139,341 matches
-
pământului, monolitice, antiretorice, nepersonalizate și realizate prin cioplire directă, reconectează statuarul la o vîrstă vag neolitică și la reflexele unei umanități izomorfe. Fără a se plasa în descendența spontană a unui model generic, dar și fără a reanima, prin citat cultural, o anume formă muzeificată, Brâncuși sugerează, într-o perspectivă eliberată atît de pragmatismul reprezentării cît și de bovarismul construcției imaginare, posibilitatea unei alte lecturi a sculpturii, mult mai apropiată de un anumit spațiu al inocenței. Cel de-al doilea front
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
vacanța. Polemici neobișnuite Ajunsă cu bine la numărul 10, revista lunară ID (3 lei) are deja un contur bine definit: actualitate literară și cinematografică, în articole care fac sinteza evenimentelor ultimei luni, articole teoretice și eseuri filozofice, pagini pe teme culturale importante și polemici civilizate. Ea a reușit chiar să-și formeze un grup de colaboratori proprii și un profil grafic bine definit. Dintre soluțiile originale de paginare amintim genericul pus pe verticală, citatele importante scoase pe margine cu corp de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
poate învinge handicapul marginalității, cultivându-și o autentică vocație europeană" (p. 360). Și Vasile Gârneț este de părere că ,opțiunea pentru Occident este o chestiune vitală pentru Basarabia" (p. 289). La românofobia basarabenilor se impune cu greu ca alternativă ,integrarea culturală românească" sau, și mai bine, ,un pluralism cultural românesc" care să țină cont de specificul regional (p. 293-294). În postfață, Ion Bogdan Lefter remarcă pe bună dreptate sincronizarea firească a tinerilor din noul val (Maria Șleahtițchi, Nicolae Leahu, Emilian Galaicu-Păun
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
vocație europeană" (p. 360). Și Vasile Gârneț este de părere că ,opțiunea pentru Occident este o chestiune vitală pentru Basarabia" (p. 289). La românofobia basarabenilor se impune cu greu ca alternativă ,integrarea culturală românească" sau, și mai bine, ,un pluralism cultural românesc" care să țină cont de specificul regional (p. 293-294). În postfață, Ion Bogdan Lefter remarcă pe bună dreptate sincronizarea firească a tinerilor din noul val (Maria Șleahtițchi, Nicolae Leahu, Emilian Galaicu-Păun, Iulian Ciocan, Lucia }urcanu, Dorina Bohanțov), care discută
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
calc lingvistic multe dintre pasajele proiectului este chiar aceea din care domnul Micle a fost acuzat (din fericire pentru d-sa, fără temei) că și-a plagiat o carte. Ca să vezi unde era engleza noastră cea de toate zilele! Zilele Culturale POESIS Între 30 iunie și 2 iulie a avut loc la Satu Mare cea de a 15-a ediție a Zilelor Culturale POESIS. Manifestarea s-a bucurat, ca și în alți ani, de o bună participare. Pentru șaptezeci și două de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
fără temei) că și-a plagiat o carte. Ca să vezi unde era engleza noastră cea de toate zilele! Zilele Culturale POESIS Între 30 iunie și 2 iulie a avut loc la Satu Mare cea de a 15-a ediție a Zilelor Culturale POESIS. Manifestarea s-a bucurat, ca și în alți ani, de o bună participare. Pentru șaptezeci și două de ore, orașul din Nord Vest a fost capitala culturală a țării. Ca o noutate, în cadrul Zilelor s-au desfășurat Conferințele Cuvîntului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
avut loc la Satu Mare cea de a 15-a ediție a Zilelor Culturale POESIS. Manifestarea s-a bucurat, ca și în alți ani, de o bună participare. Pentru șaptezeci și două de ore, orașul din Nord Vest a fost capitala culturală a țării. Ca o noutate, în cadrul Zilelor s-au desfășurat Conferințele Cuvîntului, coordonate de dl. Mircea Martin, și care au avut ca temă Cercul literar de la Sibiu. Prelecțiunea principală a aparținut dlui Daniel Cristea-Enache iar aceea complementară dlui Cornel Ungureanu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
cărei director este criticul Gh. Glodeanu. l La Sălaj, și tot sub priveghere județeană și municipală, apar CAIETE SILVANE, într-o serie nouă, sub direcția lui Cristian Contraș. în fiecare număr, o excelentă pagină intitulată Malaxorul de știri și opinii culturale, cu informații din toate domeniile culturii și artei. Autor, poetul Daniel Săuca, al cărui volum din 1999 Gîndacul cu pene roz a produs o bună impresie. l Numărul pe iunie-iulie al revistei sătmărene POESIS prefațează, într-un fel, Zilele, neomițînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
Prima formă - cea mai răspîndită, confirmînd asimilarea fonetică a cuvîntului - a fost validată de ediția din 1982 a DOOM și este confirmată de ultima ediție (2005) a dicționarului. Pronunțarea șmidiaț continuă totuși să circule, fapt inevitabil atîta vreme cît tendința culturală actuală este de a păstra termenii de origine străină, mai ales anglicismele, într-o formă cît mai apropiată de cea de origine; pronunțarea midia are pentru mulți conotații pozitive, legate de prestigiul cultural al cunoașterii englezei. Din punct de vedere
