KorAP: Find »[drukola/base=demnitar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...88 89 90 ...374 >

9,342 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

al imobilelor de pe traseele stabilite; verificarea clădirilor aflate în construcție, în stare incertă și a locurilor favorabile lunetiștilor sau actelor teroriste (case părăsite, clopotnițe, guri de canal, de telefonie, podurile, pasajele de calea ferată etc.); interzicerea aruncării cu flori în demnitarii români sau străini; la imobilele cu mai multe ieșiri se va lăsa numai una singură, valabil și pentru pasaje; interzicerea închirierii de balcoane, ferestre, camere cu vedere către zone din traseul oficial al demnitarilor. Latura informativă a fost asigurată de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
etc.); interzicerea aruncării cu flori în demnitarii români sau străini; la imobilele cu mai multe ieșiri se va lăsa numai una singură, valabil și pentru pasaje; interzicerea închirierii de balcoane, ferestre, camere cu vedere către zone din traseul oficial al demnitarilor. Latura informativă a fost asigurată de Serviciul Poliției Sociale și al Informațiilor din Prefectura Poliției Capitalei, Direcția Poliției de Siguranță și Serviciul Secret de Informații, care au monitorizat activitățile organizațiilor politice de dreapta și de stânga pentru „aflarea intențiunilor” și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Mihail Stelescu, la 16 iulie 1936, de către foștii săi camarazi, fapt care a creat o stare de teamă la Palatul Regal și s-au luat măsuri sporite de pază a persoanelor și imobilului. O evoluție în doctrina pazei și protecției demnitarilor s-a petrecut prin adoptarea Instrucțiunilor nr. 40.591 din 30 iunie 1937, privitoare la Măsurile de pază, ordine și siguranță ce urmează a se lua de organele polițienești cu ocazia deplasărilor membrilor Familiei Regale, care au stabilit atribuțiile și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sesizeze autoritățile de siguranță locale. O dată cu declinul monarhiei constituționale și a discreditării partidelor politice, România a intrat pe drumul către un regim autoritar, așa cum exista în marea majoritate a statelor europene. În acest context, dispozitivele de pază și protecție la adresa demnitarilor au fost întărite și extinse. În pofida cercetării informative și a măsurilor represive luate de structurile specializate, acțiunile teroriste au continuat și au reușit să obțină unele succese de marcă. Organele de specialitate au reușit prevenirea și neutralizarea acțiunilor provenite din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Zelea Codreanu a decis dizolvarea Partidului „Totul pentru Țară”, în conformitate cu noile dispoziții ale autorităților. O lună mai târziu, la 26 martie 1938, Codreanu a trimis o scrisoare lui Nicolae Iorga, care s-a adresat autorităților pentru ofensă publică adusă unui demnitar aflat în funcțiune. În consecință, liderul legionar a fost trimis în judecată și, la 19 aprilie 1938, Tribunalul Militar l-a condamnat la 6 luni închisoare. În urma perchezițiilor la diferite sedii și locuințe, de unde au confiscat mai multe materiale, autoritățile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
privind cedarea Basarabiei și nordului Bucovinei (26 iunie 1940) și «arbitrajul» germano-italian asupra «diferendului» dintre România și Ungaria, tranșat prin Dictatul de la Viena (30 august 1940). Organele de informații ale D.G.P. au acționat profesionist în cazul oricărei amenințări asupra unor demnitari, indiferent de starea acestora. La 21 februarie 1939, primul ministru român, patriarhul Miron Cristea, a plecat în Franța pentru un tratament medical care să-i remedieze starea de sănătate, însă acolo a decedat, fapt petrecut la 6 martie 1939, în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
februarie 1939, primul ministru român, patriarhul Miron Cristea, a plecat în Franța pentru un tratament medical care să-i remedieze starea de sănătate, însă acolo a decedat, fapt petrecut la 6 martie 1939, în orașul Cannes. În mod normal, trupul demnitarului român trebuia adus în țară și înmormântat cu fastul potrivit rangului său. Președinția Consiliului de Miniștri a prezentat public programul funeraliilor naționale, unde erau prevăzute evenimentele (slujbele religioase), nivelul de participare, ordinea de prezentare și însoțire a convoiului mortuar, precum și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
eliberare și i-a primit pe ambasadorii Marii Britanii și Greciei din România, iar colonelul Jozef Beck, ministru de Externe, a refuzat să declare că membrii guvernului renunță la activitățile politice, toate acestea conducând la decizia autorităților române de dispersare a demnitarilor refugiați și menținerea unei supravegheri stricte asupra lor. Aceste sarcini au revenit Corpului de Jandarmi, atât pentru paza fizică a acestora, cât și din punct de vedere informativ. Primii doi oameni din statul polonez au fost cazați în Palatul Mihail

