8,648 matches
-
pentru studiul antichităților și simbolurilor străvechi. Era adesea în căutare de cărți vechi, hrisoave și alte materiale care puteau conține informații despre tainițele din munți. Locurile din împrejurimi fuseseră atât de mult răscolite de căutătorii de comori, îngropate de strămoșii daci și de cei dinaintea dacilor, încât se credea, că nu mai există mare lucru, de descoperit. Veniseră înarmați cu aparate complicate, aveau bani și arme și nimeni nu putea să-i oprească, fiindcă legile nu erau destul de drastice, contra acestui
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
străvechi. Era adesea în căutare de cărți vechi, hrisoave și alte materiale care puteau conține informații despre tainițele din munți. Locurile din împrejurimi fuseseră atât de mult răscolite de căutătorii de comori, îngropate de strămoșii daci și de cei dinaintea dacilor, încât se credea, că nu mai există mare lucru, de descoperit. Veniseră înarmați cu aparate complicate, aveau bani și arme și nimeni nu putea să-i oprească, fiindcă legile nu erau destul de drastice, contra acestui soi de hoți de comori
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
în ajutor Și apă le aduce cu un nor. Credeam c-ai înțeles și că îți pasă, De dorul meu de munți și de acasă. Așa cum vrei mereu să-ți fie bine, Gândește-te o clipă și la mine ! Căci, dac'ar fi ca să mă sece dorul Și-n munte s-ar slei de tot izvorul, Atunci tu ai rămâne pe vecie, O râpă îmbrăcată-n bălărie. Iar trupul ți s-ar umple de noroaie, Târâte de șuvoaiele de ploaie ! Atât
LEGENDA RÂULUI DE DOR (ALTRUISM) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376743_a_378072]
-
Dumitru au primit această știre ca pe o lovitură de trăsnet.” Autoarea romanului „Roata timpului” își manifestă indignarea față de atrocitățile comise de cotropitori: „Gândurile lor s-au îndreptat la cei dragi, la românii care au trăit din veacuri, de pe vremea dacilor, în Transilvania, și acum erau considerați ca fiind minoritari. Multe minți bolnave au schilodit națiuni, au furat teritorii, au vrut să ne fure Ardealul care de când îi lumea pe pământ este vatra românilor” Narațiunea continuă și în Rebra se naște
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
nu te-ai mutat... Gândind din când în când la frați! Românul nostru oriunde s-ar afla Nu-și uită frumoasa, sa glie, Chiar vântul dur, de-ar sufla Și pe jos ar vrea să vie! Noi suntem popor de daci, Ce ne-am născut între Carpați Cu-n aer mândru și dibaci Și-un sânge de eroi adevărați! Ne-am risipit prin țări străine, Că-n țara noastră am ales, O hoardă de parșivi, jivine, Noian de lacrimi am cules
PRIBEAG PRIN LUME de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375028_a_376357]
-
grija cu care au fost pregătite campaniile lor repetate de cucerire a acestor teritorii, la amploarea sărbătoririi victoriei, la respectul și chiar admirația cu care au imortalizat, în piatră și marmoră, triumful.” (Vasile Pârvan, în „ Getica ”, descriind diferitele figuri de daci imortalizate de artiștii romani, nota: „Avem din nou acea clasică expresie de energie gravă, de asprime disprețuitoare, pe care o întâlnim la atâtea dintre chipurile de Daci de pe Columna lui Traian”). Răspunsul ni-l oferă autorul în același stil în
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
în piatră și marmoră, triumful.” (Vasile Pârvan, în „ Getica ”, descriind diferitele figuri de daci imortalizate de artiștii romani, nota: „Avem din nou acea clasică expresie de energie gravă, de asprime disprețuitoare, pe care o întâlnim la atâtea dintre chipurile de Daci de pe Columna lui Traian”). Răspunsul ni-l oferă autorul în același stil în care informația exactă se îmbină cu interogația retorică, exclamația retorică, persuasiunea. „Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare de triburi și ocupau un teritoriu cuprins între râul Tisa (vest), râul Nistru și Marea Neagră (est), Dunăre ( sud), și Carpații Păduroși (nord).” Nume celebre sunt aduse drept mărturii: Strabon - „dacii au aceeași limbă cu geții”, „Elenii i-au socotit pe geți de neam tracic”. Citându-l pe Nicolaie Densusianu cu a sa „Dacia preistorică”, Editura Mentor 2000, în legătură cu istoria ariminilor, locuitori ai vechii Dacii, numiți de istorici ai antichității rumoni
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
