2,672 matches
-
circumstanțele îi sunt favorabile. Parizienele sunt experte în intrigi, ele știu că un zâmbet bine plasat valorează mai mult decat talentul său virtutea. Farmecul Parizienei învinge toate obstacolele. Clorinde Balbi și Madeleine Forestier sunt maestre adevărate ale intrigilor politice de culise. Armele lor sunt șiretenia și seducția. Stăpânindu-și plăcerile, Madeleine Forestier se folosește de farmecul ei doar pentru a-și atinge scopurile ziaristice și politice. Spre deosebire de nuvelele lui Maupassant despre funcționarii de la ministere, în care medaliile soților sunt datorate adulterului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nous imposent leur croyance" [p.130, subl.n.]. Am putea deci conchide despre o supunere mimata a Parizienei, respectând toate legitățile unui joc de teatru bine montat. Ea găsește o formulă subtilă și elegantă de guvernare, care este cea din culise. Confruntarea directă este mai puțin specifică pentru Pariziana, jocul de culise este stihia să. Această concepție teatralizata a acțiunii umane este ireductibil legată de aventură eroinei eliberate de oricare constrângere și care își inventează singură rolul. 2.1.4. Viața
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
conchide despre o supunere mimata a Parizienei, respectând toate legitățile unui joc de teatru bine montat. Ea găsește o formulă subtilă și elegantă de guvernare, care este cea din culise. Confruntarea directă este mai puțin specifică pentru Pariziana, jocul de culise este stihia să. Această concepție teatralizata a acțiunii umane este ireductibil legată de aventură eroinei eliberate de oricare constrângere și care își inventează singură rolul. 2.1.4. Viața că spectacol în scenariul românesc Femeia se definește prin locul său
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
situații, conflicte, conversații, reacții-tip etc. Teatralizarea vieții cotidiene derivă din ideea de joc, disimulata, metamorfozata în funcție de performanță socială a individului. Că într-o adevărată piesă de teatru, montată de un bun regizor, sunt de nelipsit jocul, suspansul, coregrafia, decorul, culisele, publicul, tot ce ține de artă exprimării. Scenele sunt jocuri interpersonale, care au următoarele caracteristici: 4. se desfășoară în spații închise/deschise, bine delimitate, care se configurează că un sistem în spațiul parizian; 5. se derulează într-o situație socială
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de la Marine, où elle était allée en Dame de cœur, avec des cœurs de diamants à son cou, à șes poignets et à șes genoux, elle avait fait la conquête de l'empereur" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.344]. Culisele alegerilor partenerilor însă pot fi puțin poetice. Astfel, la bălul imperial Renée este aleasă că favorită pentru că se potrivește cu butonierele imperatorului 248. Elaborarea costumului este pentru Pariziana o grijă deosebită. La bălul mascat dat de Saccard, "Renée devait être
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
minuțios elaborată prin amplasarea secțiilor, expoziția și spectacolul prezentării, exploatate și astăzi de marile complexe. Pentru atragerea clientelor sunt mereu inventate mijloace noi266: publicitate, reduceri, spații de divertisment etc. Probarea rochiilor în magazinele noi este pentru Pariziana o repetiție în culise înaintea ieșirii pe scena Parisului 267. Femeia-client devine idolul vânat al comercianților 268. Este sugestiv că doamna Marty, care rezistă asediului amanților, nu poate rezista cumpărăturilor 269 și își ruinează soțul. Hedonismul consumului este o ocupație extrem de atractivă pentru femeia
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fi Clorinde Balbi sau Madeleine Forestier ar putea completă categoria "doamnelor de fier" sau cea a "cardinalilor cenușii". Dar miza guvernării feminine nu vizează răsturnarea ordinii instituite (politice, sociale, economice), ci participarea la actul puterii printr-o guvernare indirectă, din culise. Pariziana este și prototipul Femeii Noi, în sensul că posedă calități noi, concomitent cu cele vechi, pur feminine, manevrând cu mare iscusința între aspirațiile feminine și cele masculine. Femeia pariziana a reușit să "amestece cărțile" pe care i le-a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
luptă (în tradiția eroilor masculini la Stendhal și Balzac), cu un curaj nebunesc, ca într-o înfruntare pe viață și pe moarte. Doamnele din înaltă societate a Parisului, setoase de putere, glorie și bani, sunt mânuitoare abile ale jocului de culise. Puținele victorii ale femeilor pariziene asupra ordinii prestabilite se obțin prin intrigi, geniale sau mediocre, care marchează destinul lor, dar și al altora. Studiul urmărește Pariziana ca personaj artistic, în stare să-și creeze un sistem de valori, un ansamblu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
