2,957 matches
-
Pe șoseaua neasfaltată pe care mergem sunt trecute pe hartă localități mici, mai mult pentru poștă care e luată de aici de fermierii veniți de la depărtare mare de drum. Ne oprim puțin În orășelul Huron cu 11.000 locuitori. El denotă că În imensitatea câmpiei e o populație care vine aci pentru aprovizionare, populația fermelor și ranch-urilor. De aci ne Îndreptăm spre Pierre, capitala statului Dakota de sud. O școală cu 5 clase Într-o cameră. Rapid City. Monumentele celor
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pentru susținerea prețurilor. A doua zi, 4 mai, Înaintăm spre vest În marea câmpie a Dakotei. Pe marginea șoselei nici un arbore, nici o tufă, doar zeci de kilometri de sârmă 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 77 ghimpată denotă că undeva, departe, e un ranch. Niște puncte mici, mișcătoare, ne atrag atenția. Sunt herghelii de cai. O fântână acționată de vânt se profilează firav la orizont. Singura vietate ce se apropie de noi e un fazan pe care Îl
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de muncă. La ora 7 seara intrăm În Rapid City; e cel mai important oraș pe care Îl Întâlnim În Dakota de sud. Are o populație de 10.400 locuitori. Case clădite cu gust, străzi largi, curate, câteva hoteluri care denotă un centru turistic căutat. Domnișoara care ne-a tușit tot timpul Își cere scuze pentru deranj și face și gestul frumos de a ne invita la familia ei. Speriați de tusea ei continuă, am fost nevoiți să nu acceptăm. Rapid
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Turtureanu, Sandu Mățăoanu, Mihai Jianu, Paul Mărăcine, Barbu, Țurcanu, Pușcașu, Roșca și Gherman. A intrat în torturi după o singură zi și mărturisește că Țurcanu le-a spus că, după eliberare, vor ajunge șoferi, în cel mai bun caz, ceea ce denotă faptul că acesta cunoștea în detaliu planurile Securității în privința victimelor. A asistat la uciderea lui Cornel Niță, dar și a lui Alexandru Bogdanovici în camera în care a fost trimis după încetarea bătăilor, în luna aprilie. Prin iunie 1950 a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de îndoctrinare. Popa 'Țanu' spune despre el că 'se evidențiase prin felul sălbatec și bestial în care își bătea mai ales prietenii și foștii săi șefi, așa cum a fost cazul cu deținuții Moroianu Vasile, Păvăloaie Constantin, Bogdanovici Alex. etc', ceea ce denotă prăpastia în care căzuse Pătrășcanu și dorința de răzbunare. Pe 24 aprilie a fost mutat la camera 3-spital și afirmă că și acolo erau cărți și lideri ai deținuților: Păvăloaie, Jianu, Nistor, Andronic, Iosif V. Iosif. Conform înțelegerii cu cei
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Junimiștii, și cu atît mai clar mentorul Junimii, erau conștienți de pericolele comunizării asupra vieții spirituale, materiale și, nu în ultimul rînd, naționale. Traducerea și apoi publicarea de către Titu Maiorescu în două ediții, la zece ani distanță, a eseului spencerian denotă interesul stîrnit în epocă de acea lucrare; și ne explică, nouă, acum, prigoana la care a fost supus criticul în anii cincizeci din partea apărătorilor ideologiei marxiste din România sovietizată. Pentru acea perioadă, un neînsemnat emigrant, susținător al artei cu tendință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Sînt și autori prea harnici. Mălina Cajal a predat două poeme, apreciate ca insuficient lucrate. Și se continuă cu observații și îndrumări estetico-politice: "însăși faptul că poetul crede că poate scrie două poeme în aceeași săptămînă cu un asemenea subiect denotă o insuficientă conștiință profesională și chiar politică. Destul de des poetul adaugă o a doua expresie în paranteză. Cred că poetul ar trebui îndemnat să scrie o a treia versiune care să înglobeze tot ce-i bun în primele două și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să fie, o componentă fundamentală a acesteia, expresia ei majoră". Pamfil Șeicaru, nici în Scrisoare deschisă lui Mihai Sadoveanu, nici în Tudor Arghezi: tejgheaua cuvintelor, nu pune la îndoială marele talent al acestora. Cu un gust literar de necontestat, ce denotă o profundă cunoaștere estetică, își va denunța admirația față de înaltele virtuți artistice ale operei lor. Sadoveanu, spune Pamfil Șeicaru, s-a conturat, încă de la primul volum, așa cum va fi în tot ce a publicat ulterior, ca "un neîntrecut povestitor, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
milion de oameni în lagărele și închisorile sale, în numele "luptei de clasă" și al ideologiei marxist-leniniste, Divinul critic, în cronicile sale optimiste, își afirmă mîndria și bucuria de a trăi și participa la construirea noii epoci. În idilismul lor, cronicile denotă, din nefericire, o sinceritate deplină. Trăia cu știință, sau poate fără, într-o lume paralelă, desprinsă de realitatea terifiantă a vieții de zi cu zi, aflată sub teroarea comunistă, în care toată floarea intelectualității, întreaga elită românească, era decimată, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
