4,292 matches
-
unde într-o celulă de pământ, se transformă în pupe. Noii adulți apar în iunie - iulie și dau naștere la cea de-a doua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă specii de liliacee cultivate și spontane. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de ceapă și usturoi. Adulții rod frunzele și inflorescențele, iar larvele se hrănesc cu parenchimul frunzelor. La exterior, frunzele sunt roase sub forma unor dungi longitudinale între nervuri, iar în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Noii adulți apar în luna iunie - începutul lunii iulie și după o perioadă de hrănire de 4 - 5 săptămâni, intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă specii de liliacee spontane și cultivate. Cele mai mari pierderi se înregistrează în culturile de ceapă pentru consum și cele semincere. Larvele rod galerii în frunze, care pot ajunge până la 30 mm lungime și 2,0 mm lățime (fig. 29 c). În interiorul unei frunze se pot
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de 1 mm. Larva este asemănătoare cu adultul, fiind mai mică și imatură sexual. Biologie. Iernează mai ales ca larvă, dar și ca ou sau adult în bulbii de ceapă și usturoi, mai rar în tulpinile sau rădăcinile altor plante cultivate sau spontane (leguminoase, graminee, solanacee etc.) Prezintă 5-6 generații pe an. Depunerea ouălor poate să înceapă la o temperatură minimă de 1 - 50 C, optimul fiind de 13 - 180 C. Numărul de ouă depus de o femelă variază între 200
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
altul se face prin sol și materialul de plantat infestat. Nematodul este vector al multor boli virotice de la fasole, pătrunjel, sfeclă, castraveți, tutun etc. Plante atacate și mod de dăunare Este un dăunător polifag ce atacă numeroase specii de plante cultivate și spontane, producând cele mai mari pagube la liliacee (ceapă, usturoi). Mai atacă și solanaceele (tomatele etc.), umbeliferele (morcov, pătrunjel etc.), gramineele (ovăzul, secara etc.), orhideele. În funcție de planta gazdă preferată, s-au identificat la acest nematod aproximativ 20 de rase
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Coccinella septempunctata L., Adalia bipunctata L. și Syrphus spp. Dintre paraziți, Perju T. și colab. menționează speciile Tripoctenus brui Wilt. și Tripoctemus kutteri Ferr. Plante atacate și mod de dăunare. Atacul este produs de adulți și larve, atât la leguminoasele cultivate și spontane: mazărea, bobul, măzărichea, fasolea etc. De asemenea, sunt atacate plantele ornamentale: trandafirul, euforbia, nalba și plante medicinale: mușețelul, tătăneasa. Sunt atacate frunzele, lăstarii, păstăile. Adulții înțeapă și sug sucul celular. În urma atacului, frunzele se ofilesc și prezintă pete
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
20 - 210 C, iar umiditatea relativă a aerului 55 - 65 %. Este o insectă de zi lungă, preferă razele solare cu lungime de undă scurtă, de culoare galbenă. Plante atacate și mod de dăunare Este un dăunător oligofag ce atacă leguminoasele cultivate și spontane ca: mazărea, măzărichea, lintea, lucerna, trifoiul, sparceta etc. Păduchii înțeapă și sug sucul celular din țesuturi. Se formează colonii masive pe frunze, lăstari și flori și dispersate pe păstăi. Atacul se manifestă în vetre, mai intens la marginea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
rămânând în sol până în primăvara următoare. Ciclul biologic al gărgărițelor dungate ale mazării: Sitona lineatus L. și Sitona crinitus Hbst. este prezentat în fig. 48. Plante atacate și mod de dăunare Este o specie oligofagă, care atacă diferite plante leguminoase cultivate și spontane. Preferă mazărea, lintea, bobul, trifoiul, lucerna, ghizdeiul, sparceta, sângele voinicului. Atacul este caracteristic și anume adulții rod frunzele marginal, sub formă dantelată (fig. 47 c). Larvele rod nodozitățile de pe rădăcini iar mai târziu sapă galerii în acestea. Măsuri
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
viespea parazită Triaspis thoracicus Curt. Un rol important îl are și calcididul Habrocytus medicaginis Gyll., ce asigură un grad de parazitare de 8 - 10 %. Plante atacate și mod de dăunare Dăunător monofag, ce atacă diferite specii și soiuri de mazăre cultivate și spontane. Atacul este produs de larve și adulți, care se hrănesc cu endospermul boabelor. În interiorul unui bob se dezvoltă o singură larvă (fig. 49 b). Larvele rod în boabe cavități sub forma unor loji, consumând până la 50 % din conținutul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
germinativă sunt mult reduse. S-a demonstrat experimental că doar 20 % din boabele atacate germinează și numai 6 - 13 % din ele dau naștere la plante. În anii de invazii, procentul boabelor gărgărițate poate ajunge până la 60 %. Atacul variază în funcție de soiul cultivat; cele mai atacate sunt soiurile semitardive și tardive. Măsurile de prevenire și combatere se bazează mai mult pe măsuri preventive și anume: - asolament și rotația culturilor; - efectuarea arăturilor de vară și toamnă; - folosirea unei semințe sănătoase, neinfestate; - însămânțarea cât mai
