10,969 matches
-
fel de „educație preșcolară” înainte de vârsta de 7 ani: primii ani de viață ai copilului trebuiau ocupați cu jocuri educative, practicate în comun sub supravegherea pedagogilor. Educația propedeutică propriu-zisă ar trebui să vizeze fortifierea și călirea corporală, prin gimnastică, și cultivarea sufletului, prin muzică. Dar prin muzică, Platon, ca și Pitagora, înțelegea „discipline inspirate de muze”, nu doar studiul armoniilor acustice. Altfel, Platon a conferit conceptului de paideia o semnificație profundă, poate chiar cel mai înalt înțeles pe care oamenii îl
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
numai o pledoarie pătimașă în favoarea „curriculumului concentrat pe persoană” (person-oriented curriculum), ci și un atac virulent împotriva „structurii școlare curente” (current school structure), considerată dezumanizantă. După ea, reconceptualizarea școlii și a curriculumului trebuie să fie focalizată într-o singură direcție: cultivarea autocunoașterii prin formarea umană completă 30. În 1967 s-a alăturat curentului reconceptualist Paul R. Klohr (Ohio State University). Klohr s-a îngrijit de publicarea în volum a lucrărilor unei importante „conferințe reconceptualiste” organizate de universitatea amintită 31. Clarificările propuse
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of Colleges for Teacher Education (AACTE). A fost implementat în anii ’70 și evaluat în anii următori. Raportul din 1973 a fost intitulat optimist: „No One American Model”88. Profesorii implicați în această investigație au avut ca sarcină să faciliteze cultivarea identităților etnice și să promoveze cunoașterea grupurilor diferite din punct de vedere cultural. Spre deosebire de modelul înțelegerii culturale, cel al competenței culturale se focalizează asupra minorității etnice. Minoritatea etnică studențească, cuprinsă în investigație, a fost în centrul atenției. Interesul curricular era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
p<0,01). S-au observat corelații pozitive ale dificultăților legate de accesul în instituțiile de învățământ superior cu relațiile de prietenie (c2=3,9, p<0,05) și cu manifestarea preocupărilor pentru politică (c2=4,7, p<0,05). Cultivarea relațiilor de prietenie apropiate a corelat negativ cu izolarea socială și atitudinea de prudență excesivă (c2=8,3, p<0,01). Avansările profesionale excepționale ulterioare au corelat semnificativ cu prejudiciile aduse la locul de muncă (c2=3,8, p=0
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
starea de frică și insecuritate trăită în timpul detenției, reamintind permanent teroarea și degradarea din anii de detenție. În plan interrelațional, au fost identificate două tipuri de strategii de adaptare între care s-au înregistrat corelații negative: fie izolarea socială, fie cultivarea unor relații de prietenie apropiate. Jumătate dintre persoanele intervievate au recurs la comportamente de evitare și prudență excesivă. Adoptarea unei asfel de strategii ar putea fi pusă atât pe seama experiențelor traumatizante din timpul detenției, cât și a contextului sociopolitic din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bancurile politice au reprezentat o formă a rezistenței naționale, chiar dacă aceasta presupunea expunerea la riscuri majore. Conform corelațiilor pozitive observate, se pare că obstacolele puse în calea urmării unor studii superioare au stimulat manifestarea preocupărilor pentru politică și au favorizat cultivarea unor relații de prietenie apropiate. Confruntarea cu același tip de probleme și apartenența la aceeași categorie socială au contribuit, probabil, în bună măsură la menținerea și consolidarea relațiilor de prietenie în această perioadă. De asemenea, confruntarea cu dificultăți legate de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o clasificare a principalelor arii de acțiune în terapia ocupațională. În opinia autoarei, acțiunea specialiștilor din domeniul terapiei educaționale se exercită în următoarele direcții de bază: - stimularea responsabilității în diverse situații de viață; - formarea deprinderilor de autonomie și igienă personală; - cultivarea deprinderilor de muncă; - formarea imaginii de sine și stimularea încrederii în propria persoană; - cultivarea autocontrolului și expresivității personale; - educarea capacităților cognitive; - educarea capacității de reacție la diverse situații de viață; - antrenarea funcției neuromusculare; - antrenarea integrării senzoriale; - sprijinirea relațiilor interpersonale; - educarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
