2,987 matches
-
Deculescu era prefect de Ilfov. Iată, ce spune autorul articolului din ziarul ” Dimineața” despre aceaastă vizită a reginei Maria la Școala horticolă de fermiere și în special despre aportul prefectului de Ilfov în organizarea acestei instituții de învățământ agricol, prin cuvântarea doamnei Alexandrina Cantacuzino: ”Vizita cu care majestatea voastră cinstește aztăzi prima școală horticolă și de fermiere din țară, dovedește importanța ce înseamnă un astfel de așezământ chemat să încadreze fiicele de țărani în viața agricolă de care n-ar fi
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
25-27. 423 Ibid., p.42-43. 424 D.-C. Martin (sub îndrumarea lui), Cartes d'identité: comment dit-on "nous" en politique?, Paris, Presses de la FNSP, 1994, p.28-29. 425 Bătălie cîștigată în 1415 de infanteria engleză asupra cavaleriei feudale franceze. 426 Cuvîntare ținută pe France-Inter, cu ocazia evenimentelor din Rwanda, la 22 iulie 1994. 427 "Dangerous liaisons", The Economist 332 (7873), 23 iulie 1994, p.18. 428 Opinie a lui Dominique Schnapper relevată în D.-C. Martin, op. cit. p.28. 429 Cf.
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
dacă le-ați făcut în mod corespunzător? Anxietate (neliniște) pronunțată anticipatorie. înainte de vă îmbolnăvi vă indispuneați mult gândindu-vă la lucrurile care vi s-ar putea întâmpla în viitor? De exemplu, dacă trebuia să faceți ceva important (să țineți o cuvântare în public, să susțineți un examen sau să vi se ia un interviu în ceea ce privește meseria pe care o profesați, să faceți o vizită obișnuită unui stomatolog sau altui medic etc.), vă făceați probleme în această privință cu câteva zile înainte de
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
Partidului Comunist Român cu privire la activitatea Partidului în perioada dintre Congresul al IX-lea și Congresul al X-lea al PCR și sarcinile de viitor ale partidului", în Congresul al IX-lea al PCR. 6-12 august 1969, Editura Politică, București, 1969. "Cuvântarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la conferința pe țară a scriitorilor", în Scânteia, din 25 ianuarie 1962. Pavelescu Alina, Dumitru Laura (eds.), PCR și intelectualii în primii ani ai regimului Ceaușescu, Arhivele Naționale ale României, București, 2007. "Raportul de activitate al Comitetului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Ion Ianoși a evitat includerea lui N. Ceaușescu, spre finele deceniului secretarul general este creditat de estetician drept continuator al teoreticienilor marxiști: "În spiritul lor dialectic [al lui Marx, Engels și Lenin, n.n.] ne-a avertizat tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvântarea rostită la Consfătuirea cadrelor din domeniul științelor sociale și învățământului politic din 1976: "Nu trebuie să cădem în greșeala de a considera că procesul revoluționar s-a încheiat odată cu răsturnarea claselor asupritoare și instaurarea puterii muncitorilor și țăranilor. Sarcinile revoluției
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
spune că de-abia începe procesul de transformare revoluționară a societății"81. Ba chiar mai mult, Ianoși îl validează pe Ceaușescu și ca gânditor politic demn de a fi citat pentru a elucida complexa relație dintre filosofie și artă: "În cuvântarea la Conferința națională a scriitorilor din 1977, tovarășul Nicolae Ceaușescu reafirma ideea după care "forța transformatoare a artei este condiționată într-o măsură hotărâtoare de concepția filosofică ce stă la baza ei""82. Prin urmare, Ianoși îi invocă - și nu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
