27,663 matches
-
simplu de schimbarea conceptului de poeticitate în timp, și nu de vreun meliorism conceptual, cum s-ar fi părut. Lectura sincronică a poeticității postbelice e, după Marin Mincu, conformă cu postulatele postmodernității. Poate cu unele postulate ale postmodernității, pentru că ultimele decenii în teorie nu aduc în nici un caz certitudini, legi. Mai departe, prin "permanenta valorizare a sincroniei" autorul înțelege un anumit tip de receptare care utilizează "vectorii evaluativi ai prezentului", ceea ce nu e nici pe departe, așa cum lasă să se înțeleagă
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
am reamintit acest episod militaro-studențesc văzând la CNN o hartă a prezumtivelor tabere de antrenament ale lui Osana Ben Laden. Ceea ce se întâmplă acum în aproape întreaga Asie se întâmpla în România - adică în Europa - încă în urmă cu câteva decenii. Dacă eu și colegii mei aflasem atât de ușor secretul "studenților" palestinieni din România lui Ceaușescu, îmi imaginez că Occidentul era perfect informat despre ceea ce se petrecea în pitoresca zonă carpatică, departe de așezările omenești. Și mi-am mai adus
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
părerea pe care o are despre o carte și despre autorul ei. Nici vorbă de insultă sau de înjurătură, totul pe un ton ironic, deși judecata e tăioasă ca o lamă. Neobișnuit cu un astfel de tratament, menajat de cîteva decenii bune (cam de pe cînd n-a mai publicat nimic valoros) de o critică emasculată de practicile cenzurii comuniste, prozatorul își iese din pepeni (e anotimpul potrivit) și se răfuiește public cu directorul revistei care a găzduit cronica și cu acela
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
în discuție. Doar modestia omului și valoarea operei. Interviul cu M. Eliade, reluat (de ce?) din volumul Sub semnul întrebării (ediția 1979), e celebru pentru cuvintele despre Ceaușescu pe care A.P. i le-a pus în gură intervievatului de acum trei decenii. Lipsa de scrupule nu e însă cel mai mare defect al poetului, care adună în paginile Flacărei semnături diverse și (ar gîndi un om normal) incompatibile. Ce caută, lîngă Dinu Săraru, Al. Paleologu? Dar Al. Ciocâlteu lîngă Al. Mironov? Dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
Rodica Zafiu În argourile tinerilor, datorită funcției esențiale de semnal distinctiv pe care o capătă limbajul, folosit pentru a marca solidarități și a separa generații, schimbările lexicale sînt de obicei rapide. în ultimul deceniu, un cuvînt care și-a amplificat vizibil sfera de întrebuințare, mai ales în rîndul tinerilor, e adjectivul și adverbul nașpa: Vom acorda premiul de cel mai nașpa student" (Opinia Studențească, 24, 1991, 3); "e tare nașpa să lucrezi pe ger
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
revistei din Timișoara are legătură cu tema cu pricina: Intercomunicare culturală regională: traducătorii și tradușii. La fel de interesant. Manuscriptum la 30 de ani Numărul 1-4 pe 2000 (cu întîrziere de un an apărut) este unul aniversar: se împlinesc (se împlineau!) trei decenii de cînd, sub mîna lui Perpessicius, revista Muzeului Literaturii Române ieșea pe piață. Al. Condeescu semnează un editorial, în care ne-am fi așteptat să găsim fie și numai lista directorilor MLR și ai revistei, care, din 1970 și pînă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
maximă, spune Cosașu, se manifestă, la el, prin închiderea cu cea mai mare grijă a ușii. Aici se ascunde nu numai o adevărată poetică antipamfletară a acestui om care n-a fost în stare să insulte pe nimeni în lungi decenii de presă, cînd a scris și sub pseudonim, ci și un fel de apel la normalizare. Închiderea ușii fără zgomot, spune Cosașu, poate fi o formă de manifestare a unei furii care în loc să explodeze, prin bubuirea ușii, face implozie prin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
C. Rogozanu Tradiție și libertate este o carte foarte importantă pentru un profil complet și complex al omului de cultură Virgil Nemoianu. Sînt strînse în volum articolele sale importante, apărute în presa culturală din ultimul deceniu al secolului XX. Sînt două motive pentru care această culegere de articole atîrnă foarte greu în bibliografia autorului. în primul rînd, este scrisă pe un ton dur, ca să folosesc sintagma lui Virgil Nemoianu. Există o vioiciune în scris care depășește
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
inegale din partea Orchestrei Parisului condusă de Christoph Eschenbach, din partea celebrului ansamblu cameral "I Musici di Roma", din partea Orchestrei Naționale Radio condusă de dirijorul Laurent Petitgirard. Christoph Eschenbach este un mare muzician eficient în mod special în spațiul muzicii germane. Cu decenii în urmă l-am audiat la Sala Mică a Palatului, uimindu-ne, la pian, cu a sa imaginație cuceritoare în ceea ce privește colorarea timbrală a discursului muzical bachian; cu un an în urmă în cadrul stagiunii de concerte de la "Expo 2000 Hanovra", l-