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pază „nu au la îndemână un mijloc de locomoție rapid” prin care să descurajeze un asemenea act. Raportul a avut efectul scontat și, la 27 iulie 1940, ministerul de Interne a interzis „complet orice deplasare din Snagov, vila Teodoride”, fostului demnitar de la Varșovia. Mai mult, începând din 22 iulie 1940, Serviciul Jandarmeriei a cerut Regimentului 2 Jandarmi „Bucegi” și Legiunii de Jandarmi Ilfov să raporteze telefonic, „în fiecare seară, până la orele 21,00” activitatea zilnică a celui supravegheat. Următoarele două săptămâni

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
procesul a durat o singură zi (11 iunie 1937). Nu a fost menționat sistemul de legătură al celor acuzați cu serviciul de spionaj străin pentru care lucrau, în condițiile în care starea „de suspiciune perpetuă” existentă în U.R.S.S. asupra demnitarilor nu permitea acest lucru decât, eventual, prin intermediari. Pe de altă parte, în cazul când serviciul de informații german, pretinsul beneficiar, a atras la colaborare pe cei nouă comandanți, de ce nu a reușit să obțină sprijinul unui lider din aviație

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în domeniul colaborării informative/contrainformative pe fondul restructurilor efectuate pe acest palier din vara anului 1940, abdicarea regelui Carol al II-lea a condus la noi reorganizări, care au anulat, parțial, delimitările și concordanțele stabilite. E.3. Paza și protecția demnitarilor Normele privind prevenirea și apărarea persoanelor aflate la conducerea statului nu au suferit modificări de substanță, însă după lovitura de stat a regelui Carol al II-lea măsurile de protecție au fost extinse și întărite. Brigada Mobilă din Corpul Detectivilor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
asemenea acțiuni să renunțe la puști, care îi încurcă în aglomerații și să fie înarmați doar cu revolvere. De asemenea, s-a observat că în timpul manifestărilor publice organele de ordine se află concentrate pe traseele stabilite, însă domiciliile și familiile demnitarilor rămân fără pază, astfel încât s-a propus o întărire a acestora în segmentul orar respectiv. Serviciul Poliției Sociale și al Informațiilor a emis, la 27 noiembrie 1938, un Ordin de Serviciu privind măsurile de pază, ordine și siguranță „cât mai

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pe stadionul „Principele Carol” (A.N.E.F.) au fost programate să se desfășoare manifestări grandioase pentru „Ziua Tineretului”, organizate de Straja Țării. Conform atribuțiilor, Serviciul Poliției Sociale și al Informațiilor a asigurat toate măsurile necesare pentru protecția liderilor români și a demnitarilor autohtoni și străini prezenți la manifestare. Au fost efectuate cercetări informative/ contrainformative asupra stadionului și împrejurimilor, precum și asupra persoanelor care lucrau sau locuiau în zonă. La porțile stadionului a fost dispus „cel mai sever control”, care să nu facă nici o

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și... a fugit. Un alt aspect extrem de important, constatat după producerea evenimentelor, s-a dovedit a fi și renunțarea la personalul Prefecturii Poliției Capitalei, Corpului de Jandarmi și Direcției Generale a C.F.R., toate cu atribuții în sfera pazei și siguranței demnitarilor. Astfel, la 21 septembrie 1939, în timp ce străbătea traseul de la Marele Stat Major spre casă, mașina lui Armand Călinescu a fost implicată într-o ambuscadă (o tamponare intenționată din spate, mașina primului ministru lovind o căruță), șoferul a oprit, iar legionarii

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la Senat și Camera Deputaților, nouă la Biroul de Siguranță din Gara de Nord, cinci la Biroul de Siguranță de la Aeroportul Băneasa, șase la Palatul Regal, iar opt reprezentau echipa de rezervă. La rândul său, Serviciul Secret a asigurat protecția contrainformativă a demnitarilor și a semnalat cazurile de vulnerabilități pe acest segment. Primul prilej l-a constituit ceremonia de instalare a rezidenților regali, la care au participat și membrii guvernului, ocazie cu care s-a constatat că circulația a funcționat „defectuos” la Alba-Iulia

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
usturător în cazul asasinării lui Armand Călinescu, prim ministru, ministru de Interne și ad-interim la Apărarea Națională. Eficiența și eficacitatea practică combinate cu o bună colaborare informativă interinstituțională nu au impus elaborarea de noi norme metodologice în privința pazei și protecției demnitarilor. În pofida nemulțumirilor sociale și a inamicilor politici, asupra regelui Carol al II-lea nu a avut loc nici măcar o tentativă de atentat. După abdicare, în trenul care îl transporta peste graniță, fostul suveran a fost ținta unor tiruri de arme

