6,256 matches
-
al tensiunilor cultivate printr-o îndelungă pedagogie a excluziunii și a accentuării diferențelor, de care binevoitorii coloniști succesivi s-au făcut vinovați. Deși, să o precizăm imediat, Scholastique Mukasonga nu aruncă anatema asupra nimănui, păstrîndu-se, pe cît posibil, în zona descriptivului narativ, lăsînd interpretările și nerostirile pe seama sensibilității și înțelegerii fiecăruia. Notre-Dame du Nil nu e un roman revanșard sau revendicativ, nu cerșește milă, nu acuză direct și nu oferă soluții. Dincolo de tragedia colectivă se citește și drama individuală a exilului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
individualizarea unei noțiuni, devalorizarea unui concept, destructurarea unei descrieri, concretizarea unui proces, densificarea unui proces. Se observă astfel că, în practica discursivă, accentele se pot modifica, unele metonimii se pretează exploatărilor polemice, devalorizării obiectelor denotate, în timp ce altele conduc la amalgamuri descriptive, la recompuneri de natură subiectivă a diverselor cadre posibile sau la reconfigurări dinamice ale unui domeniu conceptual. Aceste accente, atât de diverse, pot spune multe lucruri despre relația modern postmodern, în funcție de posibilele poziționări discursive ale lor. O relaționare interesantă a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
reprezintă opțiuni valabile. Ca o consecință a criticii reificării postmodernismului se impune și considerarea conceptelor specifice lui drept constructe teoretice, care sunt utilizate pentru a oferi anumite interpretări. În acest sens, ele nu sunt neutre și nu reprezintă nici instrumente descriptive care să explice o stare de lucruri prestabilită. Chiar dacă afirmă că nu există nici un fenomen care să fie intrinsec postmodern, acest lucru nu trebuie interpretat ca o negare a realității sau a istoriei; dimpotrivă, "există fenomene sociale și istorice din
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fie prin manipulare), alții au încercat să susțină ideea dimensiunii argumentative a oricărui tip de discurs 537. Din ultima categorie, Ruth Amossy 538 consideră că există grade diferite de argumentativitate în orice tip de text, fie el polemic, informativ sau descriptiv și chiar textele care par a nu proba nimic conțin, de fapt, o componentă argumentativă. Acest lucru se întâmplă, susține autoarea, pentru că orice text este supus unei duble constrângeri care ține, pe de o parte, de regulile specifice genului căruia
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
globalizării piețelor de capital, autoarea le argumentează și prin aceasta, își pune în evidență contribuția la înțelegerea efectelor sale. Prezentând contribuțiile aduse de diverși autori la elucidarea unor probleme atât de complexe, nu s-a limitat la simpla lor prezentare descriptivă, ci le- a raportat mereu la fapte, apreciindu- le, de fiecare dată, în mod critic. Fiecare dintre cele patru capitole ne oferă un con ținut bogat de idei și informații științifice, prin care s-a urmărit prezentarea efectelor globali zării
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
traducător al Bibliei, la castelul unui conte misterios. Apariția totemică a unui urs înzestrat cu instincte sexuale antropomorfizate anticipează febra erotică a licantropiei care va scutura literatura horror în secolul al XX-lea și care va umple paginile de picturi descriptive coșmarești, à la John Fuseli. Dincolo de orice, este remarcabil talentul autorului de a conferi o certă aură de oralitate povestirilor sale, care se pot savura în jurul focului, într-o noapte ploioasă de toamnă. Într-adevăr, după cum observă și Albert J.