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
elită profesională artistică, este "I Musici di Roma", ansamblu de corzi coordonat de violonista Mariana Sârbu; violonistica domniei sale este uimitoare prin suplețe, finisaje în frazare, fermitate și promptitudine în calitate de conducător al grupului instrumental, în calitate de solist. Ansamblul, celebru în epocă cu decenii în urmă, probează însă un gust desuet în promovarea muzicii baroce, inclusiv a celei italiene. Violonistica Marianei Sârbu este cea care ridică ștacheta ținutei profesionale, a interesului artistic, în realizarea concertelor ce poartă semnătura lui Antonio Vivaldi sau Pietro Locatelli
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
RPR, printre care C. Rădulescu-Motru nu e menționat. Cum se așteptase, fusese exclus. Din tot ceea ce reprezentase odată, deodată devenise un bătrîn oarecare, aproape orb, neputincios și lipsit de cele elementare traiului. Trist, amărît sfîrșit pentru cel ce fusese multe decenii o mare personalitate a culturii românești. Mă corectez imediat. Nu fusese, ci rămăsese și așa îl va consemna istoria culturii noastre. D-na Rodica Bichis, experimentată editoare, a vegheat impecabil (ca și la unele dintre volumele precedente) publicarea acestei foarte
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
latura formală a versificației, creează în ansamblul volumului o variație utilă, evitînd excesul de sordid jurnalistic. în tema jurnalistică se poate recunoaște fascinația suprarealiștilor pentru obiectul efemer și cam vulgar, dar și rezultatul unei experiențe directe și larg împărtășite: ultimul deceniu fiind, la noi, unul de renaștere rapidă și de dezvoltare devorantă a gazetăriei. De altfel, Șerban Foarță e și autorul unui ingenios și subtil eseu despre jurnalism - Dublul regim (diurn/nocturn) al presei (1997) - și se plasează cu bună știință
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
Dispari. Aici este un punct nodal al problemei. După 1989 tocmai acest transfer al conflictului din domeniul ideilor în acela al acțiunii concrete a fost de vină pentru polarizarea intelectualilor. Sindromul mineresc a plutit mereu în aerul primei jumătăți a deceniului zece. Nu faptul că unii erau pro și alții contra a fost esențial în ruperea în două a intelectualității românești postcomuniste, ci suspiciunea ori certitudinea celor mai mulți că se urmărește dispariția lor. Am citit în Jurnalul lui Sebastian pagina celebră despre
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
dacă este una - dintre situația pe care o descoperim în interbelic, aceea din anii comunismului și cea de după 1989. Mai întîi ar fi cazul să observ că raportul înfățișat de Matei Călinescu nu ține pînă la capătul perioadei. Spre finele deceniului 4 și apoi în timpul războiului, prieteniile s-au rupt. Polarizarea intelectuală a făcut loc unor vrăjmășii personale. Sub comunism, tocmai acesta din urmă a fost modelul curent, mai ales cînd erau la mijloc intelectuali care colaborau în chip nerușinat cu
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
cînd erau la mijloc intelectuali care colaborau în chip nerușinat cu regimul sau care cedaseră presiunilor și compăruseră, de exemplu, ca martori ai acuzării în procese înscenate de autorități. Imediat după 1989 lucrurile au stat la fel. Abia spre mijlocul deceniului ultim al secolului, tensiunile scăzînd, s-au reapropriat oameni cu opțiuni politice diferite sau opuse. Limita la care m-am referit - și eu cred că există una - este aceea de la care ideile oamenilor sînt folosite ca instrumente de discriminare sau
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
interlop. în acest cadru general de-a dreptul banal merită totuși să fie consemnat un detaliu contextual, reflectînd ceea ce ar putea reprezenta păstrarea în argoul românesc actual, prin termeni marcați de distanță ironică, a unui ecou al limbajului oficial din deceniile trecute, a unui rest din propaganda muncii și a economiei centralizate din regimul totalitar. Pentru a desemna generic activitatea prostituatelor, cuvîntul cel mai frecvent folosit pare a fi verbul a produce, mai ales în expresii formate cu supinul (în unele
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
EZ 1627, 1997, 3); "Sute de româncuțe au plecat la produs peste hotare" (arhiva Internet a Curierului zilei - Argeș); "Din nou la produs" (titlu, în Capitala, 3, 2000, 14) etc. (Citatele de mai sus provin din reportaje jurnalistice din ultimul deceniu; convergența lor lexicală e mare, dar trebuie judecată cu prudență, dată fiind medierea inevitabilă a discursului argotic de către ziaristul în căutare de senzațional și de limbaj pitoresc.) Cuvintele din familia lexicală a lui a produce (mai ales producție - inclus și
