11,897 matches
-
colorectale, endometrale, ovariene, gastrice, pancreatice, laringiene, ale căilor urinare), manifestate până la vârsta de 50 de ani. Gena susceptibilității cu localizare 2p a fost desemnată fcc - acronim derivat de la „Familial Colon Cancer”- iar mai recent aceasta a fost desemnată hnpcc acronim derivat de la „Hereditary Non Polyposis Colon Cancer”, întâlnit în sindromul Lynch I. Descoperirea faptului că gena hnpcc este similară structural-funcțional cu gena mut-S de la bacterii, implicată în recunoașterea erorilor din ADN, a fost cea mai surprinzătoare din întreaga biologie moleculară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
colaboratorii săi (1986), efectuate pe linia celulară ERBT 34, derivată dintr-o neoplazie mamară, au arătat că aceasta are un cariotip extrem de stabil, dar alte linii celulare maligne au o evoluție cariotipică mai mult sau mai puțin rapidă, generând cromozomi derivați prin translocație ce devin markeri cromozomali de tipul dicentricilor (fig. 23.1). Cercetările lui Göhl (1985), pe linii celulare derivate din neoplazii mamare MDA MB 231 și MDA MB 435, au relevat că cromozomul 7, în linia 435, și cromozomul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
prezența unei benzi adiționale la extremitatea brațului lung al unui cromozom din perechea 9 (aproximativ egală cu segmentul care lipsea din cromozomul Ph1) - astfel că cercetătoarea a descoperit translocația reciprocă între cromozomii 9 și 22, în urma căreia rezultă un cromozom derivat 9q+ și cromozomul marker Ph1. În cazurile de leucemie Ph1 negativă nu a putut fi identificată remanierea 9q+, ceea ce confirmă faptul că în leucemiile Ph1-pozitive are loc translocația reciprocă t(9;22)(q34;q11), cu apariția cromozomului marker Ph1 și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cromozomul marker Ph1. În cazurile de leucemie Ph1 negativă nu a putut fi identificată remanierea 9q+, ceea ce confirmă faptul că în leucemiile Ph1-pozitive are loc translocația reciprocă t(9;22)(q34;q11), cu apariția cromozomului marker Ph1 și a cromozomului derivat 9q+ (fig. 24.1). Prin această translocație t (9;22)(q34;q11) este generată oncogena celulară bcr-abl din leucemiile Ph1+. Separarea regiunii deletate din cromozomul 22 se realizează în regiunea 22q 12, iar translocația în cromozomul 9 are loc în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
B ambele reprezentând tumori celulare difuze, mari, neclivate, s-a detectat translocația t(9;12)(p13;q21) (fig. 25.5). Analiza FISH a cromozomului 12, prin utilizarea unei probe ADB de satelit α, spre a determina compoziția centromerică a cromozomului derivat 12 a arătat că acest cromozom prezintă un centromer normal, iar punctul de rupere în translocație a fost situat în apropierea brațului scurt (9p) (fig. 25.6). În două cazuri de NHL folicular s-a identificat translocația t(9;9
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sub numele de small nuclear RNA și simbolizate snRNA (Valadkan și Manlex, 2000). Sunt identificate și alte tipuri de molecule ARN cărora li se atribuie roluri esențiale în funcționarea materialului genetic, precum componenta ARN a telomerazei și SRP RNA, acronim derivat de la signal recognition particle ce reprezintă un complex ribonucleoproteinic care recunoaște secvența semnal din proteinele destinate exportului celular, asigurând trecerea proteinelor prin membrana celulară. Recent, au fost identificate așa numitele microARN-uri (miRNAs), molecule foarte mici de ARN, de până la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tumori ce nu se diferențiază, se dezvoltă slab și mor de timpuriu; 4) cu plasmide Ri (de la Root Inducing) producătoare de rădăcini firoase, pe unele plante și tumori de colet, pe altele. Acestea au gene pentru agropină și au segmente derivate deopotrivă din plasmide nopalină și octopină (Lewin, 2000). Genele funcționale în bacterie codifică pentru replicarea plasmidului și pentru incompatibilitate, pentru transfer de material genetic între bacterii, sensibilitate la fagi și pentru sinteza altor compuși, dintre care unii sunt toxici pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pancreasului inelar, în special la nivelul Wirsungului sau căii biliare principale. Operațiile la care ne referim se pot realiza prin patru categorii de intervenții chirurgicale: 1. gastroduodenectomii proximale, cu sau fără rezecția pancreasului inelar și anastomoză gastrojejunală - operație radicală; 2. derivații biliodigestive externe și interne, transduodenale; 3. sfincterotomii wirsungiene sau wirsungo- jejunoanastomoze; 4. operații de derivație triple, digestive, biliare și pancreatice, rar indicate. 1. Gastroduodenectomia în stenozele duodenale doi prin pancreas inelar total Indicația acestui procedeu operator este dată atunci cînd
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