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
factor de limitare a populației acestui dăunător. Astfel, adulții și ouăle sunt sensibile la temperaturi scăzute. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag ce atacă peste 500 specii de plante din 50 familii botanice, din flora spontană și plante cultivate. La legume a fost identificat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, pepeni, salată, iar la plante floricole: gerbera, crizanteme, begonii, garoafe, dalii, ciclamen, cineraria, mușcate, violete de Parma etc. Adulții și larvele înțeapă și sug sucul celular din frunzele și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
zile. La maturitate larva părăsesște corpul ciupercii și se transform în pupă în substratul nutritive sau amestecul de acoperire. După 1 - 2 săptămâni zboară muștele din noua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii de ciuperci cultivate și spontane. Larvele rod galerii în bazidiofruct și în special în pălăria ciupercii (fig. 60 d). Țânțarul ciupercilor - Sciara fenestralis Zett., ordinul Diptera, familia Sciaridae Răspândire. Insecta este larg răspândită pe toate continentele. În țara noastră apare frecvent în toate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
25 - 30 de zile. În lunile de vară se înmulțește în masă, temperaturile de 18 - 200 C și umiditatea de peste 80 % fiind favorabile. Pragul de prolificitate este de 180 C. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii cultivate și spontane de ciuperci. Larvele distrug miceliul sau sapă galerii în piciorul ciupercii, urcându-se până la pălărie. Butonii de fructificare atacați devin cuiburi pentru larvele dipterului. Când atacă bazidiofructele, acestea apar normale la exterior, secționate însă, se pun în evidență
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
a conținutului intern prin expresia exterioară, adică duplicității, ipocriziei. Desrădăcinarea obiceiurilor rele are loc tot prin exercițiu repetat. Bunele purtări, manierele, rafinamentul sau finețea conduitei, deprinderile frumoase se datorează exercițiilor, cultivării mișcărilor după criteriile și cerințele conduitei civilizate, ale omului cultivat. De exercițiu depinde fixarea trăsăturilor durabile și caracteristice ale personalității cetățeanului, trasăturile caracterului moral. De aceea, efectele exercițiilor se repercutează pozitiv pentru sporirea autonomiei, a libertății personalității. Totodată, exercițiul, care fixează habitudinile morale sau civice, tocmai prin adecvarea actelor desprinse
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
din cadrul formației ce se constituie din detectori scăpări gaze, instalatori, maiștri, coform Normativului 16/1998. Dacă întâmplător apare o pierdere, se iau măsuri urgente de remediere a defecțiunilor și dacă conducta respectivă a fost amplasată în zona verde sau terenuri cultivate, se iau măsuri pentru refacerea vegetației prin afânarea solului și replantarea vegetației. Conductele amplasate subteran sunt în prealabil izolate pe toată suprafața cu bitum în stații special amenajate. Protecția ecosistemelor, biodiversității și ocrotirea naturii Prin activitatea de distribuție și comercializare
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Smaranda CAȚARSCHI, Vasile CAȚARSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93161]
-
Creangă, Paris, "Ă și contribuția călinesciană din " (Viața lui Ion Creangăă, în pofida unor răsturnări ce i se par lui Streinu paradoxale: "Câteodată, vocabularul critic alunecă foarte frumos pe deasupra realităților artei. Mișcările lui ușoare pot crea paradoxul ca Eminescu, spiritul adânc cultivat și cărturarul vremii lui, să ne apară ca om al instinctelor, făptură elementară (v. G. Călinescu, Viața și opera lui Mihai Eminescuă, iar Creangă, cel care fusese surprins scărpinându-și cu o lopățică spinarea groasă, sub care huzurea numai geniu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
la o banală echilibristică de cuvinte, la un fals ritual făcut adevărului. Însă speranța noastră se află în ceea ce am putea numi generic domnul Cititor, frate geamăn cu Monsieur Teste de care vorbea Paul Valéry. Cititorul sau ascultătorul inteligent și cultivat, alias: consumatorul de media, coautor al atîtor produse mediatice, nu poate fi înșelat de presa de estradă. Receptorul de media este cel care-i poate persifla și ignora pe veleitari și impostori, cel care ne salvează iluziile și credința în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de putere spirituală, un izvor de iubire și de înnoire a vieții noastre de creștini. Ea este respirația sufletului și cultura libertății și a vieții noastre interioare, care ne ajută să ne păstrăm demnitatea de popor creștin. „Valorile spirituale perene cultivate în mod constant și pregnant de către un popor, cât și personalitățile lui care le manifestă în mod convingător și atrăgător, formează împreună raze și chipuri de lumină ale spiritualității unui popor. Aceste raze și chipuri de lumină, cu valoare de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