elles doivent inspirer le bien, le nourrir, enflammer leș sentiments, très utiles à la patrie, mais non paraître concourir à l'œuvre politique." Totul este în acest paraître. Manon Roland "nu se manifestase, e drept, în public, dar acționase din culise, sprijinind carieră revoluționară a soțului ei, îi redactase discursurile, condusese, pentru el și prietenii lui, un salon politic", comentează Gisela Bock [p.71, subl.n.]. 199 Chiar atunci când favoritele nu mai sunt amantele regilor, ele rămân prietenele lor cu influență
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
situații, momente epice, profiluri detașabile, de un interes uneori captivant, dezvăluiri senzaționale. Acestea nu sunt produsul ficțiunii, unele apar și în celelalte cărți ale prozatorului. Imaginarul e concurat și eclipsat în roman de inserții memorialistice și documentare, ce introduc în culisele celor mai înalte sfere politice, de la noi și din fosta URSS. Apare în schiță o lume nouă literar, analoagă celei din romanul interbelic mai ales, deosebită prin sursa și implicit, în parte, prin natura materialului uman, o lume vulgară, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
imprevizibile. Față de primele studii, ponderea și chiar chipurile autorilor tratați se estompează treptat. În scenariul ale cărui aspecte sunt mereu urmărite, așa-numitele figuri de creatori sunt reduse progresiv la condiția lor reală de actori manipulați de o regie din culisele limbajului. În fine, cea de-a treia etapă include cărțile al căror obiect e poezia, iar unghiul de vedere din care operează criticul este cel poetic. Nu poezia îl interesează, ci procesul producerii ei, numit într-un loc „poezire”. Concepându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
de curată pe cât se consideră sincer sau pretinde a fi. Să reluăm firul procesului care debutează ca o etică reală de demarcare între Curați și mediocri, servili sau criminali, pentru a evolua spre marele spectacol, în timp ce mașiniștii se luptă în culise. Aspirația către adevăr se transformă într-o mascaradă. Aspirația către adevăr este veche și aparține celor care, în ianuarie 1990, crezuseră că pot să schimbe lumea și să se rupă definitiv de mai multe decenii de istorie socială pe care
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
la Târgoviște. Virgil Măgureanu, o persoană ștearsă în aparență, liniștită, a condus între 1990 iunie 1997 Serviciul Român de Informații Interne de la București... Această atmosferă, dialogurile din interior, contactele cu străinii din Occident și din URSS care se desfășoară în culisele puterii, bătrânii demnitari dezamăgiți, gorbaciovienii ambițioși ca Ion Iliescu, ex-favorit al lui Ceaușescu pe când era un tânăr activist, explică într-un mod tragic și sumbru ritualul persistent care triumfă cu ocazia celui de-al XIV-lea Congres. Amenințarea există: Ceaușescu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
acela de a încălca cu mare ingeniozitate și prudență tabu-urile. El dezvăluia participanților fața nevăzută a lucrurilor: secretele procesului Pătrășcanu, arcanele relațiilor cu URSS, manevrele din cadrul CAER și dejucarea iscusită a acestora, dedesubturile neștiute ale organizării unor reuniuni internaționale, culisele Consiliului de Securitate al ONU, și așa mai departe. Succesul durabil al acestor modalități specifice de comunicare politică se baza pe reacția euforică a participanților, șocați de transgresiunea programată și complicizați prin faptul că li se conferea privilegiul și încrederea
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
SEVERIN Adrian, Lacrimile dimineții: slăbiciunile Guvernului Român, Scripta, București, 1995. SIANI-DAVIES Peter, Revolutia română din decembrie 1989, trad. rom., Humanitas, București, 2006. SOARE Sorina, Les partis politiques roumains après 1989, Université Libre de Bruxelles, Bruxelles, 2004. STOENESCU Alex Mihai, Din culisele luptei pentru putere. 1989-1990: Prima guvernare Roman, Rao, București, 2006. STOENESCU Alex Mihai, Revoluția din decembrie 1989, o tragedie românească, (Istoria loviturilor de stat în România, vol. IV, 1-2), RAO, București, 2004, STOENESCU Alex. Mihai, Din culisele luptei pentru putere
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Alex Mihai, Din culisele luptei pentru putere. 1989-1990: Prima guvernare Roman, Rao, București, 2006. STOENESCU Alex Mihai, Revoluția din decembrie 1989, o tragedie românească, (Istoria loviturilor de stat în România, vol. IV, 1-2), RAO, București, 2004, STOENESCU Alex. Mihai, Din culisele luptei pentru putere, RAO, București, 2006. STOICA Stan, Dicționarul partidelor politice din România, 1989-2004, ed. IV-a, Meronia, București, 2004. STOICA Stan, România după 1989. O istorie cronologică, Meronia, București, 2007. STOICA Valeriu, ALIGICĂ Dragoș Paul, Provocări liberale. Dialoguri despre
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Sate dispărute. Sate amenințate, Stelian Dumistrăcel • Socialismul. Ce a fost și ce urmează, Katherine Verdery • Societatea civilă, John Keane • Terorismul, Jean Servier • Violența în școală:o provocare mondială?, Éric Debarbieux • Societatea izomodernă, Emil E. Suciu În curs de apariție: Prin culisele serviciilor secrete, Mària Schmidt 1 Termenul "a garanta" i-a creat probleme lui Ion Iliescu, care a preferat "a proteja". Verbul "a garanta" s-a impus abia în 2002. 2 Abia în 1999 vor fi restituite proprietățile de 25 de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