specialiștilor din domeniul terapiei educaționale se exercită în următoarele direcții de bază: - stimularea responsabilității în diverse situații de viață; - formarea deprinderilor de autonomie și igienă personală; - cultivarea deprinderilor de muncă; - formarea imaginii de sine și stimularea încrederii în propria persoană; - cultivarea autocontrolului și expresivității personale; - educarea capacităților cognitive; - educarea capacității de reacție la diverse situații de viață; - antrenarea funcției neuromusculare; - antrenarea integrării senzoriale; - sprijinirea relațiilor interpersonale; - educarea capacității de acțiune în funcție de constrângerile și resursele de mediu. Rezumând elementele prezentate anterior, putem
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
educarea capacității de acțiune în funcție de constrângerile și resursele de mediu. Rezumând elementele prezentate anterior, putem spune că activitatea de terapie ocupațională acționează în trei mari domenii generale, care includ alte domenii particulare. Domeniile generale sunt: - formarea deprinderilor de viață cotidiană; - cultivarea capacităților și aptitudinilor pentru muncă; - educarea abilităților pentru diverse jocuri și petrecerea timpului liber. Pentru atingerea unui nivel funcțional optim în domeniile respective este necesară educarea subiecților în direcția obținerii unor rezultante performante specifice într‑o serie de structuri ale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vizate acțiuni care urmăresc folosirea mijloacelor de transport în comun, a telefonului, efectuarea de cumpărături, reguli de politețe în societate etc.; b) activitățile de muncă pot include îngrijirea hainelor, pregătirea mesei, întreținerea casei sau a spațiului de locuit, gestiunea financiară, cultivarea deprinderilor de muncă în activități productive etc.; c) activitățile de joc și loisir pot viza în principal explorarea diverselor categorii de jocuri accesibile persoanei, obținerea de performanțe în anumite jocuri sau activități recreative, mergând până la trezirea interesului subiectului pentru anumite
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ansamblul lor, orientarea în spațiu și timp, activizarea atenției și a memoriei, formarea noțiunilor, folosirea individuală a conceptelor, rezolvarea de probleme etc. Educarea componentelor psihosociale ale persoanei se referă la asumarea de roluri și valori existente în mediul social, la cultivarea de interese, îmbunătățirea relațiilor sociale, formarea abilităților implicate în susținerea unui proces de comunicare, formarea deprinderilor de autogospodărire și a capacităților de autocontrol în activitate etc. Procesul de terapie ocupațională este deosebit de complex, iar desfășurarea lui în mod științific necesită
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
formarea și dezvoltarea auzului muzical cu elementele sale componente: simț melodic, ritmic, armonico‑polifonic; - educarea vocii ca principal mijloc de redare a muzicii; - formarea unor deprinderi practice muzicale (de ascultare a muzicii, de interpretare, de utilizare a unor instrumente etc.); - cultivarea imaginației și a creativității; - echilibrarea și armonizarea personalității copilului prin cultivarea unor trăsături de caracter pozitive; - dezvoltarea sociabilității copilului prin participarea la activitățile organizate pe grupuri de copii; - educarea expresivității mimico‑gesticulare; - nuanțarea exprimării verbale; - dezvoltarea sensibilității și a gustului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ritmic, armonico‑polifonic; - educarea vocii ca principal mijloc de redare a muzicii; - formarea unor deprinderi practice muzicale (de ascultare a muzicii, de interpretare, de utilizare a unor instrumente etc.); - cultivarea imaginației și a creativității; - echilibrarea și armonizarea personalității copilului prin cultivarea unor trăsături de caracter pozitive; - dezvoltarea sociabilității copilului prin participarea la activitățile organizate pe grupuri de copii; - educarea expresivității mimico‑gesticulare; - nuanțarea exprimării verbale; - dezvoltarea sensibilității și a gustului estetic față de fenomenul muzical; - determinarea unor stări de deconectare, relaxare, confort