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ființă invizibilă, pe care primul dintre ei (deghizat, de altfel, în narator) reușește s-o imobilizeze. Finalul este, în mare măsură, previzibil, dar, prin aceasta, nu mai puțin intens: creatura se stinge de inaniție și este îngropată în grădină. Forța descriptivă a narațiunii și subtilitatea dialogurilor în care sunt angrenate personajele mă fac să-l privesc pe O'Brien ca pe unul dintre pionierii anticipației americane; dacă viața sa nu s-ar fi încheiat atât de repede, l-aș fi numărat, cu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
notație (din 8 mai, an neprecizat) care înregistrează o "zi admirabilă"48. Simplitatea aproape dezarmantă a începutului este sugestivă pentru maniera în care naratorul își va conduce firul epic. De fapt, efectul general al unei proze este determinat de materialul descriptiv al expozițiunii, iar Maupassant știe, cu exemplară siguranță, cum să pună în scenă totul. Martin Turnell observă, de altfel, că "începuturile se numără printre cele mai strălucite realizări" (1959: 202) ale prozatorului francez, de vreme ce "[f]iecare propoziție, fiecare cuvânt este
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de zăbrele la ferestrele casei nu pare o soluție de apărare eficientă (21 august): Am adus un lăcătuș de la Rouen și i-am comandat să facă la camera mea obloane de fier". Brusc, jurnalul, care, în pofida intermitențelor și a sincopelor descriptive, continuase într-un ritm destul de susținut pe parcursul câtorva luni, se curmă. Explicațiile suplimentare lipsesc, dar tensiunea narativă este susținută, spuneam, tocmai grație omisiunilor descriptive. Ultima însemnare este înregistrată, trei săptămâni mai târziu, la Rouen și are rolul unui epilog, îndelung
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
să facă la camera mea obloane de fier". Brusc, jurnalul, care, în pofida intermitențelor și a sincopelor descriptive, continuase într-un ritm destul de susținut pe parcursul câtorva luni, se curmă. Explicațiile suplimentare lipsesc, dar tensiunea narativă este susținută, spuneam, tocmai grație omisiunilor descriptive. Ultima însemnare este înregistrată, trei săptămâni mai târziu, la Rouen și are rolul unui epilog, îndelung așteptat de lectorul ros de curiozitate morbidă (10 septembrie): "Eram sigur că n-a putut să scape și l-am încuiat singur, complet singur
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
familiară. În pofida ezitărilor stilistice, cauzate de lipsa unui model cult, a limbii neașezate (care va rămâne neîmblânzită până în romantism) și a sufocantelor falduri etice ale narațiunii, proza lui Costin îi poate oferi lectorului curios de astăzi plăcerea descoperirii unor nestemate descriptive, ascunse neglijent în ganga puțin ofertantă a evocării istorice. Cele câteva oaze de teroare scripturală descrise și analizate demonstrează vocația de scriitor a cronicarului și anticipează dezvoltarea epică a literaturii române. 2.2. Teroarea naturală Din perspectiva naratorului, proza care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
exemplu înrudit, ca subiect, din cinematografia de artă ar fi reprezentat de pelicula în două părți a lui Serghei Eisenstein, Ivan cel Groaznic (1944-1958), dedicată domniei primului țar al Rusiei, un scelerat sifilitic. Dialogul sacadat și percutant, plasat între perioade descriptive tăiate în fâșii rezumative fine, accentuează impresia de dramatic, la care trebuie adăugate elementele de gesticulație punctate cu promptitudine de narator: "Râdea, mușchii i se suceau în râsul acesta și ochii lui hojma clipeau". În asemenea manifestări trebuie descoperiți germenii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
explicabil, din partea auditoriului. Ni se pare evident că această pirofobie stă la baza înspăimântătorului act sacrificial, care dobândește contururi maniacal-blasfematorii în finalul nuvelei. Proza debutează in medias res, cu imaginea unui hangiu îngândurat, în așteptarea diligenței. Cadrul static și elementele descriptive reduse proporțional favorizează evocarea: viața lui Leiba Zibal, deși lungă, nu a fost una fericită. Tinerețea i-a fost marcată de violență inexplicabilă și gratuită, iar incidentul petrecut pe când era băiat de prăvălie anticipează, ca o stranie prolepsă narativă, drama
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
constă în alternanța exces pluvial/cer senin, iar oamenii de la munte, deposedați de orice instrument științific de raportare la realitate, sunt tentați să acorde o importanță oraculară capriciilor elementelor. Decupat din context și citit cu ochiul antrenat al profesionistului, pasajul descriptiv al forțelor dezlănțuite pare o bine creionată pagină de literatură gotică, pe gustul unui Burke: "Muntele se învălui o lună întreagă în neguri și în ploi putrede; potecile se prefăcură în șuvoaie, iar din satele de pe vale nu se mai
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o figură de maleficus otiosus: un vrăjitor obosit, plictisit de povara nemuririi, care dezvoltă puternice tendințe suicidare. Dar să nu anticipez. Este evident, încă de la debut, substratul de basm al nuvelei, căreia i se aplică un strat viguros de identificare descriptivă de sorginte realistă. Rezultatul este un tablou rural descris convingător, nu vidat de tușe ale fabulosului straniu: În preajma unei păduri străvechi se privea în iaz moara lui Călifar. [...] Dincolo de moară începea Căpriștea: un pământ pietros, scorburos și plin de mărăcini
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