întâmpina în documentare și în mod special de imposibilitatea de a își procura "cărți interzise" referitoare la istoria celui de-al Doilea Război Mondial. În același timp însă, el își exprima surpriza neplăcută și, implicit, dezaprobarea față de excesele antisemite din cuvântările lui Ion Antonescu, așa cum le descoperise în publicațiile epocii 44. Această scurtă consemnare dintr-un document al Securității este singura mărturie documentară pe care am reușit să o regăsim cu privire la atitudinea personală a scriitorului față de subiectul romanului său. Din ea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
lui Václav Havel, cuvintele disidenților au avut puterea de a fi "raze de lumină într-o mare de întuneric"51. Bibliografie ACNSAS, Fond Documentar. HU OSA Romanian Unit 300-Fund. Ceaușescu Nicolae, România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate. Rapoarte, cuvântări, articole, mai 1971-februarie 1972, Editura Politică, București, 1972. *** Congresul al II-lea al Educației Politice și Culturii Socialiste, 24-25 iunie 1982, Editura Politică, București, 1982. *** Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, 3-5 noiembrie 1971, Editura Politică, Editura Politică, București
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
revoluția din octombrie". Nici literatura pentru copii nu i-a scăpat, el atacând 35 unii scriitori de gen pentru faptul că în scrierile lor au prezentat nefavorabil Armata Roșie și URSS. În ediția specială din 7 noiembrie 1944, ce cuprinde cuvântări ale liderilor comuniști ținute cu prilejul aniversării Marii Revoluții și articole de propagandă, sunt publicate și poezii semnate de Miron Constantinescu ("Stalingrad"), Gh. Zaharia ("Odă Uniunii Sovietice"), Dumitru Corbea ("Ciocoii") și A. Toma ("Ne vine Dreptatea"). Să ne oprim puțin
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
am pășit și pășesc, sincer și conștient, alături de cei doi fii ai mei, ingineri cu sarcini trasate, și de cei patru nepoței, pionieri făuritori ai viitorului". ANIC, Fond CC al PCR, Secția Organizatorică, dosar 49/1962, ff. 3-4, 65. 33 "Cuvântarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la conferința pe țară a scriitorilor", în Scânteia, din 25 ianuarie 1962. 34 Eugen Negrici, Literatura română sub comunism, Editura Fundației PRO, București, 2003, p. 40. În 1981, odată cu desființarea organizației de partid a Uniunii Scriitorilor, s-
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cetățean al RPR", în Scânteia, anul XXI, nr. 2428, sâmbătă, 16 august 1952, p. 2 (articolul se inspiră din Lenin și acuză regimul burghez interbelic că a justificat uciderea tinerilor militanți comuniști, iar apoi a încurajat șovinismul sălbatic); vezi și "Cuvântarea șefului delegației studenților din RPR, Paul Cornea", în Scânteia, anul XXI, nr. 2449, miercuri, 10 septembrie 1952, p. 2 (în care este deplânsă fascizarea învățământului din Occident și din Iugoslavia titoistă). 3 Vezi Cristian Vasile, "Paul Cornea - între Credință și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
oamenilor muncii, 6 iulie 1971, pp. 186-194; "Expunere la consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, 9 iulie 1971", în Nicolae Ceaușescu, România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate. Rapoarte, cuvântări, articole, mai 1971-februarie 1972, Editura Politică, București, 1972. 9 Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, 3-5 noiembrie 1971, Editura Politică, București, 1971, p. 496. 10 Adelina Ștefan, "Consiliul Culturii și Educației Socialiste", în Dan Cătănuș (coord.), România 1945-1989. Enciclopedia
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