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
orașe”, reprezintă tot atâtea trasee de conectare la o tradiție care coboară până la Lucian Blaga și Octavian Goga. Nu sunt de ignorat nici sursele unui tradiționalism livresc sui-generis, care înseamnă asimilarea unor mari modele poetice - Ion Pillat, Aron Cotruș - și cultivarea sonorităților eminesciene în poeziile cu formă fixă (sonete). Poarta cetății propune un univers pe deplin structurat, din coordonatele căruia poetul va porni în mai multe direcții, fără a le părăsi cu totul vreodată. Ezitarea între interogații și ipoteze, între pulsiuni
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
anului 1887 se arată că P.r. va urmări să îndrepte interesul publicului larg către problemele politice, culturale și literare la ordinea zilei. Un editorial din 1888 subliniază nevoia dezvoltării gustului pentru lectură, în scopul consolidării sentimentelor naționale și al cultivării datinilor strămoșești. Beletristica inserată se circumscrie acestui program. Th. Alexi este autorul unor nuvele istorice prolixe, al unor comedii (Vistavoiul Marcu), pe care le traduce și le localizează fără a indica sursa, al unei tragedii (Domnul Tudor) și al unui
POSTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288983_a_290312]
-
pentru cronotopul universului închis, prin reprezentarea (schematic) contorsionată a lumii, populată de oameni-voci-manechin. Majoritatea prozelor sunt parabole și par a fi construite, într-o manieră bizară, prin înțesarea metaforelor sau a nucleelor liricoide sau eseistice pe un vag schelet epic. Cultivarea fragmentarismului și a rupturilor epice sau finalul, imprevizibil, obscurizează și mai mult conținutul unor scrieri ce par emanația unei schizoidii auctoriale. În general, aspectul de incoerență vine din amalgamarea mai multor formule tematice și narative, din beția de cuvinte sau
PORUMBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
iar pe Zaharia Stancu îl consideră lipsit de conștiință estetică: „are talent, scrie frumos, dar își bate joc de artă”. Texte programatice mai dă Călin Popovici, de asemenea asupra „confuziei”, intervenția având unele accente antiestetizante. Gh. Bulgăr scrie despre necesitatea cultivării individualismului în vederea renașterii Europei, iar I.A. Terebești (adică Nae Antonescu) despre originea sinonimelor. Poezie semnează Margareta Dorian - Ileana Cosânzeana, cu câteva versuri în stil modernist („Odăile umblă - ciorapi, dezmățați, prin casă”), A. E. Baconsky - Nocturnă, cu intuiții poetice încă
PRIETENII ARTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289022_a_290351]
-
de scriitori sau pentru a forma un altul, echivalent ca valoare ori, cel puțin, ca influență. Dacă nu a reușit să constituie un cerc și o direcție de opinie literară, P.v. a asigurat o continuitate de preocupări. Este vorba de cultivarea unei literaturi pentru popor, inspirată din realitatea autohtonă, și de străduința de a oglindi cât mai obiectiv viața culturală și literară a țării. Mai mult decât atât, P.v. s-a preocupat de îndrumarea și formarea tinerilor scriitori, în primul rând
POVESTEA VORBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288992_a_290321]
-
modalități de scriitură modernă dintre cele mai diferite, de la literaturizarea, în spiritul Noului Roman, a „micului fapt adevărat” (ca în Nina, de exemplu) la transfigurarea banalului prin inserții de bizar, absurd, „miraculos” cotidian, suprarealist, de senzațional și fantastic terifiant, prin cultivarea oniricului. Înconjurată, pe patul de moarte, de fii, o bătrână cere să fie întinsă pe podea, pentru că altfel nu-și poate da sufletul. Unui moșneag îi e teamă de fotografii. Crede că, dacă ar fi fotografiat, ar muri. Și chiar