laborioasei cercetări de până atunci și impune reînceperea întregii anchete de către Parchetul civil. Mărturii importante la Alex. Mihai Stoenescu, Revoluția din decembrie 1989, o tragedie românească. Istoria loviturilor de stat în România, vol. IV,1-2, RAO, București, 2004, și Din culisele luptei pentru putere, RAO, București, 2006. 32 Alex. Mihai Stoenescu, Istoria ..., op. cit. IV, 2, pp. 378-379 și pp. 386-387, dar cf. P. Siani-Davies, Revoluția română din decembrie 1989, Humanitas, București, 2006 (The Romanian Revolution of December 1989, Cornell University Press
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
istoriei naționale, unirea din 1859 este acum intepretată drept o unire personală, vremelnică și nesigură, definitivată prin monarhia lui Carol. Pe măsură ce personalitatea lui Carol acaparează scena istoriei românești, redefinită în ancadramentul politic al regalității, figura lui Cuza este relegată în culisele devenirii statului-națiune. Odată cu restructurarea memoriei și identității naționale în termeni monarhici, în care ideea de regalitate dobândește un statut director, procesul de construire a identității românești capătă un caracter deliberativ. Ajutați și de concursul de împrejurări, agenții politici se angajează
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
implicarea cognitivă în sensul înțelegerii realității istorice românești, I. Livezeanu (1998) a propus o abordare neortodoxă a României Mari. În loc să vadă o teleologie istorică împlinindu-se în făurirea întregirii naționale, Livezeanu privește analitic într-o cu totul altă direcție, inspectând culisele tensionale ale procesului masiv inițiat în urma actului politic, de unificare culturală și instituțională a României. Privită din acest unghi neconvențional, unirea celor trei provincii românești (Basarabia, Bucovina și Transilvania) cu Vechiul Regat din 1918 poate fi văzută ca "o ridicare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de după decembrie 1989 poate fi introdusă sub titlul "Priza trecutului comunist asupra prezentului și anevoioasa eliberare de moștenirea trecutului". Răsturnarea regimului comunist prin mișcările stradale care au cuprins România în decembrie 1989, la care s-a adăugat concursul manevrelor de culise, nu a propulsat societatea românească afară din comunism. Tranziția de la o societate închisă, totalitară, de tip stalinist, către o societate deschisă, pluralistă, de tip democratic, avea să fie nu doar lungă și epuizantă, dar ea avea să se petreacă (în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
brand românesc. București: comunicare.ro Schuman, R. (1950). Declaration of 9th may 1950. Disponibil online la adresa http://www.robert-schuman.eu/en/doc/questions-d-europe/qe-204-en.pdf, accesată în 20 iunie 2014. Shafir, M. (2007). Raportul Tismăneanu: Note din public și din culise. Tribuna, 7, 1-15 martie 2007. Shils, E. (1981). Tradition. Chicago: The University of Chicago Press. Siani-Davies, P. (2006). Revoluția română din decembrie 1989. Humanitas: București. Smith, A.D. (1986). The Ethnic Origins of the Nations. Oxford: Blackwell Publishing. Smith, A.D. (1991
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
că universul său diegetic nu aparține nici raiului, dar nici iadului. Ca și în cazul târgoveței din Bath, autoritatea și experiența, simpatia, indulgența și latura critică s-au îngemănat.106 „Decameronul abundă în descrierea incidentelor domestice, a manierelor și a culiselor, a decorului; de aceea nu putem concepe ca portretele personajelor feminine să nu fie la fel de bine schițate și reprezentate de un observator atât de fin și un pictor atât de fidel cum a fost Boccaccio.”107 Asemenea lui Molière, Boccaccio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
comentator a făcut o observație interesantă asupra rațiunilor perfecționismului stilistic al autorului Cercetărilor filozofice. Wittgenstein era în căutarea simplității și naturaleței. „El dorea ca această preocupare să nu poată fi recunoscută în opera lui filozoficăă Elaborarea trebuia să treacă în culise, să nu fie vizibilă pentru cititor.“ (Joachim Schulte, în Dieter Mersch (Hg.), Gespräche über Wittgenstein, Passagen Verlag, Wien, 1991, p. 117.) 101 Th. Redpath , „A Student’s Memoir“, în op. cit., p. 34. 101a Brian McGuiness, în D. Mersch (Hg.), op. cit
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
titlu nobiliar, dacă existau finanțele necesare. Oricine putea imita comportamentul nobililor, modul lor de a se îmbrăca și obiceiurile, era acceptat în societate. Cu toate acestea, favorurile regelui erau condiția de bază pentru ascensiunea socială. Ambiguitățile, conflictele și jocurile de culise care aveau loc la curte, și-au găsit reflectarea în arte. Un bun observator al naturii umane, Molière a dezvoltat această ambivalență și a folosit-o în subiectele operelor sale. Viața celor bogați era compusă dintr-o succesiune continuă, circulară
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]