40 de capitole de mică întindere din cartea publicată în anul 1945 (15), Guénon a lansat o listă deschisă de contraste dintre civilizația modernă și civilizațiile tradiționale, din perspectivele cantitativului stimulat de scientismul și tehnicismul modernității și ale calitativului și descriptivului exprimat de tradiții. În capitolul al XV-lea, Guénon incrimina și "iluzia vieții obișnuite", care face din "bunul-simț" și "simțul comun" criterii ale înțelegerii reprezentărilor teoretice materialist-scientiste, "prin excluderea oricărui caracter sacru, ritual sau simbolic (că este privit în sens
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
despre sursele și organizarea lucrării de față. După cum observă M. Savage, scrie rile lui Benjamin care au ca temă lumea orașului pot fi în cadrate în câteva categorii. În primul rând, este vorba de scri eri cu caracter jurnalistic, oarecum descriptive, despre Napoli, Marsilia sau Mos cova (Neapel, scris împreună cu Asja Lăcis, 1924, Moskau, 1927, Marseille, 1928). În al doilea rând, o scriere importantă, Einbahnstrasse (1928) marchează trecerea spre o analiză a spațiului urban, cu referire la fenomenul supra realist și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
În pădure 26, pictura de sensibilitate religioasă a lui Nicolae Vermont sau Ipolit Strâmbu sau chiar într-o notă tragică fără invocarea unui context mitologic sau istoric precizat la câteva dintre picturile lui Kimon Loghi. Nota de mister, dizolvarea logicii descriptive într-o punere în scenă a indescifrabilului, cultivarea imaginilor sibiline care tulbură, fac loc simbolismului în pictură. Și acolo unde este privilegiat excesul ornamental, temele unei erotici neconvenționale, un senzualism marcat și prin stil sau exacerbarea unor états d'âme
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Art Nouveau"168. Se deschidea o astfel de oportunitate și pentru artistul român? În orice caz, Apcar Baltazar sesizează importanța simbolică a unei astfel de cortine, care să inițieze o schimbare de perspectivă în spațiul public cu privire la arta decorativă. Pasajul descriptiv merită redat în întregime: "Pe un fond care simulează o primă draperie, am distribuit în tonuri foarte discrete, aproape contopite cu culoarea generală a draperiei, capete de cocoși care ar putea să însemne "reclama", precum și semnalul unui sfârșit de noapte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
maladia i-o provoacă fratelui său se transferă în martiriul exemplar al lui Iisus Hristos, figură a suferinței și a redempțiunii. În prima situație, așa cum remarcă Virgil Vătășianu, cel care realizează o interesantă monografie a operei, pictorul urmărește un raport descriptiv, moartea dobândind sensul unei binecuvântări. "Personajele compoziției erau dela început determinate: unul din ele trebuia să fie fratele său, altul un demon în chip de înger, blând dar implacabil. Prima formulare a luat ființă încă din concepția realistă, căutând accentele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pare că-l impresionase: "Făcând portretul lui Eminescu, am căutat să-l reprezint așa cum el adesea obișnuia să stea în odaia lui tăcută lângă masa de brad și să cugete, să trăiască în lumea ce-o visa". Toate aceste detalii descriptive din poezia "Singurătate", nu apar în desenul lui Luchian. El optează pentru un alt decupaj ca text însoțitor pentru portret. Poezia eminesciană constituie cadrul adecvat trasării coordonatelor simboliste ale reprezentării, caracterul ei oniric-vizionar oferă premizele reflectării imaginii eminesciene sub semnul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o splendidă orhidee. În universul decadent al infernului, la femme fatale este asociată florilor răului, unei splendori malefice a luxurei. Florile fac parte deopotrivă din recuzita aulică a prințului întunericului, fără a-și pierde relevanța decorativă, într-o pură logică descriptivă. În plus, exotismul florilor răspunde arabescului ornamental și unei cromatici luxuriante. Caracterul eminamente floral al sexualității feminine este pus în evidență cu o mare finețe de Kolo(man) Moser, un maestru al artei aplicate în Design pentru o fereastră circulară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
USA, 2004, p. 31. 93 Ibidem, p. 31. 94 Ibidem, p. 60. 95 Ștefan Petică, Opere, ediție îngrijită de N. Davidescu, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", 1938, p. 406. 96 Léon Bachelin, Castelul Peleș. Schiță istorică și descriptivă, traducere de D. Stăncescu, Editura Librăriei Carol Muller, 1895, p. 69. 97 Carl Schorske, Viena fin-de-siècle. Politică și cultură, traducere de Claudia Ioana Doroholschu și Ioana Ploeșteanu, Polirom, Iași, 1998, p. 210. 98 Ibidem, p. 216. 99 Ibidem, p. 214
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
metode și deplasarea dinspre cuantificarea răspunsului care reproduce materia predată către o măsurare pliată pe creativitate și pragmatism. Abordat din noua perspectivă, sistemul valorizării fixe care etichetează și stigmatizează tinde să fie înlocuit cu o evaluare flexibilă cu rol auxiliar, descriptiv și subordonat. 2.1.1. Direcțiile modernizării în secolul XX Modernizarea și adecvarea învățământului la realitățile sociale sunt cerințe la care au încercat să răspundă sistemele educaționale din toate timpurile. În condițiile în care, în secolul al XX-lea, o
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
fizică. Este un mod de a-l gândi inadecvat naturii Sale imanent-transcendente. Cum ar putea religia teologului, religia unui Dumnezeu conceput în acest fel, să intre în relație cu descrierile și explicațiile oferite de știința modernă a naturii? Acel discurs descriptiv și explicativ despre realitate care poate fi, cel puțin în principiu, controlat prin datele experienței și credința menită să ofere oamenilor valori și sensuri ultime nu pot să fie decât incomparabile. Este ceea ce Küng susține în mod categoric: „Limbajul științific
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]