122 Fig. 51 - Diagnostic: Stenoză duodenală prin pancreas inelar total (P.I. t.) Fig. 52 - Operația: Rezecție gastrică distală în bloc cu duodenectomie proximală suprapapilară și pancreatectomie totală de pancreas inelar anterior și posterior, cu anastomoză gastrojejunală, termino-laterală (A.G.J.) c. Derivații biliodigestive externe sau interne Se cunoaște că inelul pancreatic total, sau uneori chiar și inelul pancreatic numai posterior, poate produce, pe lîngă stenozele duodenale, și compresiunea pe calea biliară principală, recte pe coledocul terminal, cît și pe porțiunea terminală a
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
anastomozante care, prin hiperpresiunea intracanalară pancreatică duce la leziuni canaliculare și la activarea fermenților pancreatici ce declanșează autodigestia pancreasului; - asocierea cu icterul mecanic a suferințelor bonturilor pancreatice este aproape obligatorie și aceasta prin două mecanisme: - refluxul conținutului digestiv al ansei derivate, conținut care nu-și mai revine în tubul digestiv de unde a plecat, datorită gurii de derivație biliodigestivă, strîmtă; rămînerea conținutului digestiv în canalul biliar principal duce, fie la angiocolitele acute sau chiar cu evoluție cronică însoțite de evoluția concomitentă a
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
în doze mari, au ameliorat situația, însă fără a da semne de rezolvare definitivă a bolii, ceea ce ne-a făcut să reintervenim (amintim că derivația bilio-jejunală era efectuată cu calea biliară principală, recte - canalul hepatic la nivelul bifurcației). Canalul biliar derivat fiind scurt (canalul hepatic de la bifurcație), din prima intenție, după ce s-a efectuat puncția căii biliare și s-a extras bilă intens purulentă, s-a practicat desființarea gurii de anatomoză prin derivarea canalului hepatic în jejun în aval de prima
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
schimbare a formei verbale care marchează trecerea de la o construcție tranzitivă la o construcție intranzitivă al cărei subiect este identic cu agentivul construcției tranzitive; antipasivul presupune destituirea pacientivului, absent sau recuperat ca oblic (Creissels 2004a); ● construcția antipasivă este o construcție derivată detranzitivizată, cu un predicat cu două locuri, aflată în relație cu o construcție tranzitivă al cărei predicat este același item lexical; obiectul direct din construcția tranzitivă este fie suprimat, rămânând implicit, fie realizat ca un complement oblic (Polinsky 2005); ● prin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Dixon reia discuția lui Keenan (1976) asupra subiectului, aducându-i următoarele critici: (a) unele dintre proprietățile identificate de Keenan derivă din definiția pe care a dat-o anterior Dixon subiectului; (b) cele mai multe dintre criteriile lui Keenan definesc categoria pivotului (structură derivată), și nu pe cea a subiectului (structură de bază), așa cum anunțase. S. R. Anderson prezintă o demonstrație destul de lungă pentru a ajunge la o concluzie "optimistă": în pofida diferențelor morfologice, noțiunea subiect este aceeași pentru limbile acuzative și pentru cele ergative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de verbe inacuzative, delimitând, din punctul de vedere al reprezentării lexico-semantice, trei mari clase de verbe intranzitive: (a) inacuzative a căror reprezentare lexico-semantică de bază este cauzativă/diadică și a căror structură argumentală conține un singur argument direct intern (inacuzative derivate) − cele care au pereche tranzitivă/cauzativă; (b) inacuzative care nu pot fi puse în relație cu verbe "mai primare" care să aibă două argumente interne (inacuzative primare); (c) inergative monadice, a căror structură argumentală conține un singur argument extern. În
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
voi intra în detalii în privința diferențelor dintre inacuzativele primare (prototipice) și cele derivate (unii lingviști nu sunt de acord cu existența acestei distincții − vezi infra, 5.3.), nici în legătură cu relația derivativă dintre varianta inacuzativă și cea tranzitivă a unui verb derivat, care va fi discutată în secțiunea referitoare la alternanța cauzativă − vezi infra, 5. 3.2.2. Clasificarea semantică A doua clasificare urmărește identificarea subclaselor semantice de verbe inacuzative. Borgonovo și Cummins (1999)13 au arătat că inacuzativele (telice) se împart
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vezi Capitolul 4). Esențial pentru definirea clasei am considerat că este criteriul semantic: argumentul unic este Pacient sau Temă (vezi infra, 4.2.1.). În Anexa 2 am grupat verbele inacuzative mai întâi după criteriul acceptării variantei tranzitive: primare și derivate (vezi supra, 3.2.1.). Al doilea criteriu este semantic (vezi supra, 3.2.2.); în funcție de acest criteriu, am identificat șase subclase semantice de verbe inacuzative. Ultimul criteriu este reprezentat de forma reflexivă vs nereflexivă sau acceptarea ambelor forme. 3
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