prezintă opinii ale lui Vasile Lovinescu („Dacia hyperboreană, Ed. Rosmarin, Bucure;ti, 1966), Pindar, Strabon, Clement din Alexandria, Apollonius din Rodos („hiperboreenii sunt pelasgi”), Martial și altele, toate referitoare la spațiul străvechi al traco-geto-dacilor, specificând și faptul că „ geții și dacii sunt una și aceeași populație, considerată de lumea antică ramura nordică a merelui neam al tracilor. Acești strămoși ai noștri stăpâneau, printre altele, arta războiului, fiind în stare să înfrângă armata macedoneană a lui Alexandru cel Mare (cea mai mare
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
organizată și înțelept condusă încât își putea permite să se opună expansiunii romane. Unind sau supunând diferitele triburi geto-dace, Burebista a creat primul stat centralizat dac (după Iordanes), a ridicat cetăți de piatră (Costești, Blidaru, Căpâlna, Sarmizegetusa) stabilind centrul statului dac în Munții Orăștiei, de unde a dirijat ca un bun strateg luptele pentru îndepărtarea pericolelor dinspre teritoriile învecinate. Dacia sa era atât de puternică încât își putea permite să se amestece în treburile interne ale Imperiului Roman, susținând anumiți pretendenți la
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
român și a originii și evoluției limbii române. Arheologi și istorici români cunoscuți au afirmat - încă înainte sau simultan cu cei din curentul latinist, preponderența elementului dac în procesul de etnogeneză a românilor. Stolnicul Constantin Cantacuzino nu poate crede că dacii și-au părăsit „marea lor limbă deosebită” și au luat-o în schimb pe a romanilor. Dimitrie Cantemir a menționat aportul dacilor la formarea poporului român. Grigore Tocilescu publică în 1880 ”Dacia înainte de romani”. Ion Andrieșescu, în „Contribuții La Dacia
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
curentul latinist, preponderența elementului dac în procesul de etnogeneză a românilor. Stolnicul Constantin Cantacuzino nu poate crede că dacii și-au părăsit „marea lor limbă deosebită” și au luat-o în schimb pe a romanilor. Dimitrie Cantemir a menționat aportul dacilor la formarea poporului român. Grigore Tocilescu publică în 1880 ”Dacia înainte de romani”. Ion Andrieșescu, în „Contribuții La Dacia înainte de Romani” se ocupă de perioada neoliticului în Dacia socotind că ”geții pot fi socotiți ca aborigeni în Nordul Dunării până la Tyras
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
cucerirea Daciei de către Imperiul Roman e considerată, în mod logic, de către autor, ca fiind nesemnificativă privită prin prisma așa-zisei romanizări. „Sincer, îmi este greu, tare greu să cred că (doar prin schimburi comerciale desfășurate în acei ani, în care dacii s-au războit de multe ori cu romanii...) am introdus în vocabularul nostru un fond bogat de cuvinte! Oare ce schimburi culturale se puteau face când aceste popoare se aflau intr-un război aproape continuu?” A doua etapă a componentei
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
asimilată de cei vremelnic staționați pe un teritoriu străin lor.” Rezultă că Romanii au preluat de la populația băștinașă un fond de cuvinte cu mult mai bogat decât invers. Autorul subliniază că, în realitate, o bună parte din limba vorbită de daci și romani era comună, provenită dintr-o epocă mult anterioară, din același spațiu cu cel locuit de geto-daci. Izvoare antice spuneau că Traian era trac iar războiul dintre cele două popoare a fost unul fratricid. Afirmația lui Petru Maior, de
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
izvor, Prefirând în mine primăvară Toamnelor m-ai dăruit doinind, Ruginiu brumat cu dor de glie, Iernile mi le-ai pictat, zâmbind, Cu omăt pe trup de Românie Legăn de visări, cu mir curgând - Graiul nost', limba română sfântă De la daci străbuni, sclipiri în gând, Colț de rai ce sufletu-ți încântă. Luminat-ai, Doamne, cugetul Copt-ai grâul, frământat-ai pâine Alinat-ai, tandru, plânsetul În descântecul limbii române Nu-i în lumea ast-atâta foc Jar de maci în
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
și-un izvor, Prefirând în mine primăvarăToamnelor m-ai dăruit doinind,Ruginiu brumat cu dor de glie,Iernile mi le-ai pictat, zâmbind,Cu omăt pe trup de RomânieLegăn de visări, cu mir curgând -Graiul nost', limba română sfântăDe la daci străbuni, sclipiri în gând,Colț de rai ce sufletu-ți încântă.Luminat-ai, Doamne, cugetulCopt-ai grâul, frământat-ai pâineAlinat-ai, tandru, plânsetulîn descântecul limbii româneNu-i în lumea ast-atâta focJar de maci în trunchiuri de cuvinteAuriu din lanuri