percepție ideologică a cititorului român actual. Nu este savantă, deși bine documentată. N-are multe trimiteri, dar adevărurile sale se impun, pas cu pas, cu forța evidenței. Un model, am spune, de publicistică ideologică militantă. Din păcate, încă prea puțin cultivată și mai ales insuficient difuzată și popularizată. într-un stil și cu o formulă net deosebită sunt scrise, în sfârșit, cărțile actuale de politologie propriu-zise. Ele formează, în clasificarea noastră ad hoc, a patra categorie de publicații românești de acest
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
același timp, nu pot fi însă eliminați total din discuție. Răspund și ei, în felul lor, la interviurile calitative folosite din plin de autoare. Ideea de bază a Alinei Mungiu este că există o ruptură uneori cvasitotală între minoritatea (prooccidentală, cultivată, democratică, pluralistă etc.) și restul populației României actuale. Ceea ce duce la concluzia că se poate vorbi practic despre două Românii diferite, cu conștiințe de sine și a restului lumii diferite (p. 108). Sunt două fragmente românești bine distincte (am spune
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
publicistică imediată. Ne întoarcem deci, încă o dată, la necesitatea schimbării radicale a mentalității dominante. Sigur că noile sinteze nu se fac de pe o zi pe alta. Dar ele nu se pot naște dacă ideea nu este de pe acum energic lansată, cultivată și dusă până la capăt, într un cu totul alt spirit decât cel al improvizației continue. A lucra doar de pe o zi pe alta este fatal în cultură. Ar fi nedrept din partea noastră dacă n-am recunoaște, în același timp, că
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mi se dea voie să nu accept acest punct de vedere. Pentru simplul motiv că el nu este decât expresia, în primul rând, a unui teribil complex de inferioritate al unui metec intelectual debarcat la Paris. Foarte sensibil, foarte inteligent, cultivat și talentat, într-adevăr. însă iremediabil metec, venit într-o țară de mare cultură și aici este punctul cel mai dureros dintr-o cultură mică, necunoscută, fără nici un prestigiu cultural, unde umilințele de acest gen ne pândesc la tot pasul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
altă limbă. Cazurile sunt frecvente. Dar o întreagă literatură nu poate, totuși, să plece. Poate fi ea condamnată, refuzată, negată în bloc, doar pentru că își păstrează condiția sa lingvistică, istorică și organică? O concluzie ar fi că o limbă trebuie cultivată, în continuare, în mod natural, fără nici o preocupare imediată de receptare internațională. Ea vine sau nu vine. Traduceri? Cât mai multe posibil. Dar, mai întâi, să dăm cea mai desăvârșită expresie instrumentului lingvistic de care dispunem în mod originar. Dacă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pare a fi crucial în menținerea viabilității celulelor β și în diferențierea lor. Desfacerea contactelor intercelulare conduce la o exacerbare a proceselor apoptotice. Studiul lor a fost stimulat de posibila intervenție în scopul ameliorării tehnicilor de păstrare a celulelor β cultivate în scop de transplantare (22). 2.2.2. Nucleul celular Nucleul celular prezintă o membrană nucleară formată din două foițe: foița internă (lamina nucleară) și foița externă, care face pe alocuri legătura cu reticulul endoplasmic. Cele două foițe se unesc
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
stresului reticulului endoplasmic. Caspaza 7, care este recrutată de către stresul reticulului endoplasmic, poate cliva și activa caspaza 12. Oxidul nitric în exces se consideră a fi un efector important al morții celulare în celula β în T1DM. Tratarea celulelor β cultivate cu oxid nitric produce stres în reticulul endoplasmic, probabil prin depleția stocurilor de calciu prezente aici (prin inhibarea pompei Ca+2-ATP-azică denumită SERCO, din reticulul endoplasmic). Această observație sugerează că stresul oxidativ din reticulul endoplasmic poate juca un rol semnificativ
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
PKD 1 (8). Pentru a se demonstra experimental existența tulburărilor menționate mai sus, s-au efectuat culturi cu celule de la nivelul epiteliului tubular renal atât de la persoane sănătoase, cât și de la nivelul chiștilor prelevați de la persoane cu ADPKD. Apoi celulele cultivate au fost expuse la acțiunea unor factori de creștere, studiindu-se reactivitatea lor. Cele recoltate de la persoane normale au reacționat prin creștere normală, rezultând elemente caracteristice tubilor normali, cu polaritate celulară normală. Celulele provenite din epiteliul chistic s-au înmulțit
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]