4,021 matches
-
Creangă: deplasarea interesului de la simpla povestire la înfățișarea nudă a episoadelor acțiunii, umanizarea fantasticului și caracterul intrinsec nuvelistic pe care îl au majoritatea poveștilor. Concluzia criticului este că scriitorul Creangă „execută trecerea de la nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe o cale pur spontană, prin dezvoltarea organică a unei înzestrări exercitate de întregul trecut al unei vechi culturi rurale, ajunsă acum să se depășească pe sine.” Afirmația nu face însă decât să readucă discuția la punctul de plecare, poveștile
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
unii scriitori, în operele lor, chipul mamei. Chipul mamei în poezie și literatură „Se pare că e necesar pentru o femeie să fie mamă, pentru a fi venerabilă.” Victor Hugo Feminitatea este bogat reprezentată în literatură, fie ea populară sau cultă, rămâne de cele mai multe ori privită ca un ideal intangibil, ca o sursă de inspirație creatoare și de viață. Portretul mamei, cu atât mai mult, devine un prototip al iubirii necondiționate și al spiritului de sacrificiu, mama însumând o serie vastă
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
pentru votul universal dar, spre deosebire de N. Iorga, se opunea exproprierii susținând împroprietărirea țăranilor prin arendarea moșiilor statului și a instituțiilor de binefacere, în cadrul unui proces îndelungat. El credea că prin colegiul unic se suprima independența electoratului, exercitată numai în colegiile culte. Colegiul unic putea deveni chiar ”o primejdie”, făcând din liberali ”o putere absolută”. O poziție aparte, fără deosebiri esențiale față de intențiile inițiatorilor reformelor, au avut-o independenții N. Fleva si P. Gh. Bujor. N. Fleva se pronunța pentru colegiul unic
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
autorității este un individ". (Bochenski, 1992, p. 35). Dacă în ceea ce privește lumea reală acest lucru este cu siguranță adevărat, în ceea ce privește lumea virtuală, lucrurile se nuanțează, fiind cunoscute multiple cazuri în care a fost recunoscută autoritatea deontică a unor grupuri (ex. L0pht, Cult of the Dead Cow, Anonymous). Trebuie totuși menționat faptul că în fiecare dintre situațiile respective grupurile ar fi putut fi asociate mental cu un singur individ, componența acestora rămânând necunoscută; din acest punct de vedere acele grupuri pot fi considerate
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
este oare pentru că abundența senzațiilor fine și excelența sentimentelor rare i-au transformat în niște virtuoși sterili, dar rafinați, ai voluptății și ai durerilor? Dacă sunt incapabili de acea dedicare proprie credinței profunde, nu este oare pentru că inteligența lor prea cultă i-a eliberat de prejudecăți și pentru că, după ce și-au trecut în revistă ideile, au ajuns la acea echitate supremă care legitimează toate doctrinele și exclude orice fanatism? Desigur, o căpetenie germanică din secolul al II-lea era mai pregătită
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
în particular, se preocupă de cunoașterea științifică a culturii, iar modul în care tratează și semnifică acest concept, dincolo de diversitatea punctelor de vedere, este diferit față de simțul comun al oamenilor. Deseori auzim expresii de genul: "X este un om foarte cult"; "Parisul este capitala culturală a lumii"; "Iași este un oraș încărcat de cultură". Cultura este folosită în aceste propoziții într-un mod diferit decât în științele sociale: "în termeni sociologici, cultura nu se referă doar la artele frumoase sau la
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
pentru definirea culturii. Balada Miorița, prin ideile și filosofia pe care le promovează și nu prin stilul literar, a ajuns să fie considerată reprezentativă pentru cultura română și pentru felul de a fi al românului. "Poezia populară dă unui scriitor cult o mulțime de resurse specific naționale. Dar dacă nu i-ar pune la îndemână decît una, limba, încă ar fi un minimum satisfăcător, pentru că limba unui popor nu e doar o colecție de semne abstracte pentru noțiuni așa cum este cuvântul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și ceea ce nu înțelege. Aceste modificări pe care le suferă memoria duc la creșterea volumului conceptelor, a validării lor, dar și la creșterea calității operațiilor gândirii și a capacității de înțelegere. Consecința acestor modificări este dorința adolescenților de a fi culți, drept pentru care citesc foarte mult și sistematic literatură (clasică, modernă, contemporană), rețin nume de autori, idei, maxime, manifestă preferință pentru biografiile celebre. În același timp inteligența capătă amprente particulare prin conturarea subidentității culturale și a atașamentului față de valori. Tot
