4,974 matches
-
priceput în a înfăptui. 2.1.8.13. Qarb: SOI și GG „aproape”; ASM „Apropiat”; Marr „propinquus”; RB și DM „șplusț près”; YA și Arb „near”. Într-un singur context faptul că Dumnezeu este aproape de om e sinonim cu desăvârșită cunoaștere a acestuia: Wa-laqad ƒalaqn" al-’ins"na wa-na‘lamu m" tuwaswisu bi-hi nafsu-hu wa-na≤nu ’aqrabu ’ilay-hi min ≤abli al-wardi (50, 16/15): „Noi l-am creat pe om și Noi stim ce-i șoptește sufletul său, căci
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
El dă fiecărei fapturi formă, îi stabilește compoziția, dimensiunile, aspectul. Comentatori precum Ghaz"l mai adaugă și faptul că acest aspect este frumos 130. Semnificații de bază: făuritor, dătător de formă. 2.1.9.5. al-Bad‘: SOI „Făcătorul”; ASM „Făcătorul desăvârșit sal cerurilor și al pământuluiț”; GG „Ziditorul” (2, 117)/„Plăsmuitorul” (6, 101); Marr „Conditor”; RB și DM „Créateur”; YA și Arb „Creator”. Apare de două ori în Coran, în expresia Bad‘ al-samaw"ti wa al-’arð (2, 117/111; 6
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
deoarece creează fără model prealabil. Traducerea nu e nevoită să caute un sinonim pentru „creator”, fiindcă acest nume nu e situat într-o serie sinonimica. S-ar pune, eventual, problema redării conotației de inedit. Traducerea ASM încearcă acest lucru adăugând „desăvârșit”, insă termenul e prea vag. Sugeram parafrază: „Cel care a pus început cerurilor și pământului”. Semnificații de bază: creator, inițiator. 2.1.9.6. al-F"”ir: SOI „făcătorul”; ASM și GG „Creatorul”; Marr „Conditor”; RB și DM „Créateur”; YA „the
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
prin excelență este inexistentă, iar lumină prin excelență este All"h, izvorul a tot ce exista 139. Semnificații de bază: cel care arată limpede și călăuzește. 2.1.13. Bun, milostiv Este un câmp vast, al treilea că dimensiuni, după „Desăvârșit/ transcendent” și „Știutor”, atât în privința numelor pe care le cuprinde, cât și în privința ocurentei acestora. 2.1.13.1. al-Ra≤m"n, (al-)Ra≤m: SOI „cel milostiv, îndurat”; ASM „Cel Milostiv, Îndurător”; GG „cel Milos și Milostiv”; Marr „Miserator
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
4), „juste” (BJ); „just” (RSV). În majoritatea contextelor este atribut sau predicat: Hațțór tamm pa‘alÄ k kol der"k"yw mišep"” ’Pl ’emón"h we ’Qyn ‘"wel țaddq we y"š"r hó’ (Dt 32,4): „Stâncă: desăvârșite sunt lucrările sale; toate cărările sale sunt dreptate; Dumnezeu credincios și nu este în El nedreptate, drept și nepărtinitor este El.” (t.n.) Țaddq ’att"h YHWH we y"š"r mišep"”eyk" (Ps 119,137): „Drept ești Tu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fidèle” / „Dieu de vérité” / „Dieu de vérité” (BJ); „a God of faithfulness” / „faithful God” / „the God of truth”. Contexte: Hațțór tamm pa‘alÄ k kol der"k"yw mišep"” ’Pl ’emón"h we ’Qyn ‘"wel... (Dt 32,4): „Stâncă: desăvârșite sunt lucrările sale, căci toate căile sale sunt dreptate; Dumnezeu credincios și nu este în El nedreptate...” (t.n.) Be-y":k" ’apeq: róƒ p": Ö" ’ÄÖ YHWH ’Pl ’emeÖ (Ps 31,6): „În mână ta încredințez duhul meu, căci Tu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
SC); „Dumnezeu” (Blaj); „Dumnezeu”, „ajutorul” (Ps 18,14) (BVA); „Stâncă” (G-R); „tăria” (BS); „Stâncă” (C); - (LXX241); „Petra” (Vg); „le Rocher” (BJ); „the Rock” (RSV). Contexte: Hațțór tamm pa‘alÄ ’Pl ’emón"h we ’Qyn ‘"wel... (Dt 32,4): „Stâncă - desăvârșite sunt lucrările sale. Dumnezeu credincios și nu este în El nedreptate...” (t.n.) Țór yel":ek" teš wattišek" ’Pl meholelek" (Dt 32,18): „Ai părăsit Stâncă cea care te-a născut și ai uitat pe Dumnezeul care te-a întocmit
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Cel ce v-a chemat este sfânt, fiți și voi sfinți în toată purtarea voastră” (C) vizează desăvârșirea morală a destinatarilor scrisorii. Este sinonim cu îndemnul lui Isus din Mt 5,48, unde despre Tatăl se spune că este téleios, „desăvârșit”. 3.2.1.5.3. ho agathós: „bun” (SC, BVA, BS); „cel Bun” (G-R); „Binele” (C); „le Bon” (BJ); „good” (RSV). În Mt 19,17 și păr. Mc 10,6; Lc 18,19, Isus afirmă că numai Dumnezeu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
care edițiile moderne ale Noului Testament o pun între ho mártys și ho pistós, toate traducerile citate le-au transferat că pe o expresie sudata: astfel pistós ajunge să conoteze de fapt fidelitatea mărturiei. Semnificații de bază: cunoscător și revelator desăvârșit al lui Dumnezeu. 3.2.2.12. Vrednic de încredere 3.2.2.12.1. alQthes/alQthinós: „adevărat” (toate traducerile românești citate); „Verus” (Vg); „vrai” (BJ); „true” (RSV). - Hristos afirmă despre sine că este alQthes în În 7,18b: ho
