3,167 matches
-
pe care o am, după satul natal, după casa părintească și familia în care mi-am petrecut copilăria, după tovarășii de joacă și de năzbâtii, împreună cu care mi-am însușit alfabetul vieții, după școala friguroasă și sărăcăcioasă în care am deprins buchea cărții, și care a constituit pentru mine rampa de lansare spre învățătura înaltă, după câmpurile pe care pășteam animalele sau participam alături de ceilalți membri ai familiei la muncile agricole, după aerul pe care îl respiram în lărgimea Iticașului, a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
unor rezultate bune și foarte bune pe termen lung. Curățenia corporală, îmbrăcămintea îngrijită, aspectul frumos al cărților și caietelor au fost lucruri care ne-au preocupat în permanență pe toată durata școlarității. Ne-am convins că acei copii care sunt deprinși de la vârstă fragedă să presteze mici treburi gospodărești ce solicită efort fizic, îndemânare, disponibilitate psihică, atenție și voință, se dedică și învățăturii cu interes, dragoste și stăruință, devenind elevi buni și foarte buni. Micile sarcini pe care le primesc preșcolarii
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
sfârșitul procesului; ea este însuși procesul, căci omul nu este un obiect al educației, ci subiectul. În învățarea-proces, subiectul nu se vrea o sumă de obiecte, o însușire, posesie de exteriorități, ci o asumare a valorilor ființiale pentru el; astfel deprinde valorile, virtuțile, se deprinde pe el însuși, forma sa lăuntrică și, totodată, proiectivă în orizont nelimitat, în conformare, relație rezonantă și rezonabilă cu „ceilalți”. Cu natural talent (Kant), conform principiului măsurii în toate pe care și l-a ales/asumat
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
însuși procesul, căci omul nu este un obiect al educației, ci subiectul. În învățarea-proces, subiectul nu se vrea o sumă de obiecte, o însușire, posesie de exteriorități, ci o asumare a valorilor ființiale pentru el; astfel deprinde valorile, virtuțile, se deprinde pe el însuși, forma sa lăuntrică și, totodată, proiectivă în orizont nelimitat, în conformare, relație rezonantă și rezonabilă cu „ceilalți”. Cu natural talent (Kant), conform principiului măsurii în toate pe care și l-a ales/asumat drept vector al vieții
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
lui Dănilă Prepeleac!...Bocănește el cât bocănește, când brrr! Cade copacul peste car de-l sfarâmă și peste boi de-i ucide.”. Acesta este momentul hotărâtor care-l va înscrie pe drumul cunoașterii gnoseologice, unde va trebui sa probeze ceea ce deprinsese: să facă diferența între minciună și adevăr, bine și rău, cantitate și calitate, concret și abstract, esență și aparență, dar, mai mult decât atât, să știe să le valorifice în situațiile în care viața îl pune. Etapa cunoașterii gnoseologice este
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
ce m‑am bazat vorbind despre cei „20 de ani”" Într-un interviu acordat directorului ziarului Le Figaro în 22 ianuarie 1990, estimam că în România viața socială de după revoluție se va echilibra în 10 ani, dar că, pentru a deprinde democrația, românii vor avea nevoie de 20 de ani. Declarația a șocat opinia publică și au urmat o ploaie de etichetări din bogata recuzită a presei noastre libere, ba chiar și amenințări dintre cele mai terifiante. Nu-mi amintesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]
-
cu brațele Încrucișate și cu bărbia sprijinită pe degetele mare și arătător. Un gest neobișnuit, plin de afectare, mai potrivit cu palatele elegante din Londra decât cu o străduță Întunecoasă din partea veche a Madridului, dar la el probabil uzual; ca și când era deprins să ia adesea poze Îngrijite În fața oamenilor. Așa alb și blond cum era, avea aerul unui fante sau al unui curtean; dar adevărul e că se bătuse cu dibăcie și curaj, ca și tovarășul lui de drum. Manierele lor, observă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
picioarele jandarmilor, storcând cârpa între degete, să nu i se vadă tremurul mâinilor. Păi, ziceai că nu-i din alea... Ia mai las-o moartă, șefule! interveni pe neașteptate Invalidul, înălțându-și capul din ziar. Vocea lui autoritară și aspră, deprinsă cu comenzile militare, îl făcu să amuțească pe plutonier. M-am plictisit de-atâta trăncăneală. Ce ai cu femeia? Las-o să-și vadă de treabă, să termine podelele, și nu te mai lega nici de noră-sa, că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
acolo și ce să facă? în ce fel s-o ajute? Domnu! Domnu!... Dinăuntru nu se auzi nici o mișcare, nici o voce. "N-a venit încă, își spuse. Dar de ce? El vine devreme. Ce s-a-ntâmplat?" Clipi mărunt, să se deprindă cu umbra, și-l văzu singur în toată hardughia, părând și mai goală acum, dimineața, în harababura, dezordinea și murdăria de peste noapte, de la închidere, cu urmele proaspete ale celor plecați, și mai singur, ca un paznic al singurătății oarbe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
