KorAP: Find »[drukola/base=desculț & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...88 89 90 ...92 >

2,278 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

primul număr din an, Octav Suluțiu 49 făcea, În aceiași termeni elogioși, recenzia romanului. Cele patru episoade ale studiului lui Petru Comarnescu, subîntituiate Însemnări În jurul romanului „Desculț” de Zaharia Stancu, se referă la: Sociologia desculților 50, Clasa desculților 51, Realismul desculților 52, și Tragismul și soluțiile lui Darie 53. Tipice pentru metoda de analiză sociologizantă practicată de toți criticii literari sunt comentariile lui Mihail Petroveanu 54, dar mai ales cele ale lui Paul Georgescu 55 și Ion Vitner 56 din Viața

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de analiză sociologizantă practicată de toți criticii literari sunt comentariile lui Mihail Petroveanu 54, dar mai ales cele ale lui Paul Georgescu 55 și Ion Vitner 56 din Viața românească. Negând la modul proletcultist tot ce s-a scris Înainte de Desculț despre țărani, Ion VITNER consideră cartea „o luptă câștigată pentru literatura noastră” pentru că „Începuse să fie pătrunsă de spirit de partid” și pentru că „ajunsă În mâinile țărănimii sărace, ea va fi În stare să o mobilizeze În lupta Împotriva exploatării

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
consideră cartea „o luptă câștigată pentru literatura noastră” pentru că „Începuse să fie pătrunsă de spirit de partid” și pentru că „ajunsă În mâinile țărănimii sărace, ea va fi În stare să o mobilizeze În lupta Împotriva exploatării chiaburești”: „În primul rând Desculț constituie un ecou al preocupărilor mari care frământă masele noastre populare, un ecou al luptei principale pe care partidul clasei muncitoare o dă astăzi, pentru transformarea agriculturii noastre, dintr-una Înapoiată și săracă, Într-o agricultură avansată, condiție Însemnată a

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de apostolat cultural În masele țărănești nu lipsit de caracter progresist, devine expresia literară a concepției de viață a burgheziei rurale, mici și mijlocii, În completă dependență de „monstruoasa coaliție” dependentă deci de clasele exploatatoareă (Ă). Însemnătatea deosebită a romanului Desculț constă În faptul că sparge acest clișeu Învechit și deformat al concepției semănătoriste despre viața țăranului, restituind literaturii această viață În realitatea ei istorică. (Ă). În această imagine de iad nu surprinde nici primitivismul moravurilor, nici superstițiile nenumărate, nici bestialitatea

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
exploatării moșierești, este redată nu ca un element episodic și accidental (ura Împotriva moșierului prea câinos), ascuns de cele mai multe ori, fie sub imaginea poftei animalice de pământ, ca la Rebreanu, fie sub vălul mistic al religiozității. (Ă). Este neîndoielnic că Desculț constituie o luptă câștigată și pentru munca de creație literară a lui Zaharia Stancu și pentru literatura noastră care Începe să fie pătrunsă de spirit de partid, pentru lupta acestei literaturi Împotriva concepției reacționare din domeniul literar, sau Împotriva rămășițelor

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
exploatării chiaburești, În lupta Împotriva uneltirilor elementelor capitaliste la țară, punându-și În față cu cruzime un document autentic al vieții de exploatare nemiloasă, pe care aceste elemente caută s-o reintroducă În satul nostru. (Ă). Așa cum apare din paginile Desculților răscoala din 1907 a fost Îndreptată Împotriva boierilor și chiaburilor. Și autorul insistă mult asupra acestora din urmă. Cineva care nu cunoaște istoria, Întrebat fiind cum s-au petrecut lucrurile În 1907, va răspunde așa cum a Învățat În episodul răscoalei