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
tiruri de arme trase de legionari, dar care nu au avut efectul scontat, garda trenului ripostând eficient. În noile condiții politice interne, inaugurate în septembrie 1940, structurile informative/contrainformative au continuat să-și facă datoria și să colaboreze în vederea protecției demnitarilor români. CAPITOLUL IV ORGANIZAREA ȘI ACTIVITATEA SERVICIILOR DE INFORMAȚII/ CONTRAINFORMAȚII ÎN GUVERNAREA MAREȘAL ION ANTONESCU (septembrie 1940 - august 1944) IV.1. Situația politică internă Numirea generalului Ion Antonescu în funcția de prim-ministru a reprezentat singura soluție viabilă pentru salvarea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
București, fapt ce „a nemulțumit” organele militare germane. Aceste date au fost transmise în copie și S.S.I., care avea în atenție cazurile de sabotaj britanice organizate pe teritoriul României. Primele măsuri anunțate de guvern, printre care și controlul averilor foștilor demnitari, au avut un ecou favorabil în rândurile conducătorilor P.N.Ț. și P.N.L., ale căror afirmații au fost prezentate, la 10 septembrie 1940, primului ministru. Două zile mai târziu, după apelul către țară al generalului Antonescu, au fost reținute „în mod

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
dreapta, organizațiile studențești și sectele religioase; - Grupa II-a, cu atribuții asupra mișcărilor politice de stânga și mediul muncitoresc; - Grupa III-a, se ocupa de legațiile străine și minoritățile naționale; - Grupa IV-a avea misiunea de pază și protecție a demnitarilor. Printr-un ordin de serviciu (28 februarie 1941), subinspectorul Paul Avramovici a primit coordonarea Grupelor I-a și a II-a, ale căror sarcini trebuiau rezolvate în colaborare cu D.P.S. , iar subdirectorul Nicolae Ștefănescu a primit în atribuții misiunile contrainformative

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a reorganiza mișcarea. După 23 august 1944 și în perioada următoare, activitatea antilegionară a continuat sub altă denumire, însă personalul specializat în aceste acțiuni a fost păstrat și folosit, împreună cu sursele informative aflate în coordonare. D.5. Paza și protecția demnitarilor Noile condiții politice interne nu au schimbat substanțial modul de organizare și funcționare a măsurilor de pază și protecție pentru noii actori politici de la București. Corpul Detectivilor a rămas structura principală însărcinată cu prevenirea actelor violente la adresa demnitarilor autohtoni. La

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și protecția demnitarilor Noile condiții politice interne nu au schimbat substanțial modul de organizare și funcționare a măsurilor de pază și protecție pentru noii actori politici de la București. Corpul Detectivilor a rămas structura principală însărcinată cu prevenirea actelor violente la adresa demnitarilor autohtoni. La 2 decembrie 1940, cu ocazia participării regelui Mihai la defilarea trupelor germane pe Șoseaua Jianu, a fost alcătuit un dispozitiv de siguranță compus din 10 sectoare și încadrat cu 34 de funcționari. Participarea regelui, a primului ministru, a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Detectivilor a luat în primire întreg imobilul și a trecut la verificări informative „cu multă scrupulozitate” asupra personalului tehnic și de serviciu. În ziua spectacolului au fost înființate posturi de pază în exterior, inclusiv pe acoperiș, siguranța circulației pe traseele demnitarilor a fost asigurată de P.P.C., iar la controlul efectuat asupra invitaților au participat și ofițeri germani. Un alt eveniment important a fost participarea generalului Antonescu la investirea mitropolitului Bucovinei și a episcopilor de Huși și de Timișoara, petrecut la 13

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cercul de apărare și protecție personală al liderilor politici elaborând, în noiembrie 1940, Instrucțiunile nr. 37.307 cu privire la măsurile de ordine și siguranță a circulației trenurilor, automobilelor și vapoarelor cu care călătoresc M.S. Regele, M.S. Regina, Conducătorul Statului și Înalții Demnitari români și străini. Până atunci, în octombrie 1940, Inspectoratele de Jandarmi Alba-Iulia și Hunedoara au asigurat paza regelui de-a lungul traseului și în punctele „unde vizitează”, plus gărzile la obiectivele unde a înnoptat. Măsuri de ordine publică, inclusiv de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
8 decembrie 1940), Regimentul de Jandarmi Pedeștri a participat cu sarcini specifice la solemnitatea de la Mormântul Eroului Necunoscut. După evenimentele de la închisoarea Jilava (26/27 noiembrie 1940), tot Regimentul de Jandarmi Pedeștri a primit ordin să asigure paza unor foști demnitari, cunoscuți pentru opiniile/acțiunile antilegionare: Gheorghe Tătărescu, Constantin Argetoianu, Mihail Ghelmegeanu, general Constantin Ilasievici, Mihail Ralea, general doctor Nicolae Marinescu, colonel Victor Marinescu ș.a. La 7 martie 1941, generalul Constantin Z. Vasiliu a informat Cabinetul Militar al Conducătorului Statului despre

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
general al Jandarmeriei a cerut „să se soluționeze” problemele semnalate, pentru ca ofițerii respectivi să-și execute atribuțiile în mod eficient. În sarcina Jandarmeriei se afla și paza generalului Antonescu, însă măsurile se executau la ordinul generalului Ilie Șteflea, iar pentru demnitarii care se deplasau în teritoriu „se iau cuvenitele” măsuri de protecție. Prin Ordinul Circular nr. 31.633/11 aprilie 1942 au fost întărite măsurile de pază la adresa primului ministru în timpul deplasărilor în afara Capitalei. Cel de-al treilea segment de protecție

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]