90%. Adevărul este că, noi, ăștia striviți în cele 17 procente rămase, ar fi trebuit să ne dăm seama de involuția cu pricina încă de la alegerile din 1990 și 1992. Când, ani de-a rândul, o țară întreagă s-a deprins să fure de la fabrică, să facă troc, să practice corupția reciproc, să considere fărădelegea ca lege suprem-infailibilă, să „se descurce“ la foc mic, sub coviltirele șatrei, cu meditațiile ca învățământ paralel ș.a.m.d. - pe scurt: să supraviețuiască și nu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
gogoși sau baclavale. Am umblat toată copilăria în pantaloni burlănoși, trenin guri cârpite, fesuri cu ciucur, cămăși roase la gât și teniși găuriți, total in diferent la sfintele cutume ale micii bur ghezii inter belice. Tot așa, n-am fost deprins cu buna cumpătare (care nu e totuna cu sărăcia resemnată), cu chibzuința în toate, cul tul slujirii și al economisirii. Când, în 1990, m-am împrie tenit cu niște francezi, m-a siderat naturalețea cu care ei își făceau planuri
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
libe ralism, adevăratul conservatorism și democrația creștină, de-o parte, - și socialismul cotropitor care vine dinspre Europa să umfle pânzele fesenismului moldovalah. Stăm cu toții atârnați de neliniștea știrilor europene, ne exaspe rează criza iresponsabilității grecești (alintul narcisiac al unui popor deprins cu dolce far niente, cuplat, din neferi cire, cu teroris mul sindical și manifestațiile à la Mai 68-ul francez), ororile hooligan-ismului din spațiul britanic (văr bun cu glugismul negru tip racaille din banlieu-rile franceze), apetitul troțkist al „indignaților“ care
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
o nouă linie de ochelari de soare. Amportat de elanuri, mi-am părăsit în parcare instinctul de conservare și nu m-a mai deranjat nici una dintre zecile de tentative de vampirizare, ricanări sadice și sfredeliri verbal-răzbunătoare cu care m-au deprins până la greață târgurile anterioare. Ba dimpotrivă. M-am conversat cu Silviu Lupescu ca doi bătrâni lupi de mare tatuați de nenumărate harpoane. M-am lăsat alintat cu puerilă vanitate de „castelanele“ de la standul Editurii Vremea. M-am îmbrățișat cu Marta
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Am avut atunci un dialog (care ar trebui povestit cândva), la fel de halucinant pre cum cel purtat cu ÎPS Antonie Plămădeală, în mai 1991, la Sâmbăta... Pe de altă parte, debușând gazetărește în postceaușism la Cotidianul lui Ion-John-Iancu Rațiu, m-am deprins să colez Mediafaxul cu însăși ideea de profesionalism și perfectă eficacitate, cu informare deplină și imparțială, acoperire obiectivă, implicare totală, surse multiple și demonstrație verificabilă. Totul, la minut. Dacă m-am dus în cele din urmă la Gala Mediafax, în ciuda
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și nouă secole de întârziere universitară față de Centrul și Apusul Europei, uriaș handicap de civilizație. Timp în care am slujit și plătit la turci, trăgând cu ochiul (și trădând boierește) spre Rusia franco (sau ger mano)-filă, ori către austro-maghiarime, deprinzându-ne sadomasochist cu duplicitatea bizantină, jocul viene zo-budapestan și tranzacționalismul balcanic (salvator material, dar sinucigaș metafizic). Doi: persistența neomogenizării celor trei mari provi n cii cu amprentări seculare violent divergente - ruso-leșească în Moldova, germano-maghiară în Transilvania, turco-greco-bulgară în Valahia, ca să
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
decenii după întemeierea Catedrei de limba arabă a Universității București, alături de Yves Goldenberg și Nicolae Dobrișan. Dacă de la profesorul Goldenberg am învățat araba clasică și am înțeles că niciodată marii intelectuali nu vor fi rasiști, dacă de la Nicolae Dobrișan am deprins resorturile arabei vorbite, de la Nadia Anghelescu am înțeles, la cursurile de sintaxă, să medităm asupra structurilor și simbolisticii acestei limbi. Mi-au rămas pentru totdeauna în minte proverbele analizate pentru construcția lor și nu de puține ori îmi susțin argumentația
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
românești intrau în obiectivul cunoașterii, iar diagnosticul cădea implacabil: lipsa virtuților cetățenești la toate palierele, de la țara tăcută începând și până la noile elite politice. Posteritatea va relua și dezvolta în varii forme acest raționament. Soluțiile însă vor fi mereu altele. Deprinse din veacul al XIX-la să caute modele în afară, elitele românești vor traversa ciclic crize de adaptare: soluțiile din afară sunt gata făcute și nu rămâne decât să le studiezi și cultivi, pe când cele dinlăuntru presupun schimbarea fondului, probă de