supra, 3.2.1.1.), se observă că nu toate verbele de schimbare de stare din limba română participă la alternanța cauzativă − numai cele derivate, nu și cele primare −, contrar generalizării propuse pentru engleză. Este adevărat însă că ponderea verbelor derivate este considerabil mai mare decât a celor primare. Deși în engleză, ca și în româna actuală, verbele din această subclasă semantică nu acceptă complementul intern, în româna veche erau posibile, marginal, construcții de tipul a adormi un somn (vezi Capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
internă și cele având cauză externă, autoarele citate au arătat, pentru engleză, că majoritatea verbelor inacuzative de schimbare de stare au cauză externă și doar câteva au cauză internă. Pentru română, observația ar putea fi reformulată astfel: majoritatea (toate cele derivate) pot avea cauză externă, dar pentru realizarea schimbării de stare este nevoie de anumite proprietăți ale subiectului verbului ergativ, respectiv ale obiectului verbului corespondent tranzitiv. De exemplu, în cazul unor verbe primare: este nevoie de anumite proprietăți pentru ca un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranzitiv. De exemplu, în cazul unor verbe primare: este nevoie de anumite proprietăți pentru ca un anumit lucru să se clocească dacă este lăsat la căldură sau să (se) mucegăiască, să (se) ruginească, să expire, să fermenteze etc.; în cazul verbelor derivate, situația este asemănătoare: este nevoie de anumite proprietăți pentru ca o substanță/materie să se aciduleze, să se acrească, să se altereze, să se depigmenteze etc., să (se) coclească, să (se) înverzească, să orbească, să paralizeze. 3.3.2.2. Configurație
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion trăiește la țară (inacuzativ); om trăit (toată viața) la țară. Observația că, în engleză, anumite verbe care exprimă configurația spațială acceptă utilizarea tranzitivă (vezi supra, 3.2.2.2.) poate fi reformulată mai "tare" pentru română: majoritatea verbelor (cele derivate) din această subclasă semantică acceptă alternanța cauzativă. 3.3.2.3. Mișcare direcționată: ● reflexive: a se apropia, a se cățăra, a se clinti, a se cocoța, a se deplasa, a se duce, a se îndrepta, a se întoarce, a se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion a zburat până la Londra ca să se întâlnească cu Maria; *omul zburat până la Londra. Deși în engleză relativ puține verbe din această subclasă acceptă alternanța cauzativă (vezi supra, 3.2.2.3.), în română observația nu este valabilă, numărul verbelor derivate fiind considerabil mai mare decât al celor primare. 3.3.2.4. Existență, apariție, dispariție: ● reflexive: a se ivi, a se rătăci (primare); a se absorbi, a se arăta, a se ascunde, a se caracteriza, a se contura, a se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se prelinge) este inerent, acesta neputând fi interpretat ca rezultat al vreunei operații lexicale sau sintactice, având în vedere perspectiva adoptată în această lucrare, și anume aceea că există verbe incuzative atât primare, cât și derivate. Se din structura inacuzativelor derivate (care reprezintă majoritatea verbelor inacuzative din limba română) poate fi considerat inerent numai în măsura în care prin inerent se înțelege "rezultat printr-un proces lexical" (având în vedere că am adoptat analiza verbelor inacuzative derivate în Lexicon); însă dacă se optează pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cât și nereflexivă), analiza trebuie diferențiată: pentru verbele primare (mucegăi, putrezi, râncezi, rugini, trece) se poate considera că avem a face cu un se inerent, verbele acestea fiind listate în Lexicon cu două intrări, una reflexivă, cealaltă nonreflexivă; pentru verbele derivate, se poate adopta analiza ca se inerent, cu observația formulată mai sus pentru verbele inacuzative derivate reflexive; opțiunea pentru analiza sintactică ar fi mai greu de acceptat și de explicat în acest caz. (b) În legătură cu cel de-al doilea aspect
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cele reflexive, a tipului de se care intră în structura lor: dacă pentru inacuzativele reflexive primare se poate accepta cu ușurință că se este inerent, pentru celelalte subclase sintactice există mai multe posibilități de analiză: se din structura inacuzativelor reflexive derivate poate fi considerat o marcă inacuzativă (numită și incoativă, dar acest termen nu acoperă toate situațiile), dacă se adoptă o analiză de tip sintactic, sau se poate considera, în spiritul analizelor adoptate în această lucrare, că este vorba de un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
formează un lanț, este marcat tematic. Din aceleași motive, și predicatele pasive sunt compatibile cu there. Avram (2003: 176) observă că numai inacuzativele prototipice pot apărea în construcția cu there, pe când cele care denotă o schimbare de stare definită/cele derivate nu acceptă construcția. Avram (2003: 179) atrage atenția asupra faptului că proprietățile aspectuale nu par a fi relevante în acest caz, cele două clase de inacuzative care acceptă construcția cu there fiind diferite sub aspectul telicității: verbele de existență sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]