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
circule, fapt inevitabil atîta vreme cît tendința culturală actuală este de a păstra termenii de origine străină, mai ales anglicismele, într-o formă cît mai apropiată de cea de origine; pronunțarea midia are pentru mulți conotații pozitive, legate de prestigiul cultural al cunoașterii englezei. Din punct de vedere ortografic, scrierea cu cratimă este o îndepărtare de etimon, motivată de faptul că în română elementele componente sînt persepute ca asociate stabil; cratima se explică și prin influența ortografiei franceze, limbă care a
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
a limbii române actuale: de folosire invariabilă și apozițională a împrumuturilor neadaptate. Fără probleme e, oricum, întrebuințarea cuvîntului la acuzativul plasat după prepoziție, nearticulat, poziție în care orice substativ își păstrează integral forma: ,imaginile distorsionate prezentate deocamdată de mass-media" (Observator cultural = OC, 173, 2003); ,specialiștii din mass-media" (Dilema, 410, 2000). În rest, cuvîntul a fost foarte mult folosit ca invariabil, nearticulat, chiar la genitiv: ,lipsa de libertate a mass-media" (Ziua, 2971, 2004), ,neobosiți reprezentanți ai mass-media" (Dilema 257, 1997), sau înlocuind
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
Mihaela Mudure Discret, dar temeinic, școala de anglistică clujeană și-a manifestat de la începuturile sale interesul pentru traducerea literaturii române în limba engleză, gest cultural de mare importanță pentru cunoașterea României în lume. Se cuvin amintite, în acest sens, traducerile eminesciene ale lui Peter Grimm, întemeietorul catedrei de engleză de la Cluj-Napoca, prima catedră de anglistică din România, ori versiunile din poezia blagiană la care a
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
Este un foarte bun povestitor și știe, precum puțini alții, să se pună în pielea personajelor sale. Prozatorul schimbă foarte bine registrele de la o situație la alta, personajele sale sînt vii, au autenticitate, iar identitatea lor este întărită de particularități culturale și de limbaj care le fac ușor recognoscibile. Viața, cu sau fără ghilimele, satului Lindenfeld este văzută din perspectiva unui narator omniscient care coboară în permanență unghiul de percepere a realității la nivelul tuturor personajelor sale. La o privire globală
Lindenfeld on my mind by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11555_a_12880]
-
fel de certitudine glacială. Reperele umane ale Paulei Ribariu, acele structuri împietrite într-o fizionomie vagă, sugerează, cu o imensă putere a expresiei, tipul generic al arhaicității, al întemeietorului, al omului primordial. Sînt absorbite aici nenumărate istorii și geografii, coduri culturale și niveluri simbolice. Egiptul și Bizanțul, lumea precolumbiană și straturi etnografice nedeterminate și nelocalizabile se întîlnesc și fuzionează într-o tipologie unică, într-un chip generic foarte apropiat de neantul măștii. Inventarul acestei absolute arhaicități, fără definiție și fără identitate
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
nu o cunoști ți-atîrnă mersul vieții, împiedicat sau uns. Apoi, conștiința că trebuie să ai și să păstrezi un trecut. Cel pe care îl știi de-acasă, amestecat cu vinișoarele datoriei. După 30 de ani e publicată, la Editura Institutului Cultural Român, ediția a IV-a care, spune autoarea, poate fi considerată definitivă. Între timp, ,dosarul" a ajuns, cel puțin pentru admiterea la facultate, o modestă învelitoare de carton, iar raccourci-ul, locvacitatea și ubicuitatea prozei au făcut modă. Totuși. Drumul egal
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
scriitorul transilvănean autoxilat în Lembergul cosmopolit, folclorul nu reprezenta marea artă. De aceea sancționează ignoranța prin însuși bunul simț popular, din interiorul mentalului colectiv, de acolo de unde venea Simplițian. Tot ce este reacția personajelor din infratext, pune în evidență nivelul cultural al epocii, disproporția între straturile de cultură, între puținii care știu și înțeleg și mulțimea celor care nu știu, dar tratează totul cu agresivitatea ignorantului. Tot acest spectacol ne amintește spusa lui Machiavelli cum că există minți care înțeleg singure
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
situează numai în trena literaturii, dar aceasta trebuie să existe ca să cheme instanța de evaluare. Dialectica internă a textului în care autorul se întoarce reflexiv asupra propriei creații, imaginând reacțiile atunci posibile, atestă ambiția scriitorului de a sancționa întârzierile noastre culturale. El deschide singur procesul critic al poemei ca ,minciună" literară. Chiar și atât e foarte mult pentru o vreme în care critica literară la noi încă nu exista, iar în Franța abia căpătase drept de cetate. Dramatizarea lecturii, concepută ca