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
complex, iar înlăturarea răului "nu atârnă de la bunăvoință, ci în cele mai multe cazuri de la adânca înțelegere a problemei" 11). Răul organic al filosofiei sociale liberale de la noi este înmulțirea claselor consumatoare și "scăderea claselor pozitive", dar cu deosebire demagogia ce a deprins oamenii "de-a spera totul de la schimbările politice, demoralizându-i sistematic, făcându-i lingușitori și servili către mărimile zilei, prefăcându-i adesea în denunțători și calomniatori" 12). Efectele perverse ale aplicării modelului liberal occidental la noi nu se regăsesc decât
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
mai ales atunci când ignoră acumulările organice și strivește personalitățile de altă opinie, personalități care, prin munca, averea ori cultura lor "au misiunea de a administra și de a face să crească rezultatele producțiunii unei societăți întregi" 17). Deoarece liberalismul "a deprins oamenii a spera totul" "de la schimbările politice și a instaurat o nepermisă extensie a politicului în dauna cultului valorilor morale și a eticii aspre a muncii, oricine dorește vindecarea răului "care bântuie țara noastră - credea Eminescu - va deveni mai mult
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
module: trei luni de ore, urmate de șase luni de stagiu la unitățile din teritoriu, după care se vor reîntoarce în bănci pentru alte trei luni. În acest timp, cursanții vor dobândi temeinice cunoștințe de legislație și limba engleză, vor deprinde tehnici de luptă și de tragere cu arma, urmând ca la finele cursului, care coincide cu sfârșitul anului 2006, să fie susținut un riguros examen de absolvire. Polițiștii de frontieră declarați promovați își vor începe efectiv activitatea ca și euroagenți
Agenda2006-03-06-BURSA MUNCII () [Corola-journal/Journalistic/284633_a_285962]
-
Hilfe din Timișoara, la început de an, prin Fundația Sancta Maria Hilfe se organizează un nou curs de calificare profesională-nivel I, în meseria de îngrijitor bătrâni la domiciliu. Acesta va avea o durată de 12 săptămâni, pe parcursul cărora cursanții vor deprinde atât cunoștințe teoretice, cât și practice, necesare pentru activitatea în domeniu. Persoanele interesate se pot înscrie până în 3 februarie, taxa fiind de 340 lei, care pot fi achitați în două rate, la începutul și la sfârșitul cursului. Informații suplimentare se
Agenda2006-03-06-BURSA MUNCII () [Corola-journal/Journalistic/284633_a_285962]
-
film văzut de cele două personaje în condiții speciale și un al treilea film creat de unul dintre ele sunt discutate însă îndelung. De fapt este vorba nu despre cinematograf, ci despre timp. Don DeLillo ne ceartă pentru că ne-am deprins să trăim atât de repede, încât nici nu apucăm să trăim cu adevărat. Ca să simțim că trăim (și să înțelegem ce trăim) ar trebui să ne schimbăm atitudinea față de timp, să-l rarefiem până la punctul de rupere, până la punctul omega
Ca în Psycho au ralenti by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6443_a_7768]
-
Israel, dar și în România. Persoanejele lui Mirel Brateș sînt oameni normali, nici învinși, nici învingători, care încearcă să-și găsească propria identitate socială și intelectuală într-o lume în care reperele și sistemul de valori sînt altele decît cele deprinse într-o experiență socială de cîteva decenii. Cei care știu cîte ceva despre viața lui Mirel Brateș (la mijlocul anilor '80 a fost unul dintre incisivii ziariști la cotidianul timișorean ,Drapelul Roșu", apoi, în perioada dementă a ceaușismului, înainte de a pleca
Viața ca un film by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10919_a_12244]
-
întunericul cinematografelor, în cafenele, cluburi de noapte, biblioteci publice, clădiri de poștă. în afară de ebraică, vorbea franceza și engleza, puțin românește și idiș. La nevoie, o rupea și în germană și în arabă. Purta aproape întotdeauna un costum gri, convențional. Se deprinsese să călătorească în lumea întreagă cu o valiză ușoară și un bagaj de mînă. își omora timpul stînd singur cu gîndurile lui. învățase să se mențină în formă cu ajutorul cîtorva exerciții ușoare de gimnastică matinală, al unei alimentații supravegheate cu
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
doar din amintiri, ci a și vitalizat-o, investind-o cu acea înțelepciune de a aborda fiecare partitură deopotrivă cu prudență și cu implicare. Aceasta înseamnă că "Pasdeloup" și-a prezervat cu tenacitate și acribie tinerețea de-a lungul deceniilor, deprinzând știința remanierii și restructurării la timp, știință care ar trebui învățată constant și care lipsește atâtor orchestre cu pretenții. O "Séquence paraliturgique" pusă pe muzică de Giovanni-Battista Draghi, alias Pergolese, compozitorul cu o existență atât de meteorică, mort la 26
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]