și țăranilor liberi ca să-și aprindă casele și să se tragă spre munte, spre codri, cu avutul încărcat în căruțe! Cu câtă iscusință strategică era împodobită personalitatea lui Ștefan dacă a izbutit să-i atragă pe
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
era un naiv cu Gulliver al său în țara piticilor... Dar era frumos..., O carte pentru copii, gândeam, să-i distreze și să le surprindă imaginația... Nu bănuiam că mai târziu, recitind-o, aveam să găsesc în ea adâncimea unui cuget care nu se gândise deloc la copii când o scrisese... Într-o zi frati-meu Nilă îmi spuse în timp ce ne pregăteam de culcare (eram numai noi doi, soția lui, însărcinată, o trimisese la țară să nască; aici cine s-o
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
zi, afundându-se În abis. Acest război psihologic, numit criză, ne face să fim cât mai debusolați În interiorul țării și cît mai izolați În exterior. Nu ne mai găsim echilibrul, neam Înstrăinat unii de alții, nu mai există „unire-n cuget și-n simțiri”, nu ne mai interesează de cel de lângă noi chiar dacă a luat foc; Îl lăsăm să ardă, să se facă cenușă. Citeam deunăzi pe internet, Într-un ziar, despre expulzarea țiganilor din Franța și era atașată chiar o
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
nu admitea replică una din certitudinile care-i rămăseseră din perioada ei literară, și anume că, de fapt, nu uităm niciodată nimic. Hotărât lucru, steaua îl ocrotea și de astă dată pe Jonas, care putea astfel să se bucure, cu cugetul împăcat, atât de certitudinile memoriei cât și de comoditățile uitării. Dar comorile de devotament pe care le risipea Louise străluceau mai minunat ca oricând în viața de fiecare zi a lui Jonas. Acest înger păzitor al său, îl scutea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
seama de asta mai ales când ea era plecată cu treburi în oraș. "La telefon", striga băiatul cel mare, și Jonas lăsa baltă tabloul la care lucra, pentru a se apuca din nou de el, câteva clipe mai târziu, cu cugetul împăcat și cu o invitație suplimentară. "Plata gazului", urla încasatorul în ușa deschisă de unul dintre copii. "Numaidecât, numaidecât!" Când Jonas termina cu telefonul sau cu plata gazului, un prieten, un discipol, sau amândoi uneori, se țineau după el, până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
acvilin, subțire, dar bărbătesc, stilizează figura... Ciocnim al treilea rând. Regizorul devine taciturn, Balaurul bubuie întrebări provocatoare, autoritar și suspicios. N-ai dreptate, intervine conciliant sărbătoritul. Revo luția ar fi în primul rând lupta cu tine însuți. Deplina libertate a cugetului. Și a simțirii, desigur... Mituri naive, poate și periculoase, cum s-a dovedit, pot fi folosite și răstălmăcite în fel și chip. Dar rămâne șansa noastră de tinerețe... Regenerare și desăvârșire. N-are a face cu funcțiile. Deși este un
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ca să-L ispitească, I-a pus întrebarea următoare: 36. "Învățătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?" 37. Isus i-a răspuns: "Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, și cu tot cugetul tău." 38. Aceasta este cea dintîi, și cea mai mare poruncă. 39. Iar a doua, asemenea ei, este: "Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți." 40. În aceste două porunci se cuprind toată Legea și Proorocii." 41. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
nu mai contează. Așa a fost mersul și am intrat și noi În horă. Acum vrem să jucăm, dar ne cam dor picioarele și ne călcăm singuri pe bătături. Dar uite c-a venit și 1 Mai, e primăvară-n cuget și simțiri. Tovarăși, să nu uităm niciodată că muncitorul trebuie respectat. El ne pune la toți pâinea pe masă... Să-l prețuim cum se cuvine și să vărsăm o lacrimă În onoarea lui... Cei trei amici ciocnesc paharele, apoi ascultă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
vandam. A zis a mea că mă scutește, dar numai dacă repar ușa de la dulapul din bucătărie. La asta mă pricep, șurubelniță am, ciocan am, o las pe ea la bălăceală. Așa se Împart sarcinile Într-o familie unită În cuget și simțiri. Gore simte nevoia unor amănunte suplimentare. Și de ce le-ai luat maro? Curiozitatea lui Gicu Îi dă repejor apă la moară lui Sandu. Gicule, prieten drag, stăteam mai ieri la televizor, la știri, ca să văd care mai e
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
așteaptă rîzîndele zori Pletindu-ți coroană de stele. S-aduci prin amor De viață fior, În câmpul speranțelor vină, Ondină! {EminescuOpIV 35} LA O ARTISTĂ I Credeam eri că steaua-ți e-un suflet de înger Ce tremură-n ceruri, un cuget de aur Ce-arunc-a lui raze-n o luncă de laur Cu-al cântului dar. iar, tu, interpretă-a cereștilor plângeri, Credeam că ești chipul ce palida stelă Aruncă pe-o frunte de undă rebelă Pe valul amar. Dar astăzi poetul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Dreptate-universală E-aceea ce-o urăște puterea brută. Peste Tărie nu decide nimic. La bine nu-i putea S-aduci doi oameni; - răul l-urmeaz-întregi popoare; Căci răul este colțul vieții. Vecinic răul Întâiul rol îl joacă - e colț în orice cuget, În oricare voință, în orice faptă mare. Invidia de pildă e mam-egalității, Și îngrădirea contra răutății reciproce Dreptate se numește. Cu cât mai răi sunt civii Cu-atît e mai perfectă dreptatea. Fiți răi și veți străbate La țintă-oricît de mare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