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
de P. are câteva caracteristici păstrate și ulterior: concizia expresiei, spontaneitatea stilului, conferite de simplitatea cuvintelor. Poeta realizează o confesiune lirică în versuri cu accente bacoviene, vizibile mai ales în componenta temperamentală. Versul e străbătut de tensiune lirică, rezultat al cultivării unei tematici bazate pe stări precum tristețea și nostalgia și al îmbinării dramatismului cu delicatețea: „Pretutindeni melancolie, / întuneric și umbre, / umbre și dragoste latentă,// Pretutindeni” (Pretutindeni). Latura dramatică nu este însă accentuată, poezia este una de atmosferă, cu o anumită
PURDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289067_a_290396]
-
cuprinde un amplu articol, Curentul naționalist, și o cronică literară, Părerea Domnului Pompiliu Eliad asupra istoriei, semnate de A.D. Xenopol, care prefațează și rubrica „Chestiunea țărănească și a românilor din țările străine”. Convins fiind că viitorul poporului român stă în cultivarea „elementului țărănesc” și a „românilor de sub stăpânirile străine”, directorul promite că revista va alterna în fiecare număr articole privind cei doi factori. În aceeași ordine de idei, se publică o scrisoare adresată lui Xenopol de D. Drăghicescu-De la Olt, student
REINVIEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289168_a_290497]
-
în ceea ce privește aspectul general par să fi fost „Revue des deux mondes” a lui Fr. Buloz și „La Revue britannique” a lui A. Pichot. Țelul periodicului era acela de a contribui la progresul cultural și științific, la dezvoltarea sentimentelor naționale și cultivarea gustului literar, după cum precizează G. Sion, redactorul ei. Se publică aici contribuții variate, de la cele literare sau istorice la cele politice, filologice, juridice, de folclor sau de artă. Între colaboratori se numără Al. Papiu-Ilarian, autor al unor articole privind „independența
REVISTA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289187_a_290516]
-
subtitlu, „Orpheus” (1924-1928) și „Favonius” (1926-1929), prin a căror fuziune se naște. După cum reiese din articolul-program, o elegantă și academică pledoarie proclasicism, revista își propune „o documentată informație despre toată mișcarea de specialitate” a Apusului cultural (Franța, Germania, Italia), precum și cultivarea operei „literar-umaniste a traducerilor și a literaturii clasicizante”. Rubricile permanente sunt „Articole și studii”, „Traduceri”, „Cronica” (o agendă culturală cu note și comentarii extinse) și „Dări de seamă” (recenzii ale aparițiilor editoriale înscrise în profilul revistei). Cu o mare exigență
REVISTA CLASICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289190_a_290519]
-
ori pedepsind cu reproș”), dezvăluie dogmatismul și precaritatea unei psihologii anacronice - „raționalistă, romantică și pozitivistă”. În contrast cu rigiditatea deterministă a scriiturii de tip mimetic, Proust introduce în literatura europeană, scrie P. în Noua structură..., onestitatea absolută a propriei conștiințe, înlocuind, prin cultivarea asociațiilor capricioase ale memoriei involuntare, omnisciența auctorială tradițională - ubicuă și falsificatoare - cu „autenticitatea halucinantă” a subiectivității și trăirii individuale. Neajunsurile, de extracție iluministă, ale abordării raționaliste fuseseră puse în discuție încă de Wilhelm Dilthey - amintit de eseist între exponenții de
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
dimensiunea întunecată și coruptă a imanenței: sinuciderea nu este, în cazul său, o simplă alternativă - o probabilitate opțională -, ci o necesitate compulsivă. Andrei Pietraru (Suflete tari), tânărul cu perspective strălucite, venit în capitală pentru a-și continua studiile, renunță la cultivarea potențialităților sale intelectuale („omenești”) din pricina fixației fascinatorii asupra Ioanei Boiu, trufașa și glaciala aristocrată în casa căreia lucrează ca bibliotecar, reducându-și astfel, programatic, temeiul existenței la „suprafața” infinitezimală, esențializată fenomenologic, a unei corzi desfășurate deasupra abisului. Odată atinse culmile
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]