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
această tehnică și ca o reacție împotriva elementelor de cultură catolică orientală. În paralel cu pictura populară, în urbanistica modernă și contemporană, pictura pe sticlă s-a folosit în tehnica vitraliului sau ca element decorativ, subordonată altor tehnici din pictura cultă. În învățământul primar, tehnica picturii pe sticlă se practică având în vedere specificul materilului, ușurința de a-l procura și posibilitățile obiective de execuție într un cadru organizat cu copiii. Este indicat ca această tehnică să se folosească de către elevii
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
de învățare școlară a fizicii. În istoria civilizației, preocupări științifice asupra procesului instructiv-educativ apar abia în perioada Renașterii, când modificările esențiale tehnico-economice și cultural științifice pun societatea în fața necesității organizării activității școlare eficiente, în scopul instruirii și educării unei pături culte tot mai numeroase cerută de tranziția spre relațiile capitaliste ale epocii moderne. A apărut astfel didactica știința de a-i învăța pe alții - ramură a pedagogiei constituită ca teorie generală a procesului de învățământ. Termenul “didactică” a fost introdus în
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
episcopului Toma din Split, care prezintă cu o deosebită claritate stilul predicării Sfântului Francisc, stil caracterizat prin ars concionandi, specific mai degrabă oratoriei politice ținută în limba poporului, și nu prin ars praedicandi, adică oratoria ce urmează normele predicării ecleziastice culte, în limba latină (FF 2252). De asemenea, avem însemnările lui Iacob din Vitry, care, în scrisoarea sa din Genova din anul 1216 (FF 2200-2209), surprinde cu exactitate stilul de viață al fraților minori, acum mult mai numeroși decât micul grup
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în „Historia Anglorum” (1250-1255), în această adnotare din anul 1235: «În aceste vremuri, Ordinul Predicatorilor și al Minorilor (le pune împreună) a început să crească și să prospere în așa măsură, încât, fie datorită locuințelor, fie datorită numărului fraților, foarte culți, cât și a faimei pregătirii și a predicării lor, poate fi așezat alături de cele mai renumite mănăstiri» (în MGH, Scriptores, XXVIII, 408). Fragment din MATTHAEUS PARIS, Chronica maiora, în MGH, Scriptores, XXVIII, 128. Pasajul, care nu se găsește în TM
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
într-adevăr, până în vremurile noastre, mai bine și într-o manieră mai sfântă decât cea a predicatorilor. De aceea, multe persoane, bărbați și femei, doritori să imite cele două ordine, au îmbrățișat forma lor de viață. Clerici nobili și foarte culți, părăsind pozițiile lor, onoruri, bogății și averile părinților, din dragoste față de Dumnezeu, li s-au alăturat lor. După aceea, femeile, unele fecioare, altele căsătorite sau văduve, altele prostituate, nobile și de condiție modestă deopotrivă, supunându-se direcțiunii lor și acceptându
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
De voi reuși să duc la bun sfârșit acest lucru, voi fi și eu mulțumit; dacă, însă, dimpotrivă, nu voi reuși, va trebui să fiți îngăduitori deoarece, așa cum știți, nu m-am apucat de această lucrare pentru că sunt o persoană cultă, ci pentru că voi m-ați constrâns. Referitor la succesiunea anilor, dacă am greșit în vreun loc din cauza uitării, ceea ce e destul de natural pentru un om înaintat în vârstă și obosit, cer iertare cititorului, cerându-i ca, acolo unde va găsi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și avea în față carne gata să fie mâncată, l-a întrebat pe fratele Petru: «Domnul meu Petru, ce vom face acum?». Iar el a răspuns: «Ah, domnule Francisc, ceea ce vreți dumneavoastră, fiindcă autoritatea vă aparține». Deoarece fratele Petru era cult și nobil, fericitul Francisc, din politețe, respectându-l, îl numea «domn». Iar acest respect reciproc a rămas mereu între ei, atât când se aflau dincolo de mare, cât și în Italia. În cele din urmă, fericitul Francisc a încheiat: «Să mâncăm
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Regensburg. Apoi fratele Cezar, străbătând căile celor care îl precedau, îi încuraja pe frați în înfăptuirea binelui prin cuvânt și faptă. 25. În același an, când fratele Cezar a ajuns la Würzburg, a primit în Ordin un tânăr abil și cult, pe nume Hartmuth. Frații italieni, nereușind să-i pronunțe numele, i-au dat numele de Andrei, fiindcă fusese primit în Ordin în ziua Sfântului Andrei. Acesta a devenit în scurt timp preot și predicator și, ulterior, a fost numit custode
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