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
din 1907 a fost Îndreptată Împotriva boierilor și chiaburilor. Și autorul insistă mult asupra acestora din urmă. Cineva care nu cunoaște istoria, Întrebat fiind cum s-au petrecut lucrurile În 1907, va răspunde așa cum a Învățat În episodul răscoalei din Desculț. Și va răspunde greșit. Pentru că În realitate chiaburimea satelor, În multe locuri, a participat la răscoale și În unele locuri a fost chiar În conducerea răscoalelor. Nu este vorba de o ciudățenie istorică, ci de un adevăr istoric pe care

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
este un prieten al scriitorilor și al artiștilor, care-i ajută pe aceștia să creeze opere mari, durabile (Ă). O inițiativă lăudabilă În acest sens a avut nu de mult la noi Librăria Noastră, organizând o Întâlnire a cititorilor romanului Desculț cu autorul, scriitorul Zaharia Stancu (Ă). De curând s-a organizat o interesantă dezbatere literară la Petroșani. Muncitori minieri printre care se aflau și fruntași ai producției, au avut o discuție Critică cu scriitorul Mihail Davidoglu, În jurul ultimei sale piese

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
lărgite”. Ca expresie concludentă a participării justițiare și emulative a poporului la actul receptării operei literare, aceste Întâlniri ale autorilor cu cititorii sunt larg comentate În presă. Iată, de pildă, cum a decurs consfătuirea lui Zaharia Stancu cu cititorii romanului Desculț, consemnata În Contemporanul 61: „Apoi Zaharia Stancu Începe: - Scriu de douăzeci și cinci de ani. Dar e Întâia oară că iau contact cu publicul cititor. (Ă). Am scris cartea aceasta Într-un an și jumătate dar am gândit-o douăzeci de ani

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
alocuri neclar. Autorul Îi răspunde În felul acesta: - Am căutat să folosesc limba populară, limba din lunca Dunării (Ă). Unele cuvinte nu pot fi găsite În dicționar. Dar limba e vie. La cuvânt se Înscrie d-ra Eudroiu: „Am citit romanul Desculț În vremea când a apărut raportul d-lui Gh.Gheorghiu-Dej În legătură cu planificarea. Am citit raportul și revenind la roman, aveam impresia că nu eu ci personajele din carte se bucură (Ă). Dar aș vrea să pun autorului două Întrebări și

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
se face că muncitorimea n-a participat organizată la răscoala din 1907 și În legătură cu aceasta, de ce toți cei ce munceau În atelierele de tăbăcărie, zugrăviți În carte, sunt eroi negativi?”. Răspunde autorul: - Eu nu mi-am propus să Înfățișez În Desculț răscoala petrecută atunci. De altfel nici nu aș fi avut documentele pentru așa ceva, pentru că ele n-au apărut decât atunci când volumuî era deja gata. Cât privește lipsa eroilor pozitivi (Ă) eu nu i-am cunoscut În vremea aceea. Existau, fără

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
anunțau, doar. Dar să recunoaștem că un simplu anunț este mai folositor publicului cititor decât un comentariu lipsit, În mare parte, de orice noimă, scris anapoda, poate, chiar la voia Întâmplării: «ca să fie» (Ă). Iată bunăoară, numeroși comentatori ai romanului Desculț au Înțeles just deosebirea fundamentală dintre acesta și restul cărților inspirate, pînă acum, din viața satului românesc. Dar entuziasmul celor mai mulți față de noua operă s-a manifestat Într-un mod foarte străin de preciziunea și principialitatea criticii. «Poporanism», «semănătorism», deoparte, «realism

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de anumite aspecte ale lucrării asupra căreia referă, dar, faptul că nu mânuiesc sau se feresc să mânuiască un aparat critic complet, Îi mărginesc la afirmații goale, care, neexemplificate pe concret, Își pierd sensul. Simplul fapt că se spune despre Desculț sau Negura că jalonează Începutul realismului socialist În literatura noastră, cum face recenzentul de la Viața sindicală, rămîne Încă nesemnificativ și poate, mai grav, de neînțeles, de vreme ce explicațiile doveditoare lipsesc. (Ă). Exemplul acesta ne dezvăluie o tendință și mai dăunătoare a