victime ale lui Hitler și Stalin)! Este neîndoios faptul că românii Îl văd pe Antonescu altfel de cum Îl văd evreii. Mareșalul a condus războiul pentru reîntregirea României și a căzut victimă comunismului. De aceea, nu orice vorbă favorabilă despre el denotă azi antisemitism sau antidemocratism, asemenea atitudini caracterizându-i doar pe aceia (relativ puțin numeroși) care Întrețin un adevărat cult al mareșalului. Un alt punct sensibil În raporturile dintre români și evrei Îl constituie rolul acestora din urmă În primii ani
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mișcări stângace, care produc uneori câte un accident penibil (o farfurie sau un pahar făcute țăndări). „Esticii” se deconspiră și prin faptul că mănâncă multă pâine. Corinne Desarzens, scriitoarea din Elveția, îmi spune că felul acesta de a te alimenta denotă, după opinia ei, o anume vitalitate a esticilor, care îi deosebește de occidentali, „ființe leșinate și anemice”. Cultă, comunicativă și spontană, Corinne este tipul rar de intelectual simplu, necontrafăcut. Observația mea rămâne valabilă, chiar dacă nu sunt de acord cu această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
descoperi nici o idee critică, totul se desfășoară la modul festivist-encomiastic. Un spectacol cu o rețetă aproape halucinantă: muzică de Vivaldi, poeziile noastre, o coregrafie semierotică, șlagăre și folclor rusesc militarist. Totul la un loc. Un tablou foarte trist, dezgustător, care denotă o mentalitate falită. - Richard, îți propun să ne întoarcem puțin în timp și aș vrea să te rog să-ți faci un autoportret pentru cititorii revistei Contrafort. Te-ai născut în România și știu că ești în continuare legat sufletește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
universale a absolutului. Scop implicit al demersului inițiat aici, „factorii stilistici reprezintă niște factori modelatori ai spiritului uman, situat în orizontul specific al necunoscutului, care urmează să fie revelat prin creațiile de cultură”. Raportul lor de reciprocitate și arhitectonica ce denotă complementaritate formează „câmpul stilistic” al culturii românești tradiționale. Metoda aleasă în urmărirea ritualului inițiatic va demonstra coerența perfectă a acestui ansamblu de percepție artistică a lumii prin îmbinarea diferitelor forme de expresie, din diferite zone românești, într-o singură viziune
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
breasla pescarilor, sugerată de masa comună. Ipostaza eroului exprimă o tensiune interioară, dezlegată în următoarele versuri din baladă, ca simptom al „vremii de căsătorit”, adică al probei prema- ritale figurate de confruntarea cu tărâmul fabulos al Vidrosului. Poziția lui fizică denotă frământarea și o regăsim în orația plugușorului, în același context premergător incursiunii: „Domnul intră-n casă,/ Puse coatele pe masă,/ Să gândi-n sus,/ Să gândi-n jos,/ Să gândi la deal,/ Să gândi la vale,/ Gândi la negrul din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Olt). Planurile temporale dispuse în acest fragment revelează un joc rafinat cu dimensiunile existențiale. Timpul profan, marcat de curgere și de dispunere cronologică, apare în text de două ori, dar nu aparține aceleiași receptări a evenimentelor. Primul perfect compus indicativ denotă instalarea sentimentului mistic, care îl însingurează pe fecior conform ritualului inițiatic și îl face să aibă un comportament atipic pentru un prinț: renunță la alaiul de vânătoare imperială. Același verb, care surprinde începutul unei alte etape inițiatice, apare la perfect
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de tip III, 66, Ciuta și puiul rău sfătuit, flăcăul se laudă direct animalului victimă, uciderea dublului său totemic semnificând pe lângă jertfa cosmogonică și o moarte simbolică a tânărului care trece într-un alt ciclu existențial. Agresivitatea pe care o denotă cerbul când îl provoacă direct pe flăcăul cu funcție cosmocratoare se răsfrânge asupra spațiului ordonat și considerat sacru în mediul social: „Tună cerbu di la munte/ Junelui bun,/ Pă frânturi,/ Pă curmături/ La gutăia luncilor/ Rupsă gardu stobărat/ Și în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
I(11), sugestie dată de cufundarea în apele mitice bogate în pește și vidre, după cum arată și toponimul. Balada începe cu o masă rituală (specifică breslei pescarilor), la care flăcăul nu poate participa înainte de pescuitul arhetipal. Descrierea, luxuriantă în sine, denotă și o încărcătură de factură creștină, pentru că peștele „devine simbolul mesei euharistice, unde apare adesea alături de pâine”: „Numai cigă și postrugă,/ Galbină de caracudă/ Și misedru d-ăl mărunt/ Sta pă masă năsăditî/ Că d-ala i-en baltă mul’.../ Șalăiaș