roman și judecător, născut la Civita Castellana. 52. Acesta, la sfatul ministrului [provincial] din Franța, l-a exonerat pe fratele Albert din Pisa de responsabilitatea administrării Germaniei și l-a înlocuit cu fratele englez Simon, custode al Normandiei, o persoană cultă și mare teolog. 53. Fratele Simon, venind în Germania cu fratele Iulian, care ulterior a compus viața fericitului Francisc și a fericitului Anton, într-un stil elegant și o melodie frumoasă, a convocat la Köln capitulul provincial ce trebuia celebrat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
același capitul, frații au fost înștiințați de canonizarea fericitului Francisc. Fratele Ioan din Pian del Carpine, așadar, dorind să onoreze și să exalte Saxonia, a trimis în calitate de prim lector la Magdeburg pe fratele Simon împreună cu alte persoane virtuoase, oneste și culte: fratele Marquardus cel Înalt din Aschaffenburg, fratele Marquardus cel Mic din Mainz, fratele Conrad din Worms și mulți alții. 55. Fratele Ioan din Pian del Carpine era o persoană corpolentă și mergea călare pe un măgar. Oamenii din acea vreme
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Autorul prezintă, pe de o parte, umilința stilului de viață sărac, iar pe de altă parte, evidențiază admirația și faima de care se bucură franciscanii: sunt cei mai umili și cei mai săraci, dar, în același timp, sunt cei mai culți și cei mai apreciați. Trebuie găsit un echilibru între exigențele aparent contradictorii ale simplității, sărăciei și minorității la care ține cu încăpățânare, dar nimeni nu ține mai mult ca el la gloria înțelepciunii, a predicării și a [practicării] spovezii. Acestea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și puritatea împreună cu bucuria explozivă a dragostei fraterne, adică faptul de a sta împreună împărțind mâncarea, îmbrăcămintea și adăposturile sărace într-un mod absolut egal, chiar dacă frații proveneau din medii atât de diferite: bogați, săraci, nobili, laici, ecleziastici, cavaleri, persoane culte sau fără pregătire. Ceea ce unește totul și pe toți este Regula «așa cum fusese scrisă de Sfântul Francisc prin inspirația Duhului Sfânt» (nr. 86: FF 2511). Există o raportare continuă a fraților la Sfântul Francisc, chiar dacă nu l-au văzut niciodată
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Londra, care pentru o anumită perioadă de timp fusese mut, dar și-a redobândit graiul la Barking, prin mijlocirea Sfintei Etelburga, așa cum mi-a spus chiar el. El fusese prietenul judecătorului Angliei, Hubert de Burgh, și chiar dacă era laic și cult, așa cum se spunea, și un croitor foarte vestit, a fost admis să îmbrace haina la Londra, pe când frații nu dispuneau încă de teren pe care să se poată construi, nici de o capelă. Al treilea era fratele Jocelyn din Cornhill
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în tăcere, a exclamat: «Ce rușine pentru voi, ca un frate lipsit de cultură să vă depășească meritele înaintea lui Dumnezeu». Apoi a continuat: «Și fiindcă știința umflă (cf. 1Cor 13,4), dar iubirea este cea care edifică, mulți frați culți ce sunt foarte respectați... vor fi un nimic în împărăția veșnică a lui Dumnezeu»]. 70. Un lector eminent, care a studiat cu mine la Oxford, avusese întotdeauna obiceiul, în timp ce maestrul preda și disputa, să nu-l asculte și să se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Lor le-a urmat papa Grigore al IX-lea, care l-a înscris în cartea sfinților, fiind de-acum renumit pentru atât de multe minuni» (p. 49). Sfântul Francisc și animalele 7. ...Astfel, în Ordinul meu am văzut unii frați culți, învățați și de mare sfințenie, pierzându-se în lucruri inutile, în așa fel încât au fost considerați de alții oameni ușuratici; adică se joacă și glumesc cu ușurință cu un șoricel, un cățeluș sau vreo vrăbiuță, dar nu în modul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-lea la conciliu pentru depunerea lui Frederic, prin scrisori speciale, pe care eu le-am văzut; dar el s-a scuzat că este în vârstă și l-a trimis în locul său pe fratele Ioan din Parma, un om sfânt și cult, care mai apoi i-a urmat la conducerea Ordinului (p. 254). Însoțitorii Sfântului Francisc și alți frați din prima generație 16. Pe când traversam Marca de Ancona și mă îndreptam spre Toscana, acolo unde eram repartizat, trecând prin Città di Castello
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
1,19). Pentru a putea fi realizată această reuniune a tuturor miniștrilor într-un capitul general, cu scopul de a-l demite pe fratele Elia, s-a implicat mult fratele englez Arnolfo, din Ordinul Fraților Minori, un om sfânt și cult, zelos și promotor al Ordinului, care în acea vreme era confesor în Curia papei Grigore al IX-lea. A noua vină a fost aceea că, știind că era în proiect această reuniune a miniștrilor în vederea demiterii sale, a trimis obediențe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]