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
și de poporanismul lui C. Stere și G. Ibrăileanu care, deși filoliberali în convingeri, propunea, totuși, menținerea organismului românesc la o industrie exclusiv agrară și cerînd, chiar patetic, reforma agrară. Dar să admit că acest pas prea mare peste cîteva decenii din istoria românească, la care, mai tîrziu, autorul nostru totuși revine, pentru că voia să ajungă la o definire a conceptului de românism. Ajungînd tocmai în interbelic, dl Preda consideră că "acum, românismul descrie în primul rînd un tip de naționalism
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
modernitate, cultiva expresia echilibrată cu intenția de a îmbrățișa întregul spațiu cultural al contemporaneității: "Noi mergem în pas cu vremea", afirmă directorul publicației. Revista se imprima săptămînal și al cărei profil ideologic era marcat de climatul nesiguranței politice al sfîrșitului deceniului al patrulea al veacului trecut. Poezia inserată în coloanele revistei bucureștene oglindește fidel întreaga claviatură a timpului, de la poeții consacrați ca Tudor Arghezi (1880-1967), V. Voiculescu (1884-1963) cu poemul Pe Decindea Dunării în pagina tematică, Poeții în peisajul românesc, Ion
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
apare constant și îl puteți regăsi chiar și în ultimul număr: Andrei Codrescu. Am căutat să văd dacă nu cumva, în interesul pe care acest scriitor îl stîrnește în rîndurile publicului american, se regăsește interesul politic față de România de la începutul deceniului trecut. Se știe că Andrei Codrescu s-a reîntors atunci în țară și a scris apoi o carte, The Hole in the Flag: a Romanian's Exile Story of Return and Revolution. Titlul acesta vorbește de la sine despre entuziasmul și
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
să se fi lăsat cucerită de o forță autentică ce avea nevoie pur și simplu de un instrument. Același critic despre care aminteam înainte scria despre a formidable command of the language pe care acest alogen o afișează de cîteva decenii cu un orgoliu care nu-i caracterizează în general pe românii din afară. Comparația cu Cioran e inevitabilă, doar că în cazul lui Andrei Codrescu nu se simte nici un fel de încrîncenare și nici un travaliu istovitor. Cei opt ani chinuitori
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
toate perioadele de creație ale poetului. Aranjamentul e cronologic, în funcție de locurile în care autorul a trăit și a scris. Faptul nu e întîmplător, iar explicațiile biografice au un rost bine stabilit. Sînt cinci locuri în funcție de care se înșiră poemele: New-York-ul deceniului șapte, apoi San Francisco, Monte Rio, Baltimore și, în ultimii ani (pînă în 1995), Baton Rouge și New Orleans, o migrație "în stilul tribului Hopi, de la Est la Vest, de la Vest la Est și din Est în Sud". Primul grupaj
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
la o formulă de conducere care în Europa ultimului secol a dat roade excelente. în felul acesta, imaginea primului Franco - dictatorul crud, care și-a târât țara mai întâi într-un război civil, apoi într-unul internațional, făcând, pentru multe decenii, din tărâmul lui Don Quijote un ciumat al Europei. Sunt semne că dl. Iliescu se îndepărtează vizibil de viața politică propriu-zisă. Prezidentul și-a creat la Cotroceni o lume paralelă, o veritabilă Curte dominată de mondenități și de mărunte evenimente artistice
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
Virtuozii din București etc.) și cei mai de vază interpreți români, inclusiv din diasporă, precum și cei doi laureați ai Concursului precedent. Și cu asta am ajuns la Concurs. După o traiectorie zbuciumată (inițiat cu succes în anii '50, desființat în deceniul următor din motive de culise, reînființat după 1990 cu organizare precară și rezultate pe măsură), el este în fine relansat. Numărul celor înscriși nu este foarte mare, doar suficient; dificultatea repertoriului cu o paletă largă de stiluri, cu piese impuse
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
vor trebui să cumpănească într-o luptă strânsă. O altă fațetă a Festivalului contribuind și ea la imaginea cât mai exactă și aprofundată a personalității enesciene este Simpozionul de muzicologie, care și el are o istorie veche deja de peste 2 decenii sub egida Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. Ca și în alte dăți, temele cele mai interesante par a fi cele propuse de specialiștii noștri care s-au dedicat anume studiului enescian. Profesioniștii scrisului muzical se vor mobiliza și pentru alcătuirea unei
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]