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
cercuri largi de geometrii solare Chemând magia unor nopți barbare În calcarul mormintelor rebele. Zamolxis te privește peste veac, Din fiecare loc și fiecare rună Deasupra Sarmisegetusei, când energiile se-adună, N-ai cum să nu te simți urmaș de dac! Referință Bibliografică: SARMISEGETUSA / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1361, Anul IV, 22 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SARMISEGETUSA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375150_a_376479]
-
o umilință pentru dvs. El este de mii de ori mai mic decât dvs. și reușește să vă înțepe simțitor. În această situație dacă nu vă enervați trufia descrește. Deci țânțarii ne pot ajuta la ameliorarea destinului și micșorarea trufiei... Dac ă aveți o mare supărare sau tristețe încercați să nu aduceți sentimente acasă. Ieșiți în stradă- cu deosebire în locurile înverzite - și plimbați-vă. Nu faceți din casa dvs. o groapă de gunoi energetic. Dacă locuiți de câțiva ani și
SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA SUFLETULUI de VALERIU POPA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375093_a_376422]
-
apar fațete ascunse ale talentului său: calitățile militante, specifice unui poet-tribun. -în diversitatea tematică a poemelor-psalmi strălucește ca o floare rară, floare vie, mândria apartenenței poetului la un neam străvechi și renumit, redată tulburător de frumos în poemul „Cântec pentru dacii noștri”. Acest poem ar merita să devină un „Îmn al Daciei”, dacă un compozitor talentat ar crea o melodie pe măsura versurilor sale. Eu sper că se va ivi acel compozitor inspirat cât mai curând. Închipuiți-vă emoția ce ar
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
talentat ar crea o melodie pe măsura versurilor sale. Eu sper că se va ivi acel compozitor inspirat cât mai curând. Închipuiți-vă emoția ce ar cuprinde pe cei care ar auzi acest imn, dacă s-ar simți strănepoți ai dacilor. Iată versurile dăltuite-n marmura Istoriei: „Dacii nu-mblânzesc orașe,ei numai în sate mor,/Cu trecut bolnav în oase, încă mai au viitor./ Dacii merg spre niciodată, dacii plâng în nicăieri,/ Să mai nască înc-odată țara lor din zi
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
care ar auzi acest imn, dacă s-ar simți strănepoți ai dacilor. Iată versurile dăltuite-n marmura Istoriei: „Dacii nu-mblânzesc orașe,ei numai în sate mor,/Cu trecut bolnav în oase, încă mai au viitor./ Dacii merg spre niciodată, dacii plâng în nicăieri,/ Să mai nască înc-odată țara lor din zi de ieri./ Dacii noștri-și sorb tăria de din cronici și mereu/ Dau în leagăn România ca pe-un unic Dumnezeu/ În zadar voiți a-i smulge, în zadar
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
dăltuite-n marmura Istoriei: „Dacii nu-mblânzesc orașe,ei numai în sate mor,/Cu trecut bolnav în oase, încă mai au viitor./ Dacii merg spre niciodată, dacii plâng în nicăieri,/ Să mai nască înc-odată țara lor din zi de ieri./ Dacii noștri-și sorb tăria de din cronici și mereu/ Dau în leagăn România ca pe-un unic Dumnezeu/ În zadar voiți a-i smulge, în zadar mitraliați/Dacii nu pot fi nicicum din țara lor concediați”. Emoționant!..Cuvinte care fac
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
Acasa > Poezie > Imagini > TREC COCORII Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2085 din 15 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului TREC COCORII Din văzduh se scutur norii Zgribuliți de-atâta dor, Tot privind cum trec cocorii Și sub ei un alt decor. Vântu suflă-n a lui strună
TREC COCORII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375217_a_376546]
-
frumoasă. Doi copii desculți aleargă Prin frunzișuri fără rouă, Râsul lor acum dezleagă, Anotimp în haină nouă. Sub o salcie pletoasă Pironit îmi număr zorii, Prin mantia-i ruginoasă, Iar mă uit, cum trec cocorii! Referință Bibliografică: TREC COCORII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2085, Anul VI, 15 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
TREC COCORII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375217_a_376546]
-
salcie pletoasă Pironit îmi număr zorii, Prin mantia-i ruginoasă, Iar mă uit, cum trec cocorii! Referință Bibliografică: TREC COCORII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2085, Anul VI, 15 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
TREC COCORII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375217_a_376546]