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
la diferite paragrafe ale «cronicii», Îi dau acesteia un aer aparent doct. Dar cum Înțelesul acestor termeni diferă, probabil, de la ins la ins, nu vom avea de ce să ne mirăm că la București, În România liberă se scrie că În Desculț se mai păstrează «umbreleă interpretării naturaliste», iar În Patriotul din Arad, invers, că autorul s-a ferit «destul de bine» (!) de naturalism, - sau când, pentru cronicarul ziarului Înainte din Craiova - Zaharia Stancu prezintă «slăbiciunea de a fi romantizat prea mult anumite

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Contemporanul, nr. l19, 14 ian., 1949. 47. Octav Suluțiu. - O colecție de nuvele: Cartea poporului. În: Națiunea, nr. 844, 20 ian. 48. J. Popper. - Despre câteva nuvele noi. În: Viața românească, II, nr. 1-2, 1949. 49. Octav Suluțiu. - Zaharia Stancu: Desculț. În: Națiunea, nr. 831, 4 ian., 1949. 50. Petru Comarnescu. - Sociologia desculților. Însemnări În jurul romanului „Desculț” de Zabaria Stancu. Ibidem, nr. 853, 1 febr., 1949. 51. În nr. 855, 3feb. 52. În nr. 858, 6 febr. 53. În nr. 860

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
nuvele: Cartea poporului. În: Națiunea, nr. 844, 20 ian. 48. J. Popper. - Despre câteva nuvele noi. În: Viața românească, II, nr. 1-2, 1949. 49. Octav Suluțiu. - Zaharia Stancu: Desculț. În: Națiunea, nr. 831, 4 ian., 1949. 50. Petru Comarnescu. - Sociologia desculților. Însemnări În jurul romanului „Desculț” de Zabaria Stancu. Ibidem, nr. 853, 1 febr., 1949. 51. În nr. 855, 3feb. 52. În nr. 858, 6 febr. 53. În nr. 860, 9 febr. 54. Mihail Petroveanu. - Descuț de Zaharia Stancu, I-II. În

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Națiunea, nr. 844, 20 ian. 48. J. Popper. - Despre câteva nuvele noi. În: Viața românească, II, nr. 1-2, 1949. 49. Octav Suluțiu. - Zaharia Stancu: Desculț. În: Națiunea, nr. 831, 4 ian., 1949. 50. Petru Comarnescu. - Sociologia desculților. Însemnări În jurul romanului „Desculț” de Zabaria Stancu. Ibidem, nr. 853, 1 febr., 1949. 51. În nr. 855, 3feb. 52. În nr. 858, 6 febr. 53. În nr. 860, 9 febr. 54. Mihail Petroveanu. - Descuț de Zaharia Stancu, I-II. În: Flacăra, nr. 5-6 (57-58

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
51. În nr. 855, 3feb. 52. În nr. 858, 6 febr. 53. În nr. 860, 9 febr. 54. Mihail Petroveanu. - Descuț de Zaharia Stancu, I-II. În: Flacăra, nr. 5-6 (57-58), 6-13 febr., 1949. 55. Paul Georgescu. - Despre originalitatea romanului „Desculț”. În: Viața rornânescă II, nr. l-2, 1949. 56. Ion Vitner. - Desculț. Ibidem, nr. 5-6. 57. Ovid S. Crohmălniceanu. - „Negura” (roman) de Eusebiu Camilar, I-II. În: Contemporanul nr. 123-124, 11-18 febr., 1949. 58. Petru Dumitriu. - „Negura” de Eusebiu Camilar

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În nr. 860, 9 febr. 54. Mihail Petroveanu. - Descuț de Zaharia Stancu, I-II. În: Flacăra, nr. 5-6 (57-58), 6-13 febr., 1949. 55. Paul Georgescu. - Despre originalitatea romanului „Desculț”. În: Viața rornânescă II, nr. l-2, 1949. 56. Ion Vitner. - Desculț. Ibidem, nr. 5-6. 57. Ovid S. Crohmălniceanu. - „Negura” (roman) de Eusebiu Camilar, I-II. În: Contemporanul nr. 123-124, 11-18 febr., 1949. 58. Petru Dumitriu. - „Negura” de Eusebiu Camilar. În: Flacăra, nr. 5 (57), 6 febr. 59. Petre Iosif - „Negura” și