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
îl numește pe Dumnezeu W"si‘: „Oriunde v-ați întoarce, veți afla fața lui Dumnezeu, căci El este Cuprinzător, știutor.” (2,115) (GG) Pe de altă parte, în psalmul citat, ideea de atotprezență se împletește și cu aceea de cunoaștere desăvârșită, ambele exprimate de numele coranice Mu≤” (2.1.8.5.) și Muqț (2.1.8.15). 4.3.7. Karm (2.1.5.11.) nu are corespondent biblic, dar toate posibilele sale semnificații: „darnic/mărinimos”, „nobil”, „vrednic de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nici pentru cel care nu-și va fi dat o îndestulătoare sârguință! Grozave ar fi într-adevăr, în acest caz, uneltele! Așadar - am zis eu - cu cât mai importantă este treaba paznicilor, cu atât ar fi mai trebuincioase cea mai desăvârșită eliberare de celelalte ocupații și cea mai mare sârguință. 10. Mobilitatea socială (Republica, 423c-423d) (Socrate) ... dacă dintre paznici s-ar naște vreun copil nevrednic, să-l trimită în altă clasă, iar dacă printre ceilalți s-ar naște vreunul vrednic, să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cumplite sunt aceste istorii! 12. Educația paznicilor (II): cenzurarea imitației dramatice (Republica, 395b-396a) (Socrate și Adeimantos) Dacă mai ținem la ideea noastră de mai înainte, anume că trebuie ca paznicii noștri, slobozi de orice altă ocupație, să fie doar artizanii desăvârșiți ai libertății cetății și să nu se îndeletnicească cu nimic altceva care nu duce spre acest scop, ei n-ar trebui să facă nimic altceva și deci nici să imite. Iar dacă vor imita totuși, să imite din copilărie ceea ce
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nici o altă cetate nu ar putea fi fericită, nici la nivel particular, nici la cel public! b) Posibilitatea acestei uniri (Republica, 499b-499d) (Socrate și Adeimantos) ... Totuși am vorbit, siliți de către adevăr, fiindcă nu va exista nici cetate, nici alcătuire politică desăvârșite, nici bărbat asemănător, înainte ca vreo necesitate să lase, dintr-o întâmplare, asupra acestor puțini filosofi, nu răi, ci vrednici, numiți acum inutili, sarcina de a se ocupa de treburile cetății, fie că ar voi sau nu, iar asupra cetății
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
se pare, discursul de față nu consideră că educația constă în astfel de lucruri, ci socoate că ea este formarea copilului pentru virtute încă din copilărie, făcându-l pe acesta să năzuiască și să-și dorească să devină un cetățean desăvârșit, capabil să conducă și să se lase condus după dreptate. După câte cred, o dată definită o atare creștere, ea este singura căreia discursul nostru i-ar acorda numele de educație, iar pe cea care tinde spre dobândirea bunurilor, a puterii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de-a treia; iar alegerea să i-o lăsăm lui Cleinias sau oricui altcuiva care ar dori ca, participând la o astfel de opțiune, să păstreze, după înclinația proprie fiecăruia, ceea ce socotește ca bun din propriul său stat. Cea mai desăvârșită cetate și formă de guvernare și sistem de legi sunt cele în întreg cuprinsul cărora se respectă cât mai fidel vechea spusă cum că între prieteni toate sunt comune. Oriunde așadar există acum sau va exista vreodată starea în care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
rândul său o auzise de la Solon, marele legislator. Începe, așadar, în Timaios, să povestească istoria cea veche, dar se întrerupe curând, lăsându-l pe Timaios să descrie mai întâi felul în care Creatorul a construit Universul vizibil ca pe o desăvârșită și bună copie a Universului inteligibil. În ziua următoare, Critias va relua, în dialogul Critias (rămas neterminat), povestirea sa despre Atena arhaică și Atlantida - povestire care, în mod explicit, fusese declarată de Socrate „nu un mit plăsmuit, ci o istorie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
legea firii că „ceva în exces determină o schimbare în direcția unui exces contrar”, astfel și în cazul orânduirilor politice, atât la nivelul cetății, cât și al individului, va apărea în mod necesar „din suprema libertate (...) cea mai cuprinzătoare și desăvârșită robie”. Boala care cuprinde cetatea democratică și care o transformă în tiranică este produsă de către conducătorii îndrăzneți, „bondarii”. Asemănarea acestei etape a degenerării cu o boală ne certifică faptul că, pentru Platon, cetatea este asemănată cu un organism între părțile
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