1-15), un maestru îi explică fiului său, Svetaketu, crearea Universului și a omului de către Ființa Primordială: după Creație, Ființa impregnează regiunile cosmice și corpul uman ca un grăunte de sare dizolvat în apă. Ătman reprezintă esența divină din om. Și cuvântarea se încheie cu celebra formulă: "Aceasta ești tu (tai tvam a. si), Svetaketu!" 37 Este vorba de omologarea locurilor sacriiiciale cu structurile lumii de dincolo, ale Parjanyei, ale lurnii de aici, ale bărbatului și ale femeii (cf. Brih. Up., VI
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
-m-am oare în lături când săracul dorea ceva și lăsat-am să se stingă de planșete ochii văduvelor? Mâncăm oare singur bucata mea de pâine și orfanului nu-i dădeam din ea?" (31: 16-17; cf. 31: 19-34). 14 Această cuvântare pare să fie o interpolare. răspunsul lui Iahve dezamăgește prin caracterul său impersonal. Dumnezeu vorbește "din sânul vijeliei" (38: 1), într-o veritabilă teofanie, dar el ignoră întrebările lui Iov. Iahve se mulțumește să-i reamintească atotputerea sa, opera sa
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
împrejurările alegerii sale (1: l sq.). Șovăind înaintea grelei sarcini, el invocă vârsta sa fragedă: "Eu nu știu să vorbesc pentru că sunt încă tânăr" (1: 6). Dar Domnul i-a atins gura și 1-a întărit (1: 9 sq.). Primele cuvântări ale lui Ieremia sunt dominate de un motiv excepțional de dramatic: catastrofa iminentă produsă de un "popor din țara de la miazănoapte": Ei "țin în mână arcul și sulița, și sunt cruzi și neîndurați." (6: 22-23). Ar fi în van să
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mai reușite", C. Rogozanu, "Geo Dumitrescu - un nou bilanț", în Observator cultural, nr. 29/2000. 179 Geo Dumitrescu, "O altă estetică", în Ecoul, anul II, nr. 30/30 ianuarie 1944, p. 2. 180 Geo Dumitrescu, Poetic și nepoetic, fragmente din cuvântarea de la Conferința pe țară a scriitorilor, 1965, apud Geo Dumitrescu, Libertatea de a trage cu pușca și celelalte versuri, seria Ediții de autor, Editura Viitorul Românesc, București, 1994, p. 236. 181 Geo Dumitrescu, "A fi sau a nu fi la stânga
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
așa bun, servit de noi toți, a absentat de la cele vorbite cu atît însuflețire de d-l Mareș și a rămas în cugetul său la pomenirea celor adormiți; de aceea a tot rostit «Veșnica pomenire!». Ai observat că la sfîrșitul cuvîntării d-lui Mareș, eu l-am trezit pe d-l Bacovia din visarea lui, spunîndu-i că sîntem gata de plecare. Și, d-le șef de secție, să nu uiți niciodată că în opera sa poetică el amintește de moarte și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a fost semnalată, în termeni amicali, de N. Bradu (pseudonimul lui D. A. Teodoru, profesor de franceză, care a trecut și pe la Gimnaziul din Bacău), în „Curentul nou”.20) Și, de asemenea, în conferințele sale, ale căror texte le-a păstrat: „Cuvîntare ținută în sala Atheneul în calitate de director al liceului, la împărțirea premiilor din anul 1903”, „Cuvîntare ținută în amfiteatrul liceului, în calitate de director cu ocazia deschiderii anului școlar 1904-1905”, „Cuvîntare, ținută la înmormîntarea profesorului Ioan Chiru [1917]”, „Cuvîntare ținută la înmormîntarea profesorului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
franceză, care a trecut și pe la Gimnaziul din Bacău), în „Curentul nou”.20) Și, de asemenea, în conferințele sale, ale căror texte le-a păstrat: „Cuvîntare ținută în sala Atheneul în calitate de director al liceului, la împărțirea premiilor din anul 1903”, „Cuvîntare ținută în amfiteatrul liceului, în calitate de director cu ocazia deschiderii anului școlar 1904-1905”, „Cuvîntare, ținută la înmormîntarea profesorului Ioan Chiru [1917]”, „Cuvîntare ținută la înmormîntarea profesorului Neculai Corivan [1917]” (Ioan Chiru, n. 5 septembrie 1845, Bîrlad și Nicolae Corivan, n. 14