buni Să fie mare? Dacă e rău, e egoist, Vrea toate pentru sine, nimica pentru alții; Dacă trăiește bine, dar fără ca să lase Ca și-alții să trăiască - e mare. Când un popor Începe a fi nobil și generos în cuget, Atunci a lui cădere și moarte sunt aproape, Căci numai răul are puterea de-a trăi. Chiar fapta cea mai bună duce la rău. Ea este Pământ care hrănește sămânța celor rele. Ai milă De unul și cu mâna în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-i salutată de popoare... regi se sfarmă Și a gloriei mândre stele într-a lumei noapte ard. Și de-aceea a lui flamuri le-nsoțesc cu-nsuflețire. El îi duce la învingeri, el îi duce la peire. Cine moare - moare-n cuget c-a rămas trăind în el; Tot ce-i nobil și puternic în ăst secol de mândrie Îl urmează... Căci prin noaptea unei lumi în bătălie Lin lucește-eterna pace, luminos și mândru țel. {EminescuOpIV 146} Cătră țelul, care-n noapte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a vântului frâuri S-asvîrle toți norii de-a muntelui brâuri, El trece la astrul ce luce curat. Retras în sală mare de marmură trandafirie, Încins în strălucitul și negrul lui talar, Privirea lui o-nalță pe-a cerului câmpie Și cugetul lui sboară în lumi fără hotar. Și gând cu gând se-mbină în lungă reverie Și buzele-i se mișcă c-un zâmbet blând, amar Și sufletul îl împlu dorinți nemărginite Ca marea de adânce cu valur-le uimite. {EminescuOpIV 158
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Ce cerul ți-l arată. {EminescuOpIV 446} ȘI OARE TOT N-AȚI ÎNȚELES... Variantă Și oare tot n-ați înțeles Cum nu mi-i lumea dragă, Când cu nimic nu m-am ales Din viața mea întreagă. Când al meu cuget mistuit De-o stranie părere A fost un lung, necontenit Prilej pentru durere. Și a păstrat în fundul său Ca în cenușa rece Taina părerilor de rău După un vis ce trece. Ca un luceafăr răsărit Din liniștea uitării Dând orizon
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sântă și tăcută În aerul de nuntă al țărei adiez Și mă închin la tine, o stea, în care crez, De poate ca să facă faptele mele sânte Ca inima română să bată mai fierbinte - Și inspirat în taină de-un cuget de proroc Eu văd fericea țării în Tine și mă rog! Genunchii-n piatra stearpă, și cugetul în cer, Ca Dumnezeu să-ți dee aceea ce îți cer! {EminescuOpIV 470} MUREȘANU Tablou dramatic (1869 ) Persoanele MUREȘANU GENIUL LUMINEI ANUL 1848
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în care crez, De poate ca să facă faptele mele sânte Ca inima română să bată mai fierbinte - Și inspirat în taină de-un cuget de proroc Eu văd fericea țării în Tine și mă rog! Genunchii-n piatra stearpă, și cugetul în cer, Ca Dumnezeu să-ți dee aceea ce îți cer! {EminescuOpIV 470} MUREȘANU Tablou dramatic (1869 ) Persoanele MUREȘANU GENIUL LUMINEI ANUL 1848 SILFI DE LUMINĂ Scena înfățișează un peisagiu de o romanticitate sălbatică în munți. Pe de o parte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Pe corp neacoperită Lipsindu-ți vălul tău; O dormi, o dormi iubită, O dormi, o dormi mereu. Când râzi, pe a ta gură Amorul a descins, Orice prepuitură De-odată s-a și stins; Zâmbirea ta-i ferită De orice cuget rău; O râzi, o râzi iubită, O râzi, o râzi mereu. {EminescuOpIV 548} Când tu cânți, alintată Pe brațele-mi, la sân, Auzi cum cîte-odată Gîndu-mi răspunde lin; Cântul tău resuscită O zi din traiul meu; O cînt-a mea iubită
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
adecă o direcție de mișcare dată care, în decursul timpilor, se coadaptează, după o linie aprioric de indicat mediilor succesive. SFERA VALORILOR MORALE [ORDINEA MORALĂ ȘI ORDINEA MECANICĂ] 2267 Ordinea morală a Universului, ca șir fenomenologic văzut și aprețiat de cugetul nostru, trebuie să aibă drept corelat un echivalent de altă ordine, mecanică. ["ECUAȚIUNI MORALE ÎN PROVERB... "] 2267 Ecuațiuni morale în proverb: Fiece om are bunul lui și răul lui. Bun, bun. Rău de bun. Orice propensiune într-o parte corespunde
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și vorbă de duh. Agerime a înțelegerii. ["HELVETIUS. DE L'ESPRIT... "] 2290 Helvetius. De l'esprit. David A. 1758 Pornirea vădită de a reduce totul la materie și la întîmplătoarea dezvoltare a diferitelor forme a ei. Materia creatoarea tuturor lucrurilor. Cuget, închipuire, aducere aminte - simțiri. Judecata: binominium a două simțiri. ["NUMELE LISTELOR DINASTIILOR"] 2257 În genere numele listelor dinastiilor coincid. A doua ș-a treia dinastie - de la aceștia asemenea numai numele. A doua dinastie a durat 302. 1) Boitos - 33 ani
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]