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
este aici naturalist și ca intenție și ca realizare și În formă și În conținut. (Ă). Astfel de tendințe greșite, fals realiste, se mai pot surprinde și la alți scriitori. Un tânăr student a făcut o experiență interesantă cu romanul Desculț al lui Zaharia Stancu; l-a citit unor țărani muncitori din regiunea În care se Întâmplă acțiunea romanului și i-a Întrebat ce cred despre această carte. «E frumoasă au răspuns ei, dar prea multe porcării». Limbajul naturalist li s-

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de a lucra astfel Încât secțiile să fie capabile de a duce cu adevărat o activitate folositoare. Tov. Zaharia Stancu, arătând că va fi primul care va cere ajutorul comisiei de proză pentru cel de al doilea volum al romanului său Desculț a exprimat foarte limpede ideea că secțiile de creație sunt un sprijin absolut necesar În muncă scriitorilor. (Ă). Au luat cuvântul o serie de alți scriitori și critici literari: Eusebiu Camilar, Petre Iosif, Silvian Iosifescu, Aurel Mihale, Nina Cassian, M.

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
potențialul apologetic și/sau social instigator, combativitatea de clasă și spiritul de partid prin: dezvăluirea exploatării sociale, a rolului maselor În construcția istorică, prin demascarea putreziciunii burgheze și zugrăvirea chipului luminos al luptătorului progresist sau ilegalistului. Autori reprezentativi: Zaharia Stancu (Desculț, Dulăii), AL. Jar (Evadarea, Interogatoriul, Sfârșitul jalbelor ș.a.), Eusebiu Camilar (Negura), Ion Pas (Lanțuri), A.G.Vaida (Clocote), M.Sadoveanu (Nicoară Potcoavă), Camil Petrescu (Un om Între oameni), N.Jianu (Izvorul roșu), Petru Dumitriu (Cronică de familie), Aurel Mihale (Nopți Înfrigurate

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

o sinecură. Dar nu e așa, pentru că lordul-gardian e silit uneori să muncească din greu pentru a-și băga în buzunar veniturile, care sînt ale lui în virtutea faptului că le bagă în buzunar. Cînd acei sărmani marinari arși de soare, desculți și cu nădragii suflecați mai sus de gleznele picioarelor lor subțiri ca niște țipari, au reușit, după multe opinteli, să tîrască pe plajă balena aceea dolofană, făgăduindu-și să scoată dintr-însa ulei și oase în valoare de o sută

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-l țină, ca să nu lunece cînd vasul are tangaj. între timp, omul cu sapa, stînd chiar pe fîșia aceea, o taie perpendicular, în bucăți ușor de transportat. Sapa asta e ascuțită la maximum, pe tocilă; omul care-o mînuiește e desculț, iar stratul de grăsime pe care stă, alunecă uneori sub el ca o sanie. E oare de mirare că i se întîmplă sa-și taie vreun deget de la picioare - de la propriile picioare sau de la cele ale ajutoarelor sale? Printre veteranii

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599

adresează: drum bun și să reveniți ca să vedeți cum s-a rezolvat murdara afacere Țigareta 2. Bună și momîia, nu? Aud din spate: Hei, conașule! Nu mă-ntorc: bănuiesc, cu ochiul pineal, neamu'. Iar: hei, conașule! Și simt lipăitul pașilor desculți tot mai aproape. Nu mă-ntorc. Din ce în ce mai agresiv: hei, conașule! Cînd să urc treptele de la Galeria Dominus, să scap, aud glasul mînios-exasperat al țigăncii: hei, colega! Mai peste tot, la intrarea în impozantele edificii, tîrtani, vorba Chiriței, tîrtani bruneți, cu

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]