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
traseul inițiatic și îl îndeplinește după datele rituale: „ - Ei, eu sunt fata împăratului cutare, m-a răpit zmeul și m-a adus aici, de e vai de mine ce viață chinuită duc, dar ce să fac? (Mihăilești - Giurgiu)”. Interogația retorică denotă acceptarea stării de crisalidă, pentru captarea forțelor specifice sacrului și, în același timp, creează la nivel narativ pretextul „salvării” și aducerii în social, ca mireasă aleasă a eroului civilizator. Naramza, fecioara cu nume de rod, deretică pe ascuns în casa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cî: - Țăș’ un cot, laș’ o palmî, iar mai țăș’ un cot, iar mai laș’ o palmî. - Tatî, cum vini asta? - Nu! Așa faci cum îț’ zâc eu!” (Vădeni pe Prut - Galați). Pânza întreruptă stârnește râsul femeilor la râu, fiindcă denotă nepricepere. Ridiculizarea fetei este însă motivată de autoritatea paternă agresivă ca un preambul la căsătoria incestuoasă, puternic dezaprobată de comunitate. De fapt, pânza certifică statutul incomplet al fetei de măritat, ea a împlinit vârsta inițiatică, însă țesătura ei nu poate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la fluierari,/ Mațăle la strunari,/ Unghele la păhărari,/ Bălegar la grădinari./ El nimica nu-ș luară/ Luă limba ș-un rărunchi/ În basma lenvăluiară” (Costache-Negri - Galați). Diferența între cerb și ciută este cea dintre animalul ghid și animalul belșug. Sacrificarea cerbului denotă simbioza eroină - vânat, în timp ce împărțirea ciutei construiește o „societate”, nu doar o imagine în miniatură a cosmosului: „Cu cita m-alăturai/ În subsuoară mi-o luai./ Pe mal negru o-aruncai,/ Îngenunchi d-o-ngenunghiai./ Dădui sânge câmpului,/ Iar pielea târgului,/ Tăbăcari
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
întâlni la fiecare pas prin centrul Orașului regilor, unde reședințele pompoase ale viceregilor, ale nobililor legați de casa regală alternează cu mulțimea de biserici, peste douăzeci numai în "Lima Antică". Fațadele și curțile interioare cu scările pompoase ale fostei protipendade denotă opulența nemascată a celor ce, cu dreptul conchistadorului, își însușiseră, prin mânuirea săbiei și a armelor de foc, bogățiile seculare ale indigenilor, pe care în marea lor majoritate le trimiteau familiilor lor din peninsula iberică, dar își opreau suficient pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pilelelor uzate (cu tot ceea ce presupunea întregul proces tehnologic specific - înlocuirea dinților vechi și recălirea pilelor). Dimesiuni asemănătoare avea și clădirea rotăriei, unde erau strunjite bandajele roților și erau efectuate alte operații la osiile montate. Era un alt amănunt care denotă grija cu care era gândit fiecare detaliu. În cea mai mare parte, atelierele erau pavate cu calupuri de lemn montate pe beton. Excepție făceau acele secții unde existau pericole de incendiu și acolo lemnul era înlocuit cu pământ bătătorit. Fierăria
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de pace. Administrația locală nu a fost întotdeuna bine privită de localnici, care au considerat că nu le îndeplinește promisiunile din campanie. Nu o dată, presa locală, de la începutul secolului al XX-lea, lansa acuzații dure, (uneori informațiile erau exagerate, ceea ce denotă campania electorală) fondate pe „o nepăsare incalificabilă”. Gazetarul, foarte probabil, din opoziție, nu avea menajamente la adresa conducerii orașului, care, în viziunea lui, era „atât de îngustă în vederi încât provoacă pe lângă compătimire dar, și o ilaritate generală; și la județ
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
septembrie 2009 MEDICINA ANCESTRALĂ ÎN SPAȚIILE ETNOGEOGRAFICE ALE MOLDOVEI. DESPRE UNELE IPOTEZE Un număr important de piese descoperite în zona Cucuteni care se întinde pe o suprafață considerabilă, pe întinderea Moldovei și Basarabiei atestă existența unor preocupări și obiceiuri care denotă realitatea unei practici și sugerează unele concepții despre patologie, atât referitoare la patologia umană, cât și la aceea a animalelor. Cu cât avansează explorările, cu atât se înmulțesc dovezile în preistoria Moldovei existau, în mai toate epocile ancestrale, de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fi insuficient de justificat să atribuim acestor elemente tradiționale un rol de legătură între ceea ce a fost medicina la Cucuteni. Elementele zoomorfe și antropomorfe descoperite la Cucuteni (în mai multe din fazele culturii Cucuteni) s-au transmis ca laitmotive care denotă respectul pentru imaginea femeii obeze, cu sâni foarte mari, sugerând probabil nu doar preferințe estetice, dar și convingeri despre anume relații somato-medicale. Paleoosteologia nu permite, cum s-a întâmplat în cazul altor numeroase explorări arheologice, elemente de oarecare semnificație. S-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]