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
subsolul paginilor }iganiadei, mulțimea de ipostaze acoperite cu nume proprii, începând cu Mitru Perea, Erudițian și Filologos, continuând cu Musofilos, Onochefalos și Criticos, până la Simplițian, Politicos ori preoții Evlaviosu, Sfântoevici, Ortodoxos ș.a., furnizează un vast material pentru o specializată antropologie culturală. Și n-am enumerat aici decât câteva nume din suita de 34 personaje, prezumtivi glosatori ai poemei, în care se disimulează, în șagă, autorul. Numele ne spun ceea ce sunt ele ca nivel de cultură și de înțelegere. Opera îi provoacă
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
cea mai răscolitoare, este înlăturată."; , Azi când poporul nostru în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, construiește socialismul, sărbătorirea centenarului nașterii lui Eminescu coincide cu desfășurarea unei munci vaste pentru proiectarea luminii adevărului asupra întregului nostru patrimoniu cultural, asupra moștenirii lăsate de generațiile luptătorilor pentru libertate, reflectate în atâtea opere de artă valoroase către care regimul de exploatare burghezo-moșieresc a îndreptat lentilele lui deformatoare."; În opera sa răsună suferințele maselor, dragostea de patrie, dragostea de munții și câmpiile
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
care să o susțină? Mă gândesc în mod special la Basarabia, dar se pot constata (astăzi!) cazuri de partizanat local și în Ardeal, Banat, Muntenia, Dobrogea și Moldova. Înclin să cred că, dacă nu s-au pierdut de tot, semnele culturale distinctive ale provinciilor istorice s-au estompat foarte mult, până la a fi inoperante estetic. Dacă poate exista o literatură nu doar regională ci regionalistă (una dialectală noi nu am avut decât sporadic), o critică regionalistă mi se pare un nonsens
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
pare un nonsens, atâta vreme cât una din menirile ei este să faciliteze dialogul valorilor, peste limitele provinciilor și chiar peste limitele militantismelor naționale. Discuția ar merita redeschisă (a mai fost purtată), din moment ce s-a putut observa un paradoxal fenomen de enclavizare culturală tocmai într-o epocă a celei mai euforice comunicări. Dincolo de orice teorie sau opinie, pentru mine e foarte clar că există o literatură basarabeană, care a evoluat izolat și în sincope, timp de o jumătate de secol (1940-1990), separat de
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
recuzată: ,Noi, ca basarabeni, suntem fericiți că norodul basarabean este refractar la căldura otrăvită a culturii românești de astăzi. Cel puțin ne mângâie nădejdea că vor veni mâine cei dintr-un gând cu noi" (p. 82). Încheierea articolului-program Necesitatea regionalismului cultural, din 1937, era și mai vehementă: ,Iată de ce nu admit și nu voi admite niciodată cârdășia cu veneticii pentru ridicarea Basarabiei" (p. 82). Iar veneticii erau, în anii '30, românii dinafara Basarabiei, nu rușii, cum s-ar putea crede! N.
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
mai vehementă: ,Iată de ce nu admit și nu voi admite niciodată cârdășia cu veneticii pentru ridicarea Basarabiei" (p. 82). Iar veneticii erau, în anii '30, românii dinafara Basarabiei, nu rușii, cum s-ar putea crede! N. Costenco vrea o Basarabie culturală împotriva României, e total refractar unei omogenizări interne în perimetrul mai generos al întregii țări: ,Cultura celor ce cunosc limba rusească e covârșitor de superioară în liniștea ei augustă, alături de cultura vechiului regat, cu reprezentanții ei guralivi și obraznici. O
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
15 ani de detenție tocmai pentru fostul ,naționalism". Una era regionalismul său exclusivist și închistat din anii '30 și cu totul altceva sovietismul moldovenesc din anii stalinismului. Aveau totuși multe lucruri în comun, printre care dogmatismul, atitudinea anti-românească și dezastrul cultural erau cele mai importante. Se pare că, pentru unii basarabeni, Uniunea Sovietică a fost mai bine tolerată decât a fost (în anii 1919-1940) sau decât ar fi (într-un viitor probabil) Uniunea Românească. Antologia lui Eugen Lungu mai înregistrează, pentru
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
în Occident, Danilo Kis a avut tăria să respingă tirania modei și tentația unei publicități ieftine și să fie cu totul altceva, un rezistent de conștiință. Speculațiilor intelectuale el le opune revelația religioasă, modelelor structuralist-intelectuale le opune preocupări de arheologie culturală, iar modelelor orizontale occidentale le opune un model de tip vertical, istoric, care este acela al Mittel Europei, în egală măsură opus comunismului cît și occidentalismului. Danilo Kis are o discretă și distinctă cotă editorială, proza sa fiind tradusă și
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]