poporul, să trimită în exil și să ucidă pe toți de o seamă cu el, va căpăta gustul crimelor, dar va fi considerat și dușman de către urmașii celor pe care i-a ucis. Inevitabil, el se va converti în tiran desăvârșit, sau „lup” după cum îl mai numește Platon, și va fi nevoit să își angajeze o gardă personală pentru ca el, „sprijinul poporului”, să nu fie ucis la rândul lui. Tiranul va avea ca strategie de conducere, la început, o atitudine demagogică
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pază pentru generațiile viitoare și, În consecință, să controleze comportamentul individual În aceste probleme. Argumentele eugeniste forțau discutarea căsătoriei În sfera biologicului și propuneau, fără ezitare, eugenia ca răspuns normativ la astfel de probleme: „Trebue pornit dela principiul că libertatea desăvârșită a procreației nu se mai poate admite astăzi”44. Unul dintre aspectele alegerilor conjugale pe care eugeniștii Încercau să Îl reglementeze chiar mai strict era cel al purității etnice, În special În cadrul populației urbane din Transilvania. Înainte de 1918, orașele din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
faptul că este o chestiune de bun-simț ca o ființă imperfectă, cum este omul, să nu Îndrăznească să intervină altfel decît cu respectul cuvenit față de natură, care ne oferă toate imperfecțiunile: „Geniul omenesc nu va putea nicicînd născoci invenții mai desăvîrșite ca acelea create de natură, În care nu lipsește nimic și nimic nu-i de prisos” (Leonardo da Vinci); „Natura este necruțătoare, iar cînd Încerci să-i calci legile este mai dură decît curtea cu juri, pentru că este mai logică
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
creșterea sărăciei, dispariția seninătății, bunul cel mai de preț. Or, o plăcere plătită cu un necaz nu mai e plăcere. După cum, aceste jubilări atât de frecvent contrare moralei dominante generează culpabilitatea și o conștiință încărcată. Adică negativitate curată. Modelul epicurianului desăvârșit? Călugărul franciscan care a renunțat la toate bunurile, la ceea ce reprezintă un scop în viața celor mai mulți dintre oameni... nu femei, nu bani, nu poftă de putere, doar aceea pe care o exercită asupra propriei persoane. Doar creștinul cunoaște voluptatea adevărată
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pregătire pentru moarte, desigur, dar și mai ales, ca pe cel mai plăcut mod cu putință de a profita de viață. întreaga autobiografie decurge din acest episod rândurile care urmează povestirii acestui accident sunt fundamentale pentru întreprinderea Eseurilor. Ca nominalist desăvârșit, Montaigne propune o lectură a vieții și apoi o povestire a ei - iar pentru aceasta, el caută să se descifreze pe sine însuși și cu aceeași ocazie, să se și edifice... 25. Dietetica trupului. Ce descoperă Montaigne în cursul acestei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu încetează să ne minuneze: inconștientul, pulsiunea morții, idealul eului, sublimarea, catharsis-ul, actele ratate denegarea - oricare ar fi cuvintele pentru a le numi... - îl reprezintă ca pe un filosof, un gânditor dar și ca pe un psiholog, un antropolog desăvârșit. 29. Ființa pentru moarte. Așadar, marea rațiune e trupul. Trupul, adică altceva decât asamblarea sumară de suflet imaterial și de carne concepută ca închisoarea acestui spirit. Concepția lui Montaigne despre trup e mai fină, mai radical postcreștină decât și-ar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
apese pe trăgaci... -2Hedonistul asasinat. Protarh joacă de la un capăt la altul rolul prostănacului. Intervențiile lui se rezumă la vreo zece rânduri într-un dialog de o sută cincizeci de pagini. Iar luările lui de cuvânt strălucesc printr-un ridicol desăvârșit: el nu înțelege, cere să i se repete, repetă el însuși, întreabă pentru a fi sigur că a înțeles, lasă întrebările fără răspuns, răspunde alandala sau prea tarziu. Când ia cuvântul, o face pentru a aproba, a consimți, a valida
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lui Protagoras și ale altor câțiva - poate și ale lui Prodicos, printre aceștia. Patru kilometri dus, patru întors, Eudoxiu are tot timpul să mediteze pe drum la învățăturile auzite, la diatribele propuse sau la subiectele zilei. Când ajunge un înțelept desăvârșit, după călătorii în Egipt, el excelează într-un număr considerabil de domenii: matematică, astronomie, politică, legislație, medicină, inginerie. Autoritate de neocolit în domeniul numerelor iraționale și al mărimilor incomensurabile, el este recunoscut și pentru contribuții în materie de mișcare a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]