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Și, de asemenea, în conferințele sale, ale căror texte le-a păstrat: „Cuvîntare ținută în sala Atheneul în calitate de director al liceului, la împărțirea premiilor din anul 1903”, „Cuvîntare ținută în amfiteatrul liceului, în calitate de director cu ocazia deschiderii anului școlar 1904-1905”, „Cuvîntare, ținută la înmormîntarea profesorului Ioan Chiru [1917]”, „Cuvîntare ținută la înmormîntarea profesorului Neculai Corivan [1917]” (Ioan Chiru, n. 5 septembrie 1845, Bîrlad și Nicolae Corivan, n. 14 februarie 1943, Huși au fost numiți în 1867 profesori la Bacău; ei, împreună cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
texte le-a păstrat: „Cuvîntare ținută în sala Atheneul în calitate de director al liceului, la împărțirea premiilor din anul 1903”, „Cuvîntare ținută în amfiteatrul liceului, în calitate de director cu ocazia deschiderii anului școlar 1904-1905”, „Cuvîntare, ținută la înmormîntarea profesorului Ioan Chiru [1917]”, „Cuvîntare ținută la înmormîntarea profesorului Neculai Corivan [1917]” (Ioan Chiru, n. 5 septembrie 1845, Bîrlad și Nicolae Corivan, n. 14 februarie 1943, Huși au fost numiți în 1867 profesori la Bacău; ei, împreună cu Ștefan Costandache, au pus bazele Gimnaziului), „Cuvîntare la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1917]”, „Cuvîntare ținută la înmormîntarea profesorului Neculai Corivan [1917]” (Ioan Chiru, n. 5 septembrie 1845, Bîrlad și Nicolae Corivan, n. 14 februarie 1943, Huși au fost numiți în 1867 profesori la Bacău; ei, împreună cu Ștefan Costandache, au pus bazele Gimnaziului), „Cuvîntare la a 50-a aniversare a liceului Ferdinand I” (ținută în sala cinematografului „Victor”, la 1 decembrie 1917), „Cuvîntare ținută, în sala de gimnastică a liceului, la 2 iunie 1929, la serbarea ce mi s a dat de colegi, în urma
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
n. 14 februarie 1943, Huși au fost numiți în 1867 profesori la Bacău; ei, împreună cu Ștefan Costandache, au pus bazele Gimnaziului), „Cuvîntare la a 50-a aniversare a liceului Ferdinand I” (ținută în sala cinematografului „Victor”, la 1 decembrie 1917), „Cuvîntare ținută, în sala de gimnastică a liceului, la 2 iunie 1929, la serbarea ce mi s a dat de colegi, în urma retragerii mele la pensie la 1 noiembrie 1928”. Ultima cuvîntare a ținut-o la 1 decembrie 1932, cu ocazia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ținută în sala cinematografului „Victor”, la 1 decembrie 1917), „Cuvîntare ținută, în sala de gimnastică a liceului, la 2 iunie 1929, la serbarea ce mi s a dat de colegi, în urma retragerii mele la pensie la 1 noiembrie 1928”. Ultima cuvîntare a ținut-o la 1 decembrie 1932, cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la înființarea gimnaziului și a 25 de ani de la absolvirea promoției 1907, căreia i-a fost profesor și director.21) La aceeași festivitate au asistat Panaite
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de asemenea profesor al lui Bacovia.22) Lascăr Veniamin vorbea și scria în graiul moldovenesc („omienește”, „dovidesc”, „rîdica”, „disvolte”, „apusană” etc), dar cu substanță, coerent și într-o cadență atent studiată, de veritabil orator. în 1985 am pregătit pentru tipar cuvîntarea sa din 1900, exemplu de pedagogie optimistă, dar nu i s-a găsit loc în paginile revistei. Ar fi fost un „cap de pod” spre un viitor volum care să le adune pe toate. Acum